![\"viewscnt\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/1765852571_464_c.gif\")
<\/p>\nRom\u00e2nia are nevoie absolut urgent\u0103 ca \u00een programa \u015fcolar\u0103 s\u0103 fie introduse discipline precum educa\u0163ie media, g\u00e2ndire critic\u0103 \u015fi combaterea dezinform\u0103rii, afirm\u0103 profesorul Bogdan Oprea, directorul Departamentului de Jurnalism de la Facultatea de Jurnalism \u015fi \u015etiin\u0163ele Comunic\u0103rii, \u00eentr-un interviu acordat News.ro. Chestiunea e at\u00e2t de urgent\u0103 \u015fi a fost am\u00e2nat\u0103 at\u00e2t de mult de fostul pre\u015fedinte \u015fi de fo\u015ftii premieri, \u00eenc\u00e2t lipsa educa\u0163iei \u00een aceste domenii a f\u0103cut deja ravagii, fiind greu de estimat dac\u0103 Rom\u00e2nia mai poate \u00eentoarce cursul sumbru pe care s-a \u00eenscris, mai spune profesorul Oprea.<\/p>\n
La nivelul popula\u0163iei largi, situa\u0163ia este absolut catastrofal\u0103, iar autorit\u0103\u0163ile o ignor\u0103. Actualul ministru al Educa\u0163iei, Daniel David, a refuzat crearea unei materii noi, ceea ce face ca \u015fi urm\u0103toarele genera\u0163ii care ies din liceu s\u0103 fie la fel de incapabile s\u0103 se descurce \u00een mediul digital ca \u015fi precedentele, spune Bogdan Oprea. Acesta vine \u015fi cu statistici. Rom\u00e2nii au petrecut pe internet \u00een medie, anul trecut, aproape jum\u0103tate din timpul \u00een care n-au dormit. Este absolut enorm, mai ales c\u0103 petrecerea vremii \u00een online nu \u00eenseamn\u0103 neap\u0103rat \u015fi alfabetizare digital\u0103 ori lucruri f\u0103cute cu folos.<\/p>\n
Statul rom\u00e2n e inert, institu\u0163iile nu fac nimic pentru a combate dezinformarea online, dup\u0103 cum nici sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt nu se ocup\u0103 de educarea copiilor \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. CNA a primit un buget derizoriu pentru aceste scopuri, iar Bogdan Oprea m\u0103rturise\u015fte c\u0103 nu mai poate fi optimist. Se teme c\u0103 e deja prea t\u00e2rziu \u015fi c\u0103 Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi va pierde democra\u0163ia, urm\u00e2nd s\u0103 cad\u0103 \u00eentr-un regim hibrid din care nici actuala genera\u0163ie \u015fi, probabil, nici genera\u0163ia urm\u0103toare nu vor mai fi capabile s\u0103 ias\u0103.<\/p>\n
\u00centregul interviu acordat de Bogdan Oprea News.ro, \u00een r\u00e2ndurile de mai jos.<\/p>\n
\u201e\u00cen medie, anul trecut, un rom\u00e2n a petrecut pe internet 6 ore \u015fi 12 minute pe zi! Un japonez a stat pe internet 4 ore \u015fi 9 minute zilnic, iar un sud-african 9 ore \u015fi 37 de minute. Depinde de noi dac\u0103 vrem s\u0103 tindem ca societate spre Japonia sau spre Africa de Sud\u201c<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Matei Udrea: Bun\u0103 ziua, domnule Oprea, v\u0103 mul\u0163umesc pentru timpul pe care mi-l acorda\u0163i. A\u0163i lansat un curs interuniversitar privind \u015ftirile false \u015fi dezinformarea online. Dac\u0103 ar fi s\u0103 le face\u0163i un teasing celor care ne citesc, cum ar putea s\u0103 recunoasc\u0103 o \u015ftire fals\u0103 \u015fi cum s\u0103 o verifice? <\/p>\n
Bogdan Oprea: Bun\u0103 ziua \u015fi mul\u0163umesc pentru invita\u0163ie. Dac\u0103 vorbim de o audien\u0163\u0103 larg\u0103, le-a\u015f recomanda mai degrab\u0103 s\u0103 recunoasc\u0103 mediul \u00een care abund\u0103 \u015ftirile false, dec\u00e2t \u015ftirea fals\u0103 \u00een sine. \u015ei le-a\u015f spune, pe scurt, \u00een felul urm\u0103tor: dac\u0103 vor s\u0103 se informeze, s\u0103 se informeze din sursele media credibile, acolo unde jurnali\u015ftii \u00ee\u015fi fac treaba \u015fi prelucreaz\u0103 \u015ftirile respective. Iar dac\u0103 vor s\u0103 se distreze, dac\u0103 vor entertainment, cum se spune \u00een englez\u0103, s\u0103 se simt\u0103 bine, s\u0103 r\u00e2d\u0103 la filmule\u0163e haioase, s\u0103 vad\u0103 pe unde au mai umblat prietenii, cunoscu\u0163ii lor virtuali sau reali, atunci s\u0103 intre pe re\u0163elele de socializare. Eu, la r\u00e2ndul meu, intru pe re\u0163elele de socializare, le consider un mediu de petrecut timpul liber chiar pl\u0103cut. C\u00e2nd vreau s\u0103 m\u0103 informez \u00eens\u0103, m\u0103 duc \u015fi m\u0103 informez din sursele jurnalistice. Jurnalismul de calitate – din fericire, cu eforturi mari din partea jurnali\u015ftilor – exist\u0103 \u00eenc\u0103, iar \u00een Rom\u00e2nia avem surse media credibile. Surse media, a\u015f putea spune, mai cumin\u0163i, dar \u015fi unele foarte curajoase. Jurnali\u015fti care practic\u0103 un jurnalism de foarte bun\u0103 calitate, iar publicul ar trebui s\u0103 fie educat – c\u0103ci e o chestiune \u00een primul r\u00e2nd de educa\u0163ie – \u015fi \u00een sistemul institu\u0163ionalizat, la \u015fcoal\u0103, dar \u015fi printr-un efort de autoeducare. S\u0103 \u015ftie s\u0103 disting\u0103 \u00eentre sursele media \u015fi sursele de divertisment, cum sunt re\u0163elele de socializare. Pe scurt, pentru distrac\u0163ie – pe social media, iar pentru informare – acolo unde jurnali\u015ftii \u00ee\u015fi public\u0103 materialele. Poate e nevoie chiar de o precizare, jurnali\u015ftii au un rol social important \u00een orice societate, cu at\u00e2t mai mult \u00een societ\u0103\u0163ile democratice. E misiunea pe care \u015fi-au asumat-o, este aceea de a da informa\u0163ie societ\u0103\u0163ii. Medicii ne vindec\u0103, pantofarii ne fac \u015fi ne repar\u0103 pantofii, brutarii ne fac p\u00e2ine \u015fi covrigi. Jurnali\u015ftii, \u0103sta e rolul lor \u00een societatea noastr\u0103, ca folosind ni\u015fte reguli, ni\u015fte rutini jurnalistice, ni\u015fte coduri profesionale, inclusiv deontologice \u015fi etice riguroase, chiar foarte riguroase, meseria lor este s\u0103 produc\u0103 \u015ftiri, s\u0103 preia informa\u0163ii, s\u0103 le verifice, iar \u00een momentul \u00een care informa\u0163iile respective corespund normelor profesionale, s\u0103 le transforme \u00een \u015ftiri. Deci, nu oricine scrie orice oriunde, scrie sau vorbe\u015fte video, audio, nu orice astfel de informa\u0163ie e o \u015ftire veritabil\u0103! Nu orice informa\u0163ie de felul acesta e riguros verificat\u0103 \u015fi corespunde adev\u0103rului. Deci, oamenii ar trebui s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 lucrul acesta.<\/p>\n
Matei Udrea: Aici intra\u0163i \u00een coliziune direct\u0103 cu o foarte mare parte a popula\u0163iei care are tocmai ideea asta, c\u0103 de fapt jurnali\u015ftii sunt to\u0163i pl\u0103ti\u0163i s\u0103 ne mint\u0103, dup\u0103 cum doctorii sunt pl\u0103ti\u0163i de Ocult\u0103 ca s\u0103 ne omoare sau s\u0103 ne vaccineze cu for\u0163a, pantofarii sunt pl\u0103ti\u0163i ca s\u0103 ne fac\u0103 pantofi defec\u0163i, care s\u0103 ne produc\u0103 b\u0103t\u0103turi, \u015fi a\u015fa mai departe. <\/p>\n
Bogdan Oprea: Eu \u00eentreb aceast\u0103 mare mas\u0103 de oameni, \u015fi mul\u0163umesc c\u0103\u00a0 aduce\u0163i \u00een discu\u0163ie asta, eu \u00eei \u00eentreb: pe dumnealor cine \u00eei pl\u0103te\u015fte ca s\u0103 fac\u0103 ce fac ei la serviciu? \u00cei pl\u0103te\u015fte cineva? Pentru c\u0103, dac\u0103 \u00eei pl\u0103te\u015fte cineva, pot s\u0103 le spun c\u0103 tot \u00een acela\u015fi sistem suntem pl\u0103ti\u0163i \u015fi noi, fie c\u0103 lucr\u0103m la stat, fie c\u0103 sunt jurnali\u015fti care lucreaz\u0103 \u00een mediul privat! Dar jurnali\u015ftii one\u015fti – \u015fi subliniez, jurnali\u015ftii one\u015fti! – sunt transparen\u0163i \u00een ceea ce prive\u015fte sursele lor de finan\u0163are. Redac\u0163ia lor are pe site, \u00een casetele redac\u0163ionale, numele sunt trecute \u00een mod transparent, e publicat numele editorului. Pentru sursele media audio-vizuale, fie c\u0103 sunt la TV-ul \u015fi radioul clasic, fie c\u0103 sunt \u00een online, legea \u00eei oblig\u0103 pe ac\u0163ionari s\u0103 fie transparent prezenta\u0163i. \u015etim cine sunt responsabilii din spatele platformelor respective, al surselor respective media. \u015ei e cu at\u00e2t mai important ca oamenii ace\u015ftia s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 o realitate simpl\u0103: de aceea avem reguli jurnalistice, de aceea avem norme deontologice \u015fi profesionale, a\u015fa cum am spus mai \u00eenainte, tocmai pentru ca jurnali\u015ftii s\u0103 fie proteja\u0163i \u00een fa\u0163a unor patroni care vor s\u0103 fac\u0103 presiuni asupra lor! Iar spiritul de breasl\u0103 func\u0163ioneaz\u0103 aici, din fericire. Nu cum ne-am dori, \u015fi pot s\u0103 explic \u00een\u0163elegerea mea de ce nu func\u0163ioneaz\u0103 cum ne-am dori, dar, cu toate acestea, presiunile asupra redac\u0163iilor de pres\u0103 unde se practic\u0103 jurnalism de calitate sunt \u00eentotdeauna taxate public. Jurnali\u015ftii s\u0103 revolt\u0103, jurnali\u015ftii \u00ee\u015fi dau demisia, organiza\u0163iile jurnalistice iau atitudine. Acum, dac\u0103 lumea dore\u015fte s\u0103 \u00eenoate \u00eentr-o mas\u0103 general\u0103 de ne\u00eencredere \u00een nimeni \u015fi nimic – de \u00een\u0163eles pe undeva \u00eentr-o societate care a fost atacat\u0103 \u00een mod continuu din exterior, uneori chiar \u015fi din interior – astfel \u00eenc\u00e2t nimeni s\u0103 nu mai aib\u0103 \u00eencredere \u00een nimeni… Oamenii, de bun\u0103 seam\u0103, sunt liberi s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 cum vor, dar ar trebui s\u0103 aib\u0103 un exerci\u0163iu de reflec\u0163ie fiecare cu sine \u015fi s\u0103 se \u00eentrebe: p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u00een ce crede? Care sunt valorile? Pentru c\u0103 nu putem s\u0103 nu credem nimic! Nu putem s\u0103 nu ne inform\u0103m de niciunde! Nu putem s\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o continu\u0103 stare de ne\u00eencredere, \u00een primul r\u00e2nd, unii \u00eentr-al\u0163ii. Avem fiecare propriile noastre orient\u0103ri doctrinare, ideologice. Asta e frumuse\u0163ea democra\u0163iei. Putem s\u0103 g\u00e2ndim \u00eentr-o anumit\u0103 doctrin\u0103 sau \u00een alta, putem s\u0103 vot\u0103m, putem s\u0103 ne exprim\u0103m public p\u0103rerile, opiniile, s\u0103 \u00eentreprindem ac\u0163iuni civice, politice. E o libertate care nu exist\u0103 \u00een regimuri autoritare. Noi suntem printre fericitele \u0163\u0103ri – \u015fi nu sunt multe \u00een lume! – \u00een care se tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-o libertate de felul acesta, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Rom\u00e2nia zilelor noastre. \u015ei lucrul \u0103sta este excep\u0163ional \u015fi ar trebui s\u0103 fim foarte recunosc\u0103tori pentru aceast\u0103 libertate. \u00centr-o \u0163ar\u0103 \u00een care ei ar spune despre pres\u0103 ce spun aici, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 autocratic\u0103, \u00eentr-un regim dictatorial, declara\u0163ia lor ar putea s\u0103 \u00eensemne ani buni de pu\u015fc\u0103rie, dac\u0103 nu b\u0103t\u0103i cr\u00e2ncene \u015fi poate chiar moartea lor! E bine s\u0103 avem libertate, dar trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 odat\u0103 cu libertatea asta vine \u015fi o responsabilitate. Iar arunc\u00e2nd, a\u015fa, anatema asupra tuturor, c\u0103 n-avem \u00eencredere \u00een nimeni, ne facem r\u0103u singuri! C\u00e2nd suntem bolnavi, totu\u015fi, mergem la un medic, da? Nu r\u0103m\u00e2nem s\u0103 ne trat\u0103m acas\u0103 cu untur\u0103 de porc pus\u0103 pe t\u00e2mple! C\u0103ut\u0103m medicul cel mai bun, \u00eentreb\u0103m, ne interes\u0103m, \u00eencerc\u0103m s\u0103 ajungem la cel mai bun medic la care avem acces. P\u0103i, a\u015fa trebuie s\u0103 facem \u015fi cu informa\u0163ia! Trebuie s\u0103 c\u0103ut\u0103m sursele media, pentru c\u0103 ele exist\u0103! Norocul nostru este c\u0103 \u015fi \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc mediatic avem multe surse media corecte, credibile, care practic\u0103 un jurnalism de foarte-foarte bun\u0103 calitate.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u201eUrgent, m\u0103car la nivel de liceu, dar chiar \u015fi \u00een \u015fcoala gimnazial\u0103, ar trebui introduse discipline separate de educa\u0163ie media, g\u00e2ndire critic\u0103, combatere a dezinform\u0103rii\u201c<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Matei Udrea: Am o curiozitate. Dumneavoastr\u0103 sunte\u0163i profesor la Facultatea de Jurnalism \u015fi \u015etiin\u0163ele Comunic\u0103rii. V\u0103 adresa\u0163i, a\u015fadar, cu predilec\u0163ie tinerilor. C\u00e2t de bine informa\u0163i sunt cei cu care intra\u0163i dumneavoastr\u0103 \u00een contact? C\u00e2t de alfabetiza\u0163i digital sunt? <\/p>\n
Bogdan Oprea: Tinerii no\u015ftri studen\u0163i trec printr-un examen riguros de admitere. Prin urmare, noi facem o bun\u0103 selec\u0163ie dintr-un num\u0103r de studen\u0163i cu o concuren\u0163\u0103 \u00een cre\u015ftere. Ca s\u0103 iau datele pentru FJSC, Universitatea din Bucure\u015fti, la admiterea din iulie \u015fi septembrie 2025 am avut cu peste 41% mai mul\u0163i candida\u0163i la specializarea de jurnalism. Deci, o concuren\u0163\u0103 mare din care \u00eei select\u0103m pe cei mai buni. \u015ei atunci pot spune c\u0103, pentru publicul nostru, alfabetizare digital\u0103 exist\u0103. Sunt nativi digitali, navigheaz\u0103 tehnologiile digitale cu foarte mare facilitate. Legat de educa\u0163ia media, s-ar putea mai bine, dat fiind c\u0103 facem o selec\u0163ie. Pentru c\u0103 \u00eemi imaginez c\u0103 cei care nu trec de examenul de admitere au o educa\u0163ie media mult mai precar\u0103. \u015ei lucrul acesta este \u00eengrijor\u0103tor. Iar eu o spun, chiar dac\u0103 intru, poate, \u00een coliziune – dar, din nou, asta e frumuse\u0163ea democra\u0163iei, c\u0103 pot s-o spun -, cred c\u0103 acum, urgent, m\u0103car la nivel de liceu, dar chiar \u015fi \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul secundar, \u00een \u015fcoala gimnazial\u0103, ar trebui s\u0103 existe discipline separate de educa\u0163ie media, g\u00e2ndire critic\u0103, combatere a dezinform\u0103rii, fiecare e liber s\u0103 le denumeasc\u0103 oricum vrea. Competen\u0163ele care trebuie dezvoltate la disciplinele acestea sunt \u00eens\u0103 esen\u0163iale \u00eentr-o lume a tehnologiei, \u00eentr-o lume \u00een care orice cet\u0103\u0163ean are acces direct la internet, la cunoa\u015fterea aceasta, la spa\u0163iul acesta de informa\u0163ii, spunem noi infodemic, inundat – e ca o boal\u0103, ca o pandemie – de informa\u0163ii. Eu cred c\u0103 ar trebui s\u0103 existe disciplin\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare. Regret c\u0103, odat\u0103 cu modificarea planurilor-cadru la liceu, \u00een cursul acestui an, Ministerul Educa\u0163iei nu a introdus o astfel de disciplin\u0103. Viziunea actualei echipe de management de la Ministerul Educa\u0163iei este c\u0103 aceasta este o competen\u0163\u0103 transdisciplinar\u0103, c\u0103 ar trebui s\u0103 se predea la diferite discipline. Eu sunt de acord, dar cred c\u0103 ne proiect\u0103m \u00eentr-o Rom\u00e2nie ideal\u0103, \u00eentr-o Rom\u00e2nie a viitorului deoarece, la r\u00e2ndul lor, profesorul de Geografie, profesoara de Chimie, profesorul de de Limba Rom\u00e2n\u0103 nu au aceste competen\u0163e at\u00e2t de bine dezvoltate \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 s\u0103 le integreze la orele disciplinelor lor. \u015ei atunci degeaba vis\u0103m noi, a\u015fa cum poate \u00een unele \u0163\u0103ri din Occident se \u00eent\u00e2mpl\u0103 deja, s\u0103 facem din competen\u0163ele acestea unele transdisciplinare, pentru c\u0103 ne iluzion\u0103m! Profesorii nu vor preda aceste competen\u0163e la disciplinele lor pentru c\u0103, la r\u00e2ndul lor, nu le cunosc. \u015ei atunci o disciplin\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare, cel pu\u0163in \u00eentr-o etap\u0103 de trecere de c\u00e2\u0163iva ani, ar rezolva problema! Iar infrastructura de preg\u0103tire a unor profesori pentru disciplina aceasta exist\u0103. S-au mai introdus discipline noi \u015fi \u00een decurs de c\u00e2\u0163iva ani s-au format profesori. Deja societatea civil\u0103, ONG-urile fac o treab\u0103 excep\u0163ional\u0103 \u00een a preg\u0103ti, a instrui cadre didactice din toat\u0103 \u0163ara \u00een competen\u0163ele acestea. O fac \u00een training-uri ale ONG-urilor cu resurse cel mai adesea externe, fie de la Uniunea European\u0103, fie fonduri norvegiene \u015fi alte tipuri de suporturi financiare \u00een proiecte de dezvoltare. Sunt zeci \u015fi zeci de mii de profesori care au trecut prin diferite programe de preg\u0103tire pe educa\u0163ie media, educa\u0163ie digital\u0103 \u00een ultimii ani. O munc\u0103 fantastic\u0103 a acestor ONG-uri. Ministerul, din punctul meu de vedere, ar trebui s\u0103 intre \u00eentr-un parteneriat cu ONG-urile care deja au experien\u0163a preg\u0103tirii at\u00e2tor zeci de mii de oameni, de profesori, \u015fi s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 profesori dedica\u0163i acestei discipline. \u00cen plus, ministerul \u015fi sistemul de educa\u0163ie are o infrastructur\u0103, sunt cercurile didactice, sunt asocia\u0163iile bibliotecilor, exist\u0103 infrastructura tehnic\u0103 \u015fi expertiza – iat\u0103, am pomenit de ONG-uri, \u015fi nu sunt singurii – ca s\u0103 po\u0163i s\u0103 faci \u00een decurs de un an preg\u0103tirea unui corp profesoral la nivel na\u0163ional care s\u0103 predea competen\u0163a aceasta. Regret… Pe parcursul perioadei \u00een care planurile-cadru erau \u00een dezbatere public\u0103 eu am spus-o de mai multe ori, \u00een discu\u0163ii cu factori de decizie \u015fi la Parlament, unde era \u015fi domnul ministru prezent. Am prezentat perspectiva mea, r\u0103m\u00e2n la p\u0103rerea mea, aceast\u0103 competen\u0163\u0103 este fundamentat\u0103 \u00een aceast\u0103 epoc\u0103. \u00cen medie, anul trecut, un rom\u00e2n a petrecut pe internet 6 ore \u015fi 12 minute pe zi! Dac\u0103 lu\u0103m 8 ore de somn, ne r\u0103m\u00e2n statistic, s\u0103 spunem, \u00een medie, cam 16 ore de activitate \u00een stare de veghe. 6 ore din cele 16 reprezint\u0103 aproape jum\u0103tate din timpul pe care noi \u00eel petrecem treji! Acest timp \u00eel petrecem pe internet, nu \u00een interac\u0163iuni fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103! La nivel planetar, un japonez a stat anul trecut pe internet 4 ore \u015fi 9 minute zilnic, iar un sud-african 9 ore \u015fi 37 de minute. Depinde de noi dac\u0103 vrem s\u0103 tindem ca societate spre Japonia sau spre Africa de Sud. Am zice despre Japonia c\u0103 este o societate foarte dezvoltat\u0103 tehnologic. Este! Dar tehnologie nu \u00eenseamn\u0103 doar s\u0103-\u0163i petreci timpul pe internet. \u015ei iat\u0103 date statistice, aprobate \u015ftiin\u0163ific, care dovedesc c\u0103 internetul e doar un instrument. Privi\u0163i ce diferen\u0163\u0103 exist\u0103 \u00een consum! Lucrul acesta este un semnal de alarm\u0103, c\u0103 noi trebuie s\u0103 preg\u0103tim – \u0103sta e rolul educa\u0163iei institu\u0163ionalizate – cet\u0103\u0163enii pentru ce \u00eenseamn\u0103 riscurile \u00een acest mediu. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m \u00eenc\u0103 de la gr\u0103dini\u0163\u0103 povestea Capra cu trei iezi, care \u00eei \u00eenva\u0163\u0103 pe cei mici s\u0103 nu deschid\u0103 u\u015fa unei persoane str\u0103ine. E o form\u0103 de protejare a copiilor \u015fi o \u00eenva\u0163\u0103 sub forma unui basm. Nu ne \u00eenva\u0163\u0103 nimeni \u00een sistemul de educa\u0163ie rom\u00e2nesc cum s\u0103 nu deschidem u\u015fi digitale, cum s\u0103 nu c\u0103dem \u00een capcane. C\u0103 sunt atacuri de dezinformare, de manipulare, chiar de propagand\u0103 \u00een ultima perioad\u0103, c\u0103 sunt tentative de fraud\u0103, furturi de pe card, \u00een\u015fel\u0103torii pe mail, apeluri telefonice generate cu inteligen\u0163a artificial\u0103. Sunt bunici, \u201enepotul dumneavoastr\u0103 are nevoie urgent de bani!\u201c \u015fi bunicul trimite banii. Sunt ni\u015fte capcane pentru care noi trebuie s\u0103 educ\u0103m cet\u0103\u0163enii, ca s\u0103 nu cad\u0103 \u00een ele. Scuza\u0163i-m\u0103, dar \u00een primul r\u00e2nd este responsabilitatea autorit\u0103\u0163ilor! Dar din nou, presa, ONG-urile… \u015ei aici e momentul \u00een care v\u0103 mul\u0163umesc \u015fi v\u0103 felicit chiar \u015fi pentru ini\u0163iativa acestui interviu, c\u0103 din nou presa, din nou ONG-urile sunt \u00een avangarda societ\u0103\u0163ii \u015fi fac treaba autorit\u0103\u0163ilor, de\u015fi, scuza\u0163i-m\u0103, autorit\u0103\u0163ile sunt acolo ca s\u0103 fac\u0103 lucrurile acestea! Dar, \u00een lipsa lor, se activeaz\u0103 societatea civil\u0103, se activeaz\u0103 media \u015fi suplinesc aceste, s\u0103 zic a\u015fa, lipsuri pe care sistemul administra\u0163iei publice le are, din p\u0103cate, mult prea des.<\/p>\n
Matei Udrea: Domnule Bogdan Oprea, a\u015f vrea s\u0103 unesc c\u00e2teva puncte. Avem, pe de o parte, aceast\u0103 cifr\u0103 \u015focant\u0103 pe care a\u0163i avansat-o dumneavoastr\u0103, 6 ore \u015fi 12 minute pe zi petrecute \u00een medie de rom\u00e2ni pe internet. Apoi, \u015ftim din ultimele cifre Eurostat c\u0103 66% dintre rom\u00e2ni consider\u0103 c\u0103 ei au o cultur\u0103 superioar\u0103 altor popoare. Suntem pe locul doi \u00een Europa, dup\u0103 greci, la capitolul \u0103sta. Rom\u00e2nii sunt printre europenii care consider\u0103 \u00een cea mai mare propor\u0163ie c\u0103 ei nu pot fi manipula\u0163i pe re\u0163elele de socializare. Dar vedem c\u0103, prin propaganda f\u0103cut\u0103 pe TikTok, pe re\u0163elele de socializare, au c\u0103p\u0103tat foarte mult succes aceste narative: ce bine era pe vremea lui Ceau\u015fescu, ce r\u0103u e acum, ce r\u0103u e Occidentul. Ba, chiar au luat mare amploare teoriile acestea cu francezii care fur\u0103 aurul monoatomic de pe fundul lacului de acumulare Vidraru \u015fi a\u015fa mai departe. V-a\u015f \u00eentreba cum crede\u0163i c\u0103 se poate contracara acest trend \u015fi de ce are loc fenomenul? Pe de o parte, rom\u00e2nii sunt ferm convin\u015fi c\u0103 ei nu pot fi manipula\u0163i, pe de alt\u0103 parte, cele mai n\u0103stru\u015fnice inven\u0163ii cap\u0103t\u0103 o trac\u0163iune formidabil\u0103 \u00een r\u00e2ndurile poporului. <\/p>\n
Bogdan Oprea: Cu riscul de a jigni, de\u015fi departe de mine orice inten\u0163ie – dar noi avem vorbe populare care ne ajut\u0103 -, spunem de multe ori a\u015fa: \u201eprostul nu e prost destul p\u00e2n\u0103 nu e \u015fi fudul!\u201c. Este efectul lipsei de educa\u0163ie! \u0162ine un om izolat \u00een cas\u0103 perioade \u00eentregi de timp \u015fi va fi rupt de realitatea din afara spa\u0163iului respectiv, a casei \u00een care a locuit. Cu c\u00e2t persoana este mai pu\u0163in expus\u0103 la lumea \u00eenconjur\u0103toare, la informa\u0163ii adev\u0103rate despre ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, la o g\u00e2ndire critic\u0103, la o analiz\u0103 critic\u0103, cu at\u00e2t persoana respectiv\u0103 \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 mai pu\u0163in aparatul critic \u015fi aparatul de g\u00e2ndire. Ce e de f\u0103cut? \u00cen primul \u015fi \u00een primul r\u00e2nd, educa\u0163ia pe care am men\u0163ionat-o! \u015ei aici este treaba autorit\u0103\u0163ilor. \u00cen al doilea r\u00e2nd, punerea \u00een aplicare a reglement\u0103rilor, \u015fi aici este din nou treaba autorit\u0103\u0163ilor. Rom\u00e2nia, ca parte a Uniunii Europene, are \u00een vigoare din 14 februarie 2024, de aproape doi ani, directiva serviciilor digitale, DSA (Digital Services Act – n. red.), cum este ea cunoscut\u0103. DSA-ul acesta are prevederi aproape la zi, a\u015f spune, de\u015fi ea a fost elaborat\u0103 \u00een urm\u0103 cu aproximativ patru ani, a durat p\u00e2n\u0103 a fost aprobat\u0103. \u00centre timp a mai ap\u0103rut inteligen\u0163a artificial\u0103. Dar, chiar \u015fi a\u015fa, are prevederi care, odat\u0103 puse \u00een aplicare f\u0103r\u0103 ezitare de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i, spa\u0163iul public s-ar cur\u0103\u0163a de dezinformarea, de manipularea, de zonele acestea pestilen\u0163iale care ast\u0103zi \u00eenfloresc \u015fi \u00een care oamenii, f\u0103r\u0103 pic de vin\u0103, nimeresc! \u015ei evident c\u0103 sunt confuzi \u00een lipsa educa\u0163iei, \u00een lipsa \u00een\u0163elegerii c\u0103 a\u015fa arat\u0103 un site de \u015ftiri false, c\u0103 a\u015fa arat\u0103 un cont de troll, de bot, un cont fals care vrea s\u0103 m\u0103 induc\u0103 \u00een eroare. C\u0103 a\u015fa arat\u0103 un impostor sau o impostoare \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een haine de influencer. \u00cen lipsa \u00een\u0163elegerii acestor lucruri, evident c\u0103 persoana face confuzia \u00eentre o inven\u0163ie \u015fi un jurnalist veritabil \u015fi o informa\u0163ie verificat\u0103 \u015fi r\u0103s-verificat\u0103, sus\u0163inut\u0103 de adev\u0103ruri faptice, adev\u0103ruri jurnalistice. Nu e deloc o surpriz\u0103! \u00cen lipsa reac\u0163iei din partea autorit\u0103\u0163ilor, nu e o surpriz\u0103. \u015ei eu spun cu toat\u0103 responsabilitatea, ca un strig\u0103t, dac\u0103 vre\u0163i, de disperare, pe care eu \u015fi mul\u0163i dintre colegii mei din mediul universitar \u015fi dumneavoastr\u0103, din media, \u015fi societatea civil\u0103 nu mai spun, un strig\u0103t pe care \u00eel tot repet\u0103m deja ani de zile – probabil 2016 a fost momentul de revela\u0163ie -, despre c\u00e2t de toxice sunt platformele acestea de socializare. \u015ei atunci s-a creat un fream\u0103t ini\u0163ial pe care, iat\u0103, l-am risipit, \u00een loc s\u0103 construim pe el. Noi, ca societate rom\u00e2neasc\u0103, pentru c\u0103 alte \u0163\u0103ri, de bun\u0103 seam\u0103, nu au c\u0103zut \u00een capcana aceasta. \u015ei o spunem: e nevoie de punerea \u00een aplicare a legilor pe care le avem! De ce bugetul operativ al Consiliului Na\u0163ional al Audiovizualului este de 800.000 de euro pe an? Cum ne a\u015ftept\u0103m ca CNA-ul s\u0103 lupte cu dezinformarea, manipularea, propaganda \u015fi din mediul online, dar \u015fi \u00een televiziune \u015fi radio, cu 800.000 euro? C\u00e2nd bugetul de lobby public declarat de c\u0103tre TikTok pentru anul trecut a fost 80 de milioane de euro! Adic\u0103 de 100 de ori mai mare! Doar TikTok-ul, doar lobby, f\u0103r\u0103 alte interven\u0163ii, \u015fi noi ne lupt\u0103m \u00een Rom\u00e2nia cu praful de pe tob\u0103, 800.000 euro! Cum ne putem imagina c\u0103 putem pl\u0103ti abonamente, c\u0103 putem achizi\u0163iona softuri care s\u0103 ne ajute, c\u0103 putem angaja \u015fi instrui speciali\u015fti la CNA? Care nu sunt politici, c\u0103 lumea a\u015fa crede. Speciali\u015ftii la CNA nu sunt politici! Management-ul CNA-ului poate nu are cea mai bun\u0103 form\u0103 de alegere a membrilor. Cu toate acestea, eu g\u0103sesc \u00een echipa actual\u0103 a CNA-ului o majoritate care \u00een\u0163elege gravitatea situa\u0163iei \u015fi care este dispus\u0103 s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een spiritul ap\u0103r\u0103rii a ce avem ast\u0103zi. Iar ce avem ast\u0103zi \u00eenseam\u0103 democra\u0163ie \u015fi libertate, \u00eenc\u0103, \u00een forma ei autentic\u0103, nu ce vedem \u00een multe locuri din spa\u0163iul public, online, dar nu numai, ca fiind clamat. \u00cen lipsa educa\u0163iei \u015fi a g\u00e2ndirii critice \u015fi a educa\u0163iei media, dar \u015fi a educa\u0163iei \u00een general, n-o s\u0103 r\u0103zbim! Iar eu nu v\u0103d dec\u00e2t un viitor sumbru care, din p\u0103cate, va fi prea t\u00e2rziu de \u00eentors \u00een decursul vie\u0163ilor noastre. \u015ei vom sf\u00e2r\u015fi cu to\u0163ii \u00eentr-un regim hibrid, \u00eentr-un regim din care nu vom mai putea s\u0103 ie\u015fim! Cel pu\u0163in noi, poate chiar \u015fi genera\u0163ii dup\u0103 noi. De aceea, din nou, fac apel la autorit\u0103\u0163i. \u015ei este realmente un strig\u0103t de disperare, de profund\u0103 \u00eengrijorare: face\u0163i ceva! Face\u0163i ceva! Legisla\u0163ie avem, speciali\u015fti avem, face\u0163i ceva! L\u0103sa\u0163i b\u0103t\u0103lia intern\u0103 \u00eentre organiza\u0163ii, cine ce controleaz\u0103, factori politici de pus la butoane, bate\u0163i-v\u0103 \u00een alte zone, l\u0103sa\u0163i zona aceasta care este esen\u0163ial\u0103 pentru viitorul \u0163\u0103rii acesteia, l\u0103sa\u0163i-o s\u0103 func\u0163ioneze cu speciali\u015fti!<\/p>\n
\u201eNu uita\u0163i, am fost foarte aproape ca \u00een locul pre\u015fedintelui Dan s\u0103 fie un pre\u015fedinte care ar fi f\u0103cut din Rom\u00e2nia o \u0163ar\u0103 nelocuibil\u0103. Am fost aproape de lucrul \u0103sta! Ar trebui s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u00e2t de grav\u0103 este intrarea \u00eentr-o orbit\u0103 a unei dictaturi \u00een care, la propriu, oponen\u0163ii vizibili ai regimului se sinucid arunc\u00e2ndu-se de la etaj\u201c<\/p>\n
Matei Udrea: \u00cen contextul r\u0103spunsului dumneavoastr\u0103 anterior, vi separe c\u0103 pre\u015fedintele Nicu\u015for Dan, premierul Ilie Bolojan \u015fi, s\u0103 zicem, \u015fefii coali\u0163iei actuale de guvernare \u00een\u0163eleg lucrurile pe care le-a\u0163i expus? Pricep pericolul?<\/p>\n
Bogdan Oprea: Ce \u015ftiu sigur este c\u0103 au \u00een echipa lor, m\u0103 refer \u00een principal la pre\u015fedintele Dan, speciali\u015fti care \u00een\u0163eleg acest lucru. \u015ei e un semnal bun. Eu \u015ftiu ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00eencerci s\u0103 porne\u015fti o ini\u0163iativ\u0103 din aceasta \u015fi ce resorturi administrative trebuie s\u0103 pui \u00een mi\u015fcare. Semnalul c\u0103 are astfel de oameni \u00een echipa lui este unul care pe mine m\u0103 face s\u0103 iau o gur\u0103 de aer. Cred c\u0103 ei \u00een\u0163eleg gravitatea \u015fi mai cred, totodat\u0103, c\u0103 sunt multe alte chestiuni presante \u00een agenda lor, iar evitarea crizei acesteia este una dintre ele. Dar, repet, nu spun c\u0103 nu, pentru c\u0103 v\u0103d aducerea \u00een echipa pre\u015fedintelui a unor speciali\u015fti care \u00een\u0163eleg foarte bine gravitatea acestei situa\u0163ii \u015fi sunt capabili s\u0103 genereze politici publice \u015fi ac\u0163iune politic\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 facem \u00een sf\u00e2r\u015fit ceva. Din p\u0103cate, ac\u0163iunea politic\u0103 trebuia s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103. Despre ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een mediul digital \u015ftim deja public. Nu mai poate s\u0103 vin\u0103 un politician s\u0103 spun\u0103 c\u0103 n-a aflat \u00eenc\u0103 din 2015, odat\u0103 cu Brexit-ul, odat\u0103 cu scandalul acela, Cambridge Analytica \u015fi altele. \u00centrebarea este de ce factorul politic n-a ac\u0163ionat? \u015ei m\u0103 refer mai degrab\u0103 la pre\u015fedintele precedent, m\u0103 refer mai degrab\u0103 la prim-mini\u015ftrii anteriori, care \u00een mod v\u0103dit – \u015fi asta putem s\u0103 spunem deschis – n-au f\u0103cut nimic! C\u0103, dac\u0103 f\u0103ceau ceva, ast\u0103zi nu eram \u00een situa\u0163ia \u00een care suntem. Eu am pu\u0163in optimism \u015fi \u00eentrev\u0103d o posibil\u0103 ac\u0163iune din partea cel pu\u0163in a echipei pre\u015fedintelui \u015fi lucrul acesta e de bine.<\/p>\n
Matei Udrea: Ultima chestiune. Dumneavoastr\u0103 a\u0163i fost \u015fi purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al pre\u015fedintelui B\u0103sescu. V-a\u015f ruga, dac\u0103 pute\u0163i, s\u0103 face\u0163i o compara\u0163ie \u00eentre B\u0103sescu \u015fi Nicu\u015for Dan. Cum i-a\u0163i caracteriza pe cei doi? <\/p>\n
Bogdan Oprea: O, sunt at\u00e2t de diferi\u0163i! Nu-l cunosc pe pre\u015fedintele Nicu\u015for Dan \u00een activitatea direct\u0103 de lucru cu dumnealui, \u00eenc\u00e2t s\u0103 pot s\u0103 fac o compara\u0163ie. Eu sunt profesor \u015fi fac activitate de cercetare. Ca s\u0103 po\u0163i s\u0103 compari \u00een felul acesta, trebuie s\u0103 fii \u00een medii identice. Ce a\u015f putea s\u0103 spun \u00eens\u0103 cu certitudine este c\u0103 am\u00e2ndoi \u00een\u0163eleg c\u0103 Rom\u00e2nia n-are alt\u0103 cale dec\u00e2t calea democra\u0163iei, deci au o orientare corect\u0103 \u015fi singura care poate s\u0103 asigure Rom\u00e2niei un viitor \u00een libertate \u015fi profit\u00e2nd \u00een continuare de ceea ce profit\u0103m ast\u0103zi. Toate libert\u0103\u0163ile acestea de mi\u015fcare, de c\u0103l\u0103torie, de mi\u015fcare a bunurilor, nu doar a persoanelor, serviciilor, pia\u0163a aceasta unic\u0103 european\u0103, alian\u0163ele \u00een interiorul c\u0103rora Rom\u00e2nia a prosperat \u00een ultimii zeci de ani cum n-a f\u0103cut niciodat\u0103 \u00een istorie \u015fi cum, \u00een afara acestor alian\u0163e, n-o vor face. Iar acest lucru pe cei doi pre\u015fedin\u0163i \u00eei aseam\u0103n\u0103. \u015ei asta o spun chiar f\u0103r\u0103 s\u0103 lucrez \u00eendeaproape cu pre\u015fedintele Dan. Dar, din nou, \u00eemi d\u0103 o speran\u0163\u0103. Pentru c\u0103, nu uita\u0163i, am fost foarte aproape ca \u00een locul pre\u015fedintelui Dan s\u0103 fie un pre\u015fedinte care ar fi f\u0103cut din Rom\u00e2nia o \u0163ar\u0103 nelocuibil\u0103. \u015ei c\u00e2nd spun nelocuibil\u0103, foarte mul\u0163i cet\u0103\u0163eni, inclusiv dintre votan\u0163ii lui, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een alte zone din lume, ar fi regretat ast\u0103zi decizia lor! Poate nu public, dar m\u0103car \u00een sinea lor ar fi \u00een\u0163eles unde ar fi dus votarea unui pre\u015fedinte apropiat Rusiei, fidel Rusiei. Noi, eu cu dumneavoastr\u0103, n-am fi putut s\u0103 avem discu\u0163ia asta ast\u0103zi f\u0103r\u0103 ca ori pe mine, ori pe dumneavoastr\u0103 primul, s\u0103 ne fi oprit poli\u0163ia g\u00e2ndirii, poli\u0163ia sistemului \u015fi s\u0103 ne dea o mam\u0103 de b\u0103taie, dac\u0103 nu cumva s\u0103 ne \u015fi omoare pentru lucrurile pe care le vorbim. Am fost aproape de lucrul \u0103sta! Ar trebui s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u00e2t de grav\u0103 este intrarea \u00eentr-o orbit\u0103 a unei dictaturi \u00een care, la propriu, oponen\u0163ii vizibili ai regimului se sinucid arunc\u00e2ndu-se de la etaj. Eu am citit \u015fi mi-a r\u0103mas \u00een minte jurnalul Anei Politkovskaia, jurnalista rus\u0103 care, pe ultima pagin\u0103 a jurnalului ei, povestea despre moartea unui coleg – suspect\u0103, de bun\u0103 seam\u0103 – \u015fi se \u00eentreba \u201eoare c\u00e2nd voi urma eu?\u201c. N-a apucat s\u0103 mai scrie o nou\u0103 fil\u0103 \u00een jurnalul ei pentru c\u0103, ce s\u0103 vezi, a fost omor\u00e2t\u0103 de ni\u015fte t\u00e2lhari \u00een scara blocului. Am citit anul acesta memoriile lui Alexandru Naval\u00eei \u015fi i-a\u015f invita pe oamenii care \u00eenc\u0103 se \u00eentreab\u0103 \u00een cine s\u0103 se \u00eencread\u0103, dac\u0103 e mai bine a\u015fa, e mai bine cu Vestul, e mai bine cu Estul, s\u0103-\u015fi ofere lor \u015fi viitorului propriilor lor copii lectura acestor c\u0103r\u0163i, care este revelatoare despre op\u0163iunea pe care, de fapt, nici n-ar trebui s-o discut\u0103m ast\u0103zi.<\/p>\n
Matei Udrea: V\u0103 mul\u0163umesc foarte mult! <\/p>\n
Bogdan Oprea: V\u0103 mul\u0163umesc \u015fi eu!<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
<\/p>\n
Articolul de mai sus este destinat exclusiv inform\u0103rii dumneavoastr\u0103 personale. Dac\u0103 reprezenta\u0163i o institu\u0163ie media sau o companie \u015fi dori\u0163i un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rug\u0103m s\u0103 ne trimite\u0163i un mail pe adresa abonamente@news.ro<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Rom\u00e2nia are nevoie absolut urgent\u0103 ca \u00een programa \u015fcolar\u0103 s\u0103 fie introduse discipline precum educa\u0163ie media, g\u00e2ndire critic\u0103…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":65761,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[24210,32,33,31,36,37,27,230,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-65760","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-bogdan-oprea","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-headlines","15":"tag-interviu","16":"tag-latest-news","17":"tag-latestnews","18":"tag-news","19":"tag-ro","20":"tag-romana","21":"tag-romania","22":"tag-romanian","23":"tag-stiri","24":"tag-titluri","25":"tag-top-stories","26":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115726921722252583","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/65760","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=65760"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/65760\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/65761"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=65760"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=65760"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=65760"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}