{"id":66968,"date":"2025-12-17T09:51:11","date_gmt":"2025-12-17T09:51:11","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/66968\/"},"modified":"2025-12-17T09:51:11","modified_gmt":"2025-12-17T09:51:11","slug":"descoperirea-ce-rescrie-istoria-terrei-16-12-2025","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/66968\/","title":{"rendered":"Descoperirea ce rescrie istoria Terrei &#8211; 16.12.2025"},"content":{"rendered":"<p class=\"par\" style=\"overflow-wrap:break-word;\">O echip\u0103 de oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 din China a identificat un mecanism-cheie care explic\u0103 modul \u00een care Terra ar fi reu\u015fit s\u0103 stocheze cantit\u0103\u0163i uria\u015fe de ap\u0103 \u00een primele etape ale existen\u0163ei sale. Descoperirea ofer\u0103 o nou\u0103 perspectiv\u0103 asupra transform\u0103rii spectaculoase a P\u0103m\u00e2ntului, de la o planet\u0103 acoperit\u0103 de oceane de magm\u0103 la lumea albastr\u0103 \u015fi locuibil\u0103 de ast\u0103zi, informeaz\u0103 agen\u0163ia Xinhua.<\/p>\n<p class=\"par\" style=\"overflow-wrap:break-word;\">Studiul, realizat de cercet\u0103tori ai Institutului de Geochimie din Guangzhou, parte a Academiei Chineze de \u015etiin\u0163e, a fost publicat \u00een prestigioasa revist\u0103 Science \u015fi aduce dovezi experimentale privind rolul mantalei profunde a Terrei ca rezervor major de ap\u0103, \u00een urm\u0103 cu peste patru miliarde de ani.<\/p>\n<p class=\"par\" style=\"overflow-wrap:break-word;\">Una dintre marile \u00eentreb\u0103ri ale geologiei planetare a fost ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu apa dup\u0103 ce oceanele de magm\u0103 care acopereau P\u0103m\u00e2ntul primitiv s-au r\u0103cit \u015fi s-au cristalizat. \u201eCe s-a \u00eent\u00e2mplat cu apa dup\u0103 cristalizarea oceanelor de magm\u0103 de la \u00eenceputurile Terrei? \u00cen ceea ce prive\u015fte mantaua de la cele mai mari ad\u00e2ncimi, r\u0103spunsul a r\u0103mas mult timp vag\u201d, se arat\u0103 \u00eentr-un editorial publicat \u00een Science, care \u00eenso\u0163e\u015fte studiul. Noua cercetare indic\u0103 faptul c\u0103 r\u0103spunsul se afl\u0103 \u00een bridgmanit, cel mai abundent mineral din mantaua inferioar\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n<p>\u2022 Bridgmanitul &#8211; un rezervor nea\u015fteptat de ap\u0103<\/p>\n<p class=\"par\" style=\"overflow-wrap:break-word;\">P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, bridgmanitul era considerat un mineral cu o capacitate redus\u0103 de a \u00eenmagazina ap\u0103. Experimentele realizate de echipa chinez\u0103 contrazic \u00eens\u0103 aceast\u0103 ipotez\u0103. Cercet\u0103torii au demonstrat c\u0103 bridgmanitul poate stoca cantit\u0103\u0163i semnificative de ap\u0103, iar aceast\u0103 capacitate este dependent\u0103 de temperatur\u0103. Surprinz\u0103tor, cu c\u00e2t condi\u0163iile sunt mai fierbin\u0163i, cu at\u00e2t mineralul devine mai eficient \u00een captarea moleculelor de ap\u0103. Pentru a ajunge la aceste concluzii, oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au recreat condi\u0163iile extreme din mantaua inferioar\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului, unde presiunile sunt uria\u015fe, iar temperaturile pot ajunge la aproximativ 4.100 de grade Celsius. Experimentele au fost realizate cu ajutorul unei celule diamant-nicoval\u0103, combinat\u0103 cu \u00eenc\u0103lzire laser, o tehnic\u0103 de v\u00e2rf care permite simularea mediilor extreme din interiorul planetelor. Rezultatele au scos la iveal\u0103 un paradox geologic: \u00eentr-un mediu extrem de fierbinte, bridgmanitul reu\u015fe\u015fte s\u0103 capteze mai eficient apa eliberat\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce magma se r\u0103cea \u015fi se solidifica.<\/p>\n<p class=\"par\" style=\"overflow-wrap:break-word;\">Potrivit estim\u0103rilor din studiu, acest mecanism ar fi permis izolarea, \u00een mantaua solid\u0103 a Terrei, a unei cantit\u0103\u0163i de ap\u0103 echivalente cu \u00eentre 8% \u015fi 100% din volumul total al oceanelor moderne. Aceast\u0103 rezerv\u0103 uria\u015f\u0103 nu a r\u0103mas \u00eens\u0103 blocat\u0103 definitiv \u00een interiorul planetei. De-a lungul a miliarde de ani, apa a fost readus\u0103 treptat la suprafa\u0163\u0103 prin activit\u0103\u0163i vulcanice, contribuind decisiv la formarea oceanelor \u015fi la apari\u0163ia condi\u0163iilor necesare vie\u0163ii.<\/p>\n<p>\u2022 Implica\u0163ii pentru originea vie\u0163ii \u015fi alte planete<\/p>\n<p class=\"par\" style=\"overflow-wrap:break-word;\">Descoperirea nu doar c\u0103 rescrie o parte din istoria timpurie a P\u0103m\u00e2ntului, dar are implica\u0163ii importante \u015fi pentru \u00een\u0163elegerea evolu\u0163iei altor planete st\u00e2ncoase. Dac\u0103 mantalele planetare pot ac\u0163iona ca rezervoare masive de ap\u0103, acest lucru ar putea explica de ce unele planete aparent uscate ar fi putut avea, \u00een trecut sau chiar \u00een prezent, resurse interne capabile s\u0103 sus\u0163in\u0103 procese favorabile vie\u0163ii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"O echip\u0103 de oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 din China a identificat un mecanism-cheie care explic\u0103 modul \u00een care Terra&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":66969,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[6741,32,33,795,31,36,37,27,74,34,35,25,41,40,38,39,192,26,2475,24553,28,29,30,71,72,73],"class_list":{"0":"post-66968","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-apa","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-bursa","12":"tag-cele-mai-populare-subiecte","13":"tag-featured-news","14":"tag-featurednews","15":"tag-headlines","16":"tag-international","17":"tag-latest-news","18":"tag-latestnews","19":"tag-news","20":"tag-ro","21":"tag-romana","22":"tag-romania","23":"tag-romanian","24":"tag-stiinta","25":"tag-stiri","26":"tag-studiu","27":"tag-terra","28":"tag-titluri","29":"tag-top-stories","30":"tag-topstories","31":"tag-world","32":"tag-world-news","33":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115734294340197246","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/66968","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=66968"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/66968\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/66969"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=66968"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=66968"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=66968"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}