![\"Pre\u021burile](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/1766033115_576_index.jpeg\")
<\/p>\nPre\u021burile la alimente difer\u0103 semnificativ de la o \u021bar\u0103 la alta \u00een Europa, iar Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een prim-planul clasamentului. De\u0219i m\u00e2ncarea este mai ieftin\u0103 aici dec\u00e2t media Uniunii Europene, rom\u00e2nii ajung s\u0103 cheltuiasc\u0103 o parte mult mai mare din bugetul familiei pentru alimente.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Pre\u021burile la alimente difer\u0103 semnificativ de la o \u021bar\u0103 la alta \u00een Europa FOTO: Shutterstock<\/p>\n
Alimentele reprezint\u0103 una dintre cele mai mari cheltuieli ale gospod\u0103riilor din Europa. La nivelul Uniunii Europene, acestea consum\u0103 \u00een medie aproximativ 11,9% din bugetul unei familii, \u00eens\u0103 \u00een unele \u021b\u0103ri, precum Rom\u00e2nia, ponderea poate ajunge p\u00e2n\u0103 la 20%.<\/p>\n
Pre\u021burile alimentelor difer\u0103\u00a0<\/a>semnificativ de la o \u021bar\u0103 la alta. Pentru a le compara, Eurostat utilizeaz\u0103 indicele nivelului pre\u021burilor la alimente. Dac\u0103 un co\u0219 mediu de produse alimentare \u00een UE este evaluat la 100 de euro, indicele arat\u0103 c\u00e2t ar costa acela\u0219i co\u0219 \u00een fiecare \u021bar\u0103. Un nivel peste 100 indic\u0103 pre\u021buri mai mari dec\u00e2t media european\u0103, iar un nivel sub 100 arat\u0103 pre\u021buri mai mici.<\/p>\n Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2024, Rom\u00e2nia are cel mai sc\u0103zut nivel al\u00a0pre\u021burilor la alimente din Uniunea European\u0103<\/a>. Un co\u0219 standard de produse alimentare cost\u0103 aici 74,6 euro, cu 25,4% mai pu\u021bin dec\u00e2t media UE. La polul opus se afl\u0103 Luxemburg, unde acela\u0219i co\u0219 ajunge la 125,7 euro, cu 25,7% peste media european\u0103.<\/p>\n \t\t\tCele mai ieftine \u0219i cele mai scumpe \u021b\u0103ri din Europa<\/p>\n La nivel european, cea mai ieftin\u0103 \u021bar\u0103 pentru alimente este Macedonia de Nord, stat candidat la UE. Acolo, un co\u0219 alimentar standard cost\u0103 73 de euro, cu 27% mai pu\u021bin dec\u00e2t media UE. Elve\u021bia este cea mai scump\u0103 \u021bar\u0103, cu pre\u021buri la alimente cu 61,1% peste media european\u0103, acela\u0219i co\u0219 ajung\u00e2nd la 161,1 euro.<\/p>\n Dup\u0103 Elve\u021bia, \u00een topul celor mai scumpe \u021b\u0103ri se afl\u0103 \u0219i alte dou\u0103 state membre ale Asocia\u021biei Europene a Liberului Schimb (EFTA): Islanda, cu un co\u0219 de 146,3 euro, \u0219i Norvegia, cu 130,6 euro. Aceste \u021b\u0103ri nu fac parte din UE, dar coopereaz\u0103 str\u00e2ns cu blocul comunitar \u00een special \u00een domeniul comer\u021bului.<\/p>\n \u00cen Uniunea European\u0103,\u00a0pre\u021burile alimentelor sunt cu cel pu\u021bin 10% peste media UE<\/a>\u00a0\u0219i \u00een Danemarca, Irlanda, Fran\u021ba, Austria \u0219i Malta. \u00cen schimb, Europa de Sud-Est \u0219i Balcanii de Vest au, \u00een general, cele mai mici pre\u021buri la alimente.<\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 Rom\u00e2nia \u0219i Macedonia de Nord, sub media UE se afl\u0103 \u0219i Turcia, Bosnia \u0219i Her\u021begovina, Muntenegru \u0219i Bulgaria. Serbia \u0219i Albania au, de asemenea, pre\u021buri mai mici dec\u00e2t media european\u0103. Dintre cele patru mari economii ale UE, Italia \u0219i Germania dep\u0103\u0219esc media, \u00een timp ce Spania este cu 5,4% mai ieftin\u0103 dec\u00e2t aceasta.<\/p>\n \t\t\t Rom\u00e2nia, printre \u021b\u0103rile cu cele mai mici pre\u021buri la alimente din UE FOTO: Euronews<\/p>\n \t\t\tDe ce conteaz\u0103 diferen\u021bele de pre\u021b<\/p>\n Ilaria Benedetti, profesor asociat la Universitatea din Tuscia, explic\u0103 faptul c\u0103 diferen\u021bele sunt influen\u021bate de factori structurali precum\u00a0costurile de\u00a0<\/a>produc\u021bie<\/a>, integrarea lan\u021burilor de aprovizionare \u0219i expunerea la \u0219ocuri globale.<\/p>\n \u201eEconomiile mici \u0219i foarte deschise, adesea cu monede supuse unor fluctua\u021bii mai accentuate, au resim\u021bit mai puternic transferul cre\u0219terii costurilor cu energia \u0219i inputurile agricole \u00een timpul pandemiei \u0219i al conflictului Rusia-Ucraina\u201d, a declarat ea pentru\u00a0Euronews<\/a>.<\/p>\n Benedetti subliniaz\u0103 c\u0103 aceste diferen\u021be de pre\u021b sunt importante pentru c\u0103 impactul lor depinde de c\u00e2t de mult din bugetul unei familii este alocat alimentelor. \u201e\u00cen mai multe \u021b\u0103ri din Europa de Est \u0219i de Sud-Est, m\u00e2ncarea reprezint\u0103 peste 20% din cheltuielile gospod\u0103riilor, \u00een timp ce \u00een economiile cu venituri mai mari aceast\u0103 pondere este, de regul\u0103, sub 12%. Ca urmare, aceea\u0219i cre\u0219tere de pre\u021b\u00a0are consecin\u021be mult mai grave\u00a0<\/a>acolo unde veniturile sunt mai mici\u201d, a ad\u0103ugat ea.<\/p>\n \t\t\tRolul salariilor \u0219i al taxelor<\/p>\n Alan Matthews, profesor la Trinity College Dublin, spune c\u0103 principala explica\u021bie pentru diferen\u021bele de pre\u021b este nivelul veniturilor. \u201eCel mai important motiv este diferen\u021ba de venituri \u0219i salarii\u201d, a declarat el pentru Euronews Business.<\/p>\n \u00cen \u021b\u0103ri cu salarii medii ridicate, precum Danemarca sau Elve\u021bia, \u0219i\u00a0pre\u021burile alimentelor sunt mai mari,<\/a>\u00a0deoarece costurile cu for\u021ba de munc\u0103 din agricultur\u0103, procesare \u0219i comer\u021b sunt transferate c\u0103tre consumatori. \u201eDiferen\u021bele de taxare, \u00een special TVA-ul aplicat alimentelor, explic\u0103 \u0219i ele o parte din varia\u021bii\u201d, a mai spus Matthews, men\u021bion\u00e2nd c\u0103 unele state, precum Irlanda, aplic\u0103 un TVA redus sau chiar zero la alimente, \u00een timp ce altele, cum este Danemarca, folosesc cota standard.<\/p>\n Preferin\u021bele consumatorilor joac\u0103, de asemenea, un rol important. \u00cen Europa de Nord \u0219i de Vest, consumatorii pot opta mai frecvent pentru\u00a0produse bio, premium sau de marc\u0103<\/a>, ceea ce influen\u021beaz\u0103 nivelul general al pre\u021burilor.<\/p>\n \t\t\tCe \u00eenseamn\u0103 asta pentru securitatea alimentar\u0103<\/p>\n Jeremi\u00e1s M\u00e1t\u00e9 Balogh, profesor asociat la Universitatea Corvinus din Budapesta, atrage aten\u021bia asupra implica\u021biilor pentru securitatea alimentar\u0103. \u201eDe\u0219i \u021b\u0103rile cu venituri ridicate pot absorbi niveluri mai mari ale pre\u021burilor, gospod\u0103riile cu venituri mici din Europa Central\u0103 \u0219i de Est se confrunt\u0103 cu o povar\u0103 dispropor\u021bionat\u0103, chiar dac\u0103 pre\u021burile nominale la alimente sunt mai mici\u201d, a explicat el pentru Euronews.<\/p>\n![\"Rom\u00e2nia,](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/1766033115_653_index.jpeg\")
<\/p>\n