{"id":68543,"date":"2025-12-18T20:00:08","date_gmt":"2025-12-18T20:00:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/68543\/"},"modified":"2025-12-18T20:00:08","modified_gmt":"2025-12-18T20:00:08","slug":"tarile-care-ar-putea-alege-exit-ul-din-ue-in-cazul-federalizarii-avertisment-in-cazul-romaniei-acesta-e-riscul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/68543\/","title":{"rendered":"\u021a\u0103rile care ar putea alege EXIT-ul din UE, \u00een cazul federaliz\u0103rii. Avertisment \u00een cazul Rom\u00e2niei: \u201eAcesta e riscul!\u201d"},"content":{"rendered":"<p>Proiectul federalist al Uniunii Europene a reap\u0103rut \u00een spa\u021biul public, ca subiect de dezbatere \u00een spa\u021biul virtual. Vocile pro-federalizare, inclusiv din Rom\u00e2nia, consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 integrare european\u0103, \u201etotal\u0103\u201d, este inevitabil\u0103. De partea cealalt\u0103, conservatorii sunt de p\u0103rere c\u0103 un astfel de demers este mai degrab\u0103 periculos state, na\u021biuni, cet\u0103\u021beni, la nivel individual etc.<\/p>\n<p>Ce ar putea \u00eensemna federalizarea european\u0103, \u00een cazul Rom\u00e2niei<\/p>\n<p>\u00cen eventualitatea federaliz\u0103rii, \u00een cazul Rom\u00e2niei, domenii precum politica extern\u0103, bugetul na\u021bional, ap\u0103rarea \u0219i alte domenii fundamentale pentru func\u021bionarea statului ar fi cedate c\u0103tre entitatea central\u0103 european\u0103. Teoretic, Rom\u00e2nia ar putea deveni mai str\u00e2ns conectat\u0103 de economiile \u0219i sistemele occidentale, dar puterea de decizie a cet\u0103\u021benilor rom\u00e2ni, flexibilitatea statului de a-\u0219i seta propriile priorit\u0103\u021bi ar fi redus\u0103 aproape de zero.<\/p>\n<p>Proiectul federaliz\u0103rii a generat entuziasm \u00een r\u00e2ndul unei tabere, dar \u0219i scepticism, din partea celeilalte tabere. Pe de o parte, federali\u0219tii sus\u021bin c\u0103 pe fondul globaliz\u0103rii, e necesar un astfel de proiect. Astfel, Rom\u00e2nia s-ar putea dezvolta mai rapid, impulsionat\u0103 de Occident. De cealalt\u0103 parte, scepticii cred c\u0103 proiectul federaliz\u0103rii aduce la pachet riscuri precum: exploatarea agresiv\u0103 \u0219i perfect legal\u0103 a Rom\u00e2niei de c\u0103tre deciden\u021bi din state mai puternice, care vor avea puterea executiv\u0103, marginalizarea economic\u0103 a Rom\u00e2niei, diluarea aspectelor culturale, a identit\u0103\u021bii na\u021bionale, tensiuni sociale majore, punerea \u00een pericol a securit\u0103\u021bii Rom\u00e2niei, din cauza dispari\u021biei armatei na\u021bionale.<\/p>\n<p>Pe fondul \u00eencuraj\u0103rii proiectului federalist, unele state ar putea mar\u0219a pentru \u201eo Europ\u0103 a na\u021biunilor suverane\u201d sau ar putea chiar promova EXIT-ul, pe model britanic. Despre scenariul EXIT-urilor, Ziare.com a discutat cu Alexandru Grumaz &#8211; diplomat \u0219i general \u00een rezerv\u0103 \u0219i cu Bogdan Ficeac &#8211; sociolog.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/residentialist.ro\/apartamente-vanzare\/bucuresti\/2-camere\" target=\"_blank\" rel=\"nofollow noopener\">apartamente de vanzare bucuresti 2 camere<\/a>Generalul Alexandru Grumaz: \u201eRiscul real pentru UE nu este at\u00e2t ie\u0219irea explicit\u0103, c\u00e2t eroziunea loialit\u0103\u021bii interne, apari\u021bia unor state care r\u0103m\u00e2n formal membre, dar se distan\u021beaz\u0103 politic, strategic sau normativ\u201d<\/p>\n<p>Potrivit lui Grumaz, ie\u0219irea din Uniunea European\u0103 presupune un mecanism foarte complicat. \u00cens\u0103, repetarea unui scenariu precum cel al Marii Britanii nu este \u201enul\u201d, avertizeaz\u0103 analistul de politic\u0103 extern\u0103.<\/p>\n<p>\u201eAfirma\u021bia c\u0103 nicio alian\u021b\u0103 nu este etern\u0103 este corect\u0103 din perspectiv\u0103 istoric\u0103, \u00eens\u0103 aplicarea ei mecanic\u0103 asupra Uniunii Europene poate fi \u00een\u0219el\u0103toare. UE nu este o alian\u021b\u0103 clasic\u0103, ci un sistem profund integrat economic, juridic \u0219i institu\u021bional, ceea ce face ie\u0219irea formal\u0103 mult mai costisitoare \u0219i mai dificil\u0103 dec\u00e2t aderarea. Totu\u0219i, riscul unor noi \u2018EXIT-uri\u2019 nu este nul, ci asimetric \u0219i diferen\u021biat\u201d, a explicat generalul Alexandru Grumaz.<\/p>\n<p>\u00cen opinia lui Grumaz, ie\u0219irea unor state din UE ar fi un scenariu ce s-ar putea pune \u00een discu\u021bie, dar nu foarte cur\u00e2nd.<\/p>\n<p>\u201ePe termen scurt \u0219i mediu, probabilitatea unor ie\u0219iri formale este redus\u0103. Experien\u021ba Brexitului a func\u021bionat ca un puternic factor de descurajare: costuri economice ridicate, instabilitate politic\u0103 intern\u0103 \u0219i pierderea influen\u021bei externe. Pentru majoritatea statelor membre, beneficiile apartenen\u021bei la UE r\u0103m\u00e2n net superioare costurilor, chiar \u0219i \u00een contextul nemul\u021bumirilor actuale. Cu toate acestea, riscul real pentru UE nu este at\u00e2t ie\u0219irea explicit\u0103, c\u00e2t eroziunea loialit\u0103\u021bii interne, apari\u021bia unor state care r\u0103m\u00e2n formal membre, dar se distan\u021beaz\u0103 politic, strategic sau normativ. Acest fenomen de \u2018semi-exit\u2019 este mai probabil dec\u00e2t un nou Brexit\u201d, a men\u021bionat expertul militar.<\/p>\n<p>Totu\u0219i, exist\u0103 c\u00e2teva categorii de state care la un moment dat, ar putea pune problema EXIT-ului, potrivit generalului Grumaz.<\/p>\n<p>\u201eStatele cu euroscepticism politic cronic, dar cu economie dependent\u0103 de UE. Exemplele cele mai discutate sunt Ungaria \u0219i, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103, <a href=\"https:\/\/ziare.com\/international\/polonia\/\" title=\"Polonia\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Polonia<\/a>. \u00cen aceste cazuri, discursul eurosceptic este intens, dar dependen\u021ba economic\u0103 \u0219i strategic\u0103 de UE este prea mare pentru a face un EXIT realist. Mai probabil este un conflict permanent cu institu\u021biile europene dec\u00e2t o ie\u0219ire propriu-zis\u0103.<\/p>\n<p>Apoi, statele contributoare nete, cu presiune politic\u0103 intern\u0103. \u00cen teorie, unele state din nord sau vest, precum <a href=\"https:\/\/ziare.com\/international\/olanda\/\" title=\"Olanda\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Olanda<\/a>, Danemarca \u0219i Suedia ar putea manifesta frustr\u0103ri legate de redistribuire, migra\u021bie sau centralizare excesiv\u0103. \u00cen practic\u0103 \u00eens\u0103, aceste state beneficiaz\u0103 masiv de pia\u021ba unic\u0103 \u0219i de pozi\u021bia lor influent\u0103 \u00een interiorul UE. Un EXIT ar reduce drastic aceast\u0103 influen\u021b\u0103. De asemenea, statele periferice aflate sub presiune economic\u0103 sau social\u0103. \u021a\u0103ri precum <a href=\"https:\/\/ziare.com\/international\/grecia\/\" title=\"Grecia\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Grecia<\/a> sau Italia sunt uneori men\u021bionate \u00een scenarii speculative. Totu\u0219i, experien\u021bele crizelor financiare au ar\u0103tat c\u0103, \u00een momente critice, ie\u0219irea este perceput\u0103 ca risc existen\u021bial, nu ca solu\u021bie\u201d, a explicat Grumaz.<\/p>\n<p>Alexandru Grumaz: \u201ePentru Rom\u00e2nia, miza nu este teama de EXIT-uri, ci pozi\u021bionarea inteligent\u0103 \u00eentr-o Uniune care se va schimba, probabil inegal \u0219i pe mai multe viteze\u201d<\/p>\n<p>Din punctul de vedere al generalului format la Harvard, EXIT-ul unor state din UE ar putea fi mai degrab\u0103 \u201erezultatul unui accident politic major, nu al unui proces planificat \u0219i ra\u021bional\u201d.<\/p>\n<p>\u201eCine este cel mai probabil \u201eactor\u201d al unei rupturi viitoare? Paradoxal, nu statele cele mai vocale sunt cele mai probabile candidate la EXIT. Cele mai expuse riscurilor sunt acele state \u00een care s-ar putea produce o conjunc\u021bie rar\u0103 de factori: criz\u0103 economic\u0103 sever\u0103; criz\u0103 politic\u0103 intern\u0103 profund\u0103; leadership populist dispus s\u0103 \u00ee\u0219i asume costuri mari; percep\u021bia public\u0103 c\u0103 UE este sursa principal\u0103 a problemelor. Chiar \u0219i \u00een aceste condi\u021bii, ie\u0219irea ar fi mai degrab\u0103 rezultatul unui accident politic major, nu al unui proces planificat \u0219i ra\u021bional\u201d, a mai transmis analistul.<\/p>\n<p>\u00cen opinia generalului Grumaz, pericolul pentru UE nu este dizolvarea juridic\u0103, ci accelerarea decalajelor dintre statele membre.<\/p>\n<p>\u201eAdev\u0103ratul pericol nu este un nou EXIT formal, ci: fragmentarea decizional\u0103, Europa \u201ecu cercuri concentrice\u201d, apari\u021bia unor formate paralele &#8211; Core 5, coali\u021bii ad-hoc, diferen\u021be tot mai mari \u00eentre centru \u0219i periferie. UE risc\u0103 mai degrab\u0103 o dezintegrare func\u021bional\u0103, nu una juridic\u0103.<\/p>\n<p>Da, nicio construc\u021bie politic\u0103 nu este etern\u0103. Dar, \u00een cazul Uniunii Europene, probabilitatea unor noi EXIT-uri este sc\u0103zut\u0103, iar costurile sunt at\u00e2t de mari \u00eenc\u00e2t majoritatea statelor prefer\u0103 confruntarea intern\u0103 sau adaptarea, nu ie\u0219irea. <a href=\"https:\/\/ziare.com\/viitorul\/\" title=\"Viitorul\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Viitorul<\/a> UE nu va fi decis de cine pleac\u0103, ci de c\u00e2t de coerent\u0103 \u0219i func\u021bional\u0103 r\u0103m\u00e2ne pentru cei care r\u0103m\u00e2n. Pentru Rom\u00e2nia, miza nu este teama de EXIT-uri, ci pozi\u021bionarea inteligent\u0103 \u00eentr-o Uniune care se va schimba, probabil inegal \u0219i pe mai multe viteze\u201d, a concluzionat analistul militar \u0219i de politic\u0103 extern\u0103 Alexandru Grumaz.<\/p>\n<p>Sociologul Bogdan Ficeac: \u201eNu cred c\u0103 se va insista foarte mult cu aceast\u0103 idee, a federaliz\u0103rii\u201d<\/p>\n<p>Sociologul Bogdan Ficeac nu crede c\u0103 proiectul federalist va avea succes, din mai multe motive. \u00cen primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 diferen\u021bele dintre statele membre ale UE sunt prea mari.<\/p>\n<p>\u201eEste extraordinar\u0103 aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103 (n.r. &#8211; UE) \u0219i din punct de vedere economic, a func\u021bionat foarte bine. A\u0219a cum din punct de vedere militar, cu state membre din UE, alian\u021ba <a href=\"https:\/\/ziare.com\/international\/nato\/\" title=\"NATO\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">NATO<\/a> func\u021bioneaz\u0103. Dar iat\u0103 la nivelul Uniunii de c\u00e2t timp se vorbe\u0219te despre o armat\u0103 european\u0103\u2026 Nu mai spun despre o federalizare, o unic\u0103 structur\u0103 politic\u0103, administrativ\u0103 \u0219i a\u0219a mai departe.<\/p>\n<p>Subiectul \u00een sine, evident c\u0103 este unul foarte interesant. Problema cu federalizarea este veche la nivelul Uniunii Europene. De zeci de ani se tot vorbe\u0219te despre o na\u021biune european\u0103, despre o Europ\u0103 unit\u0103 \u00een diversitate. S-a luat modelul american &#8211; \u2018s\u0103 facem o na\u021biune pe model american\u2019. Dar acolo, indiferent de etnie, c\u00e2nd cet\u0103\u021benii \u00ee\u0219i pun steagul \u00een fa\u021ba casei, pun steagul Americii, nu pe cel al statului respectiv. \u00cen Rom\u00e2nia, \u00een afar\u0103 de institu\u021biile obi\u0219nuite, unde \u00eent\u00e2lnim steagul european, lumea e cu steagul na\u021bional. E o diferen\u021b\u0103 cultural\u0103 foarte mare. <a href=\"https:\/\/ziare.com\/international\/statele-unite\/\" title=\"Statele Unite\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Statele Unite<\/a> au fost un creuzet care s-a format \u00een urm\u0103 cu dou\u0103-trei secole, din diverse na\u021bii, \u00eentr-un anumit context. Europa are culturi diferite, cu tradi\u021bii de mii de ani, care de-a lungul timpului au avut nenum\u0103rate diferende \u00eentre ele, care au mo\u0219teniri culturale diferite, limbi diverse. A trece la o Europ\u0103 federal\u0103 m\u0103 \u00eendoiesc c\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla a\u0219a ceva, \u00eentr-o Europ\u0103 care a promovat aceast\u0103 lozinc\u0103, sintagm\u0103, dorin\u021b\u0103 &#8211; \u2018Europa unit\u0103 prin diversitate\u2019 &#8211; suntem total diferi\u021bi din punct de vedere cultural, sociologic, fa\u021b\u0103 de <a href=\"https:\/\/ziare.com\/international\/sua\/\" title=\"SUA\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">SUA<\/a>, pe care o lu\u0103m drept model\u201d, a declarat Ficeac.<\/p>\n<p>Ambi\u021biile unor juc\u0103tori mari de la nivelul UE, dar \u0219i a unor actori mai mici, dar vocali, ar \u00eempiedica o astfel de ini\u021biativ\u0103, crede sociologul.<\/p>\n<p>\u201eEu cred c\u0103 nu se va insista foarte mult cu aceast\u0103 idee. Nu cred c\u0103 unele state vor renun\u021ba la o bun\u0103 parte din suveranitatea lor \u00een favoarea federaliz\u0103rii. Ponderea cea mai mare va veni cumva c\u0103tre Germania. M\u0103 \u00eendoiesc de faptul c\u0103 Fran\u021ba, \u00een ciuda prieteniei post-belice cu Germania va accepta a\u0219a ceva. Sau c\u0103 italienii vor accepta s\u0103 fie condu\u0219i de nem\u021bi sau de francezi. Nu cred c\u0103 se va merge p\u00e2n\u0103 acolo, pentru a se pune problema foarte serios, organizarea unui referendum european. Vorbim despre state cu o economie foarte mare, cu o istorie foarte \u00eendelungat\u0103, puternic\u0103, foste imperii, care nu cred c\u0103 vor fi de acord cu federalizare. A, la nivel na\u021bional, da. Se poate \u00een Germania. Dar acolo sunt nem\u021bi, cu to\u021bii. De asemenea, nu cred c\u0103 va exista dorin\u021b\u0103 din partea unor state mai noi \u00een cadrul UE, care au o voce destul de puternic\u0103.<\/p>\n<p>\u0218i totu\u0219i, dac\u0103 s-ar ajunge at\u00e2t de departe \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie pus\u0103 pe mas\u0103 aceast\u0103 variant\u0103, a federaliz\u0103rii, ar putea exista ini\u021biative de tipul \u2018dec\u00e2t s\u0103 ne conduc\u0103 altcineva, mai bine facem ca englezii \u0219i fiecare \u00ee\u0219i vede de drumul lui\u2019. Astfel, din p\u0103cate, pentru o lume multipolar\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 UE nu ar mai fi niciun fel de pol, iar cei care ies, vor fi mult mai slabi dec\u00e2t este acum UE, a\u0219a cum e ea acum, cu problemele ei\u201d, a men\u021bionat Bogdan Ficeac.<\/p>\n<p>Sociologul Bogdan Ficeac: \u201eMulte s-au f\u0103cut \u00een Rom\u00e2nia \u0219i sub \u2018biciul\u2019 Uniunii Europene\u201d<\/p>\n<p>Federalizarea este un proiect apropiat de tab\u0103ra globalist\u0103\/progresist\u0103. \u00cens\u0103, asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 suverani\u0219tii\/conservatori sus\u021bin varianta radical\u0103, p\u0103r\u0103sirea UE, subliniaz\u0103 analistul.<\/p>\n<p>\u201eProiectul Europei federale e mai apropiat de globali\u0219ti. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 suverani\u0219tii sunt cei care vor p\u0103strarea suveranit\u0103\u021bii \u00een sensul extrem, chiar de ie\u0219ire din Uniunea European\u0103, ceea ce pentru Rom\u00e2nia ar fi o catastrof\u0103. Faptul c\u0103 mul\u021bi dintre cet\u0103\u021benii no\u0219tri sunt nemul\u021bumi\u021bi de rolul pe care-l joac\u0103 Rom\u00e2nia \u00een cadrul Uniunii Europene, adic\u0103 rolul \u00een care doar se duce s\u0103 ia anumite directive \u0219i nu se lupt\u0103 pentru priorit\u0103\u021bile sale na\u021bionale, au fost at\u00e2tea discu\u021bii\u2026 Nem\u021bii, polonezii au reu\u0219it s\u0103-\u0219i p\u0103streze centralele deschise, proiecte din zona de agricultur\u0103, diverse exemple pot fi date.<\/p>\n<p>\u00cen Rom\u00e2nia nu s-a observat o astfel de apeten\u021b\u0103 pentru stabilirea \u0219i promovarea unor interese comune, care nu mai \u021bin de orientarea politic\u0103 &#8211; st\u00e2nga, dreapta, centru etc. S\u0103 ne aducem aminte \u0219i de <a href=\"https:\/\/ziare.com\/klaus-iohannis\/presedinte-romania-scandal-top-1877168\" target=\"_blank\" rel=\"nofollow noopener\">fostul pre\u0219edinte Iohannis<\/a>, care la \u00eenceputul primului mandat a adunat diverse min\u021bi str\u0103lucite pentru a face proiectul de \u021bar\u0103, pentru ca la final s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia e un stat e\u0219uat. De la integrarea \u00een UE \u0219i NATO nu mai exist\u0103 un proiect de \u021bar\u0103 al Rom\u00e2niei\u201d, a precizat Ficeac.<\/p>\n<p>Del\u0103sarea politicienilor rom\u00e2ni a fost \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 acoperit\u0103 de politicile europene, mai avertizeaz\u0103 Ficeac.<\/p>\n<p>\u201eA\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat de la integrarea \u00een Uniunea European\u0103. Vine c\u00e2te un pre\u0219edinte hot\u0103r\u00e2t chipurile s\u0103 fac\u0103 un proiect de \u021bar\u0103, iar la final ne spune c\u0103 nu a f\u0103cut nimic \u0219i c\u0103 Rom\u00e2nia e un stat e\u0219uat. Trebuie s\u0103 fim corec\u021bi \u0219i s\u0103 admitem c\u0103 multe s-au f\u0103cut \u0219i sub \u2018biciul\u2019 Uniunii Europene. Odat\u0103 cu integrarea \u00een UE \u0219i \u00een NATO s-au mai structurat anumite politici, anumite institu\u021bii, sub amenin\u021barea cu diverse sanc\u021biuni. Sub amenin\u021barea pierderii unor anumite fonduri s-au mai f\u0103cut anumite reforme, dar ne uit\u0103m \u0219i acum: toat\u0103 lumea vorbe\u0219te despre reforma administrativ-teritorial\u0103, dar nimeni nu voteaz\u0103 pentru a\u0219a ceva, pentru c\u0103 vor s\u0103-\u0219i p\u0103streze clientela de partid ori altfel, reforma este c\u0103 \u00eei scoatem pe ai lor \u0219i-i aducem pe ai no\u0219tri.<\/p>\n<p>Totu\u0219i, trebuie s\u0103 fim recunosc\u0103tori c\u0103 Rom\u00e2nia a reu\u0219it s\u0103 intre \u00een UE \u0219i-n NATO \u0219i cred c\u0103 nimeni dintre globali\u0219ti sau suverani\u0219ti nu-\u0219i dore\u0219te s\u0103 ias\u0103 Rom\u00e2nia din astfel de structuri. C\u0103 mai exist\u0103 anumite min\u021bi mai \u00eenfierb\u00e2ntate, asta e altceva\u2026 C\u0103-\u0219i dore\u0219te mai mult\u0103 sau mai pu\u021bin\u0103 suveranitate \u00een cadrul unor astfel de structuri, e alt\u0103 discu\u021bie!\u201d, a concluzionat sociologul.<\/p>\n<p>Generalul Alexandru Grumaz: \u201eCel mai probabil scenariu nu este nici federalizarea complet\u0103, nici revenirea la o Europ\u0103 strict interguvernamental\u0103\u201d<\/p>\n<p>Generalul Grumaz admite faptul c\u0103 proiectul federalist beneficiaz\u0103 de maxim\u0103 vizibilitate, \u00eens\u0103 \u0219ansele de implementare sunt minime, pe termen scurt, consider\u0103 acesta.<\/p>\n<p>\u201eProiectul federalist european se afl\u0103 \u00eentr-un moment paradoxal: are mai mult\u0103 vizibilitate \u0219i legitimitate discursiv\u0103 ca oric\u00e2nd, dar \u0219ansele sale de implementare efectiv\u0103 r\u0103m\u00e2n limitate \u0219i incerte. Diferen\u021ba dintre cele dou\u0103 niveluri \u2013 inten\u021bie politic\u0103 \u0219i aplicare practic\u0103 \u2013 este esen\u021bial\u0103 pentru a \u00een\u021belege viitorul Uniunii Europene.<\/p>\n<p>La nivel de idee \u0219i direc\u021bie politic\u0103, federalismul are \u0219anse moderate spre ridicate de a avansa. Contextul geopolitic actual \u2013 r\u0103zboiul din <a href=\"https:\/\/ziare.com\/international\/ucraina\/\" title=\"Ucraina\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Ucraina<\/a>, presiunea Rusiei, incertitudinile legate de angajamentul SUA, competi\u021bia global\u0103 cu <a href=\"https:\/\/ziare.com\/international\/china\/\" title=\"China\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">China<\/a> \u2013 favorizeaz\u0103 discursul centraliz\u0103rii. Pentru multe elite europene, federalizarea este perceput\u0103 ca solu\u021bia logic\u0103 la incapacitatea UE de a ac\u021biona rapid \u0219i coerent \u00een crize majore. \u00cen plus, federalismul avanseaz\u0103 deja incremental, f\u0103r\u0103 a fi numit explicit ca atare: achizi\u021bii comune de armament, fonduri comune de \u00eemprumut, politici industriale coordonate, mecanisme de sanc\u021biuni centralizate. Aceste evolu\u021bii nu creeaz\u0103 formal un stat federal, dar mut\u0103 constant competen\u021be de la nivel na\u021bional c\u0103tre nivelul UE. Din acest punct de vedere, planul federalist \u2018se \u00eenf\u0103ptuie\u0219te\u2019 par\u021bial, prin pa\u0219i mici, tehnici \u0219i greu de reversat\u201d, a declarat Grumaz.<\/p>\n<p>Federalizarea propriu-zis\u0103 ar implica ample procese administrative \u0219i juridice greu de realizat pe termen scurt sau mediu.<\/p>\n<p>\u201eTotodat\u0103, federalismul beneficiaz\u0103 de sprijinul unui nucleu de state influente &#8211; \u00een special Germania, Fran\u021ba \u0219i cercuri din nordul Europei &#8211; de sus\u021binere institu\u021bional\u0103 la nivelul Comisiei Europene \u0219i de o re\u021bea intelectual\u0103 \u0219i mediatic\u0103 favorabil\u0103. Acest lucru \u00eei ofer\u0103 o prezen\u021b\u0103 constant\u0103 \u00een agenda public\u0103, chiar \u0219i \u00een lipsa unui consens larg.<\/p>\n<p>\u00cen schimb, aplicarea deplin\u0103 a unui proiect federalist \u2013 \u00een sensul unui transfer explicit \u0219i major de suveranitate, cu modific\u0103ri de tratate, guvern federal, politic\u0103 extern\u0103 \u0219i de ap\u0103rare unificate \u2013 are \u0219anse reduse pe termen scurt \u0219i mediu. Principalul obstacol este lipsa consensului politic \u0219i popular. UE este compus\u0103 din state cu istorii, interese \u0219i percep\u021bii de securitate profund diferite. Pentru multe \u021b\u0103ri, \u00een special din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, suveranitatea nu este un concept abstract, ci o experien\u021b\u0103 istoric\u0103 recent rec\u00e2\u0219tigat\u0103. Acceptarea unui centru de putere suprana\u021bional puternic ridic\u0103 temeri reale legate de pierderea controlului democratic. Un al doilea obstacol major este procedural. Federalizarea real\u0103 ar necesita modific\u0103ri ale tratatelor europene, referendumuri na\u021bionale \u00een mai multe state \u0219i aprob\u0103ri parlamentare dificile. Experien\u021bele anterioare arat\u0103 c\u0103 astfel de procese sunt lente, fragile \u0219i u\u0219or de blocat de voturi negative \u00eentr-un singur stat\u201d, a men\u021bionat analistul.<\/p>\n<p>Diplomatul rom\u00e2n crede c\u0103 cel mai probabil scenariu este \u201eEuropa pe mai multe niveluri, cu un nucleu mai integrat \u0219i o periferie mai flexibil\u0103\u201d.<\/p>\n<p>\u201e\u00cen al treilea r\u00e2nd, exist\u0103 o problem\u0103 de legitimitate democratic\u0103. UE nu dispune \u00eenc\u0103 de un demos european unificat. Loialit\u0103\u021bile politice, identit\u0103\u021bile \u0219i spa\u021biul public r\u0103m\u00e2n \u00een mare parte na\u021bionale. F\u0103r\u0103 o baz\u0103 democratic\u0103 solid\u0103, un stat federal risc\u0103 s\u0103 fie perceput ca un proiect elitist, impus de sus, ceea ce ar alimenta euroscepticismul \u0219i tensiunile interne. Cel mai probabil scenariu nu este nici federalizarea complet\u0103, nici revenirea la o Europ\u0103 strict interguvernamental\u0103, ci o Europ\u0103 pe mai multe niveluri, cu un nucleu mai integrat \u0219i o periferie mai flexibil\u0103.<\/p>\n<p>Federalismul va avansa func\u021bional, sectorial \u0219i diferen\u021biat, mai degrab\u0103 dec\u00e2t printr-un salt constitu\u021bional clar. Planul federalist european are \u0219anse reale de a progresa ca direc\u021bie politic\u0103 \u0219i practic\u0103 administrativ\u0103, dar \u0219anse limitate de a fi aplicat integral ca proiect constitu\u021bional explicit. Integrarea va continua, dar fragmentat, tehnic \u0219i pragmatic, nu printr-un moment fondator de tip federal clasic. Pentru state precum Rom\u00e2nia, miza nu este dac\u0103 federalismul va exista sau nu, ci \u00een ce form\u0103, cu ce ritm \u0219i cu ce capacitate de influen\u021b\u0103 proprie \u00een interiorul acestui proces\u201d, a concluzionat generalul Grumaz.<\/p>\n<p>\u021ai-a pl\u0103cut articolul?<\/p>\n<p> Vrem s\u0103 producem mai multe, \u00eens\u0103 avem nevoie de sus\u021binerea ta. Orice dona\u021bie conteaz\u0103 pentru jurnalismul independent <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Proiectul federalist al Uniunii Europene a reap\u0103rut \u00een spa\u021biul public, ca subiect de dezbatere \u00een spa\u021biul virtual. Vocile&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":68544,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[11726,24921,32,33,3555,31,36,37,24919,24920,22852,27,74,34,35,25,15580,24922,41,40,38,39,24918,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":{"0":"post-68543","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-alexandru-grumaz","9":"tag-bogdan-ficeac","10":"tag-breaking-news","11":"tag-breakingnews","12":"tag-brexit","13":"tag-cele-mai-populare-subiecte","14":"tag-featured-news","15":"tag-featurednews","16":"tag-federalizare","17":"tag-federalizare-ue","18":"tag-geopolitica","19":"tag-headlines","20":"tag-international","21":"tag-latest-news","22":"tag-latestnews","23":"tag-news","24":"tag-politica-externa","25":"tag-relatii-internationale","26":"tag-ro","27":"tag-romana","28":"tag-romania","29":"tag-romanian","30":"tag-statele-unite-ale-europei","31":"tag-stiri","32":"tag-titluri","33":"tag-top-stories","34":"tag-topstories","35":"tag-world","36":"tag-world-news","37":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"","error":"Validation failed: Text character limit of 500 exceeded"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/68543","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=68543"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/68543\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/68544"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=68543"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=68543"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=68543"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}