![\"viewscnt\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/1766145858_978_c.gif\")
<\/p>\nDemocra\u0163ia este un fenomen n\u0103scut \u00een Europa, specific acestui continent, care nu e de interes pentru restul lumii \u015fi nici \u00een\u0163eles. Europa este asemenea satului de gali din povestea Asterix \u015fi Obelix, o mic\u0103 insul\u0103 care este asediat\u0103 \u015fi c\u0103reia ceilal\u0163i \u00eei vor pielea, afirm\u0103 istoricul francez Thierry Wolton \u00eentr-un interviu acordat News.ro. Wolton spune c\u0103 a fost surprins de amploarea \u00een\u0163elegerii f\u0103cute de Putin \u015fi Trump peste capul Europei, cei doi av\u00e2nd interesul comun de a sl\u0103bi construc\u0163ia politic\u0103 european\u0103 pentru a putea exploata \u015fi domina apoi economic \u0163\u0103rile de pe continent.<\/p>\n
Jurnalist, scriitor \u015fi istoric, profesor la \u00c9cole Sup\u00e9rieure de Commerce din Paris, Thierry Wolton (74 de ani) e preocupat \u00een mod special de istoria regimurilor comuniste, de R\u0103zboiul Rece \u015fi de influen\u0163a sovietic\u0103 \u00een Occident. Mai multe dintre remarcabilele sale c\u0103r\u0163i – \u00eentre care \u201eO istorie mondial\u0103 a comunismului\u201c, \u201eKGB-ul la putere. Sistemul Putin\u201c, \u201eReflec\u0163ii despre comunism\u201c, \u201e\u00centoarcerea vremurilor barbare\u201c – au fost traduse \u015fi \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Istoricul cunoa\u015fte bine situa\u0163ia din Rom\u00e2nia \u015fi Ungaria, despre care vorbe\u015fte pe parcursul interviului cu mult aplomb. Afirm\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia nu a cunoscut cu adev\u0103rat democra\u0163ia dup\u0103 1989 din cauza faptului c\u0103 Revolu\u0163ia a fost confiscat\u0103 de un grup de activi\u015fti comuni\u015fti \u015fi de securi\u015ftii lui Ceau\u015fescu. Din acest motiv avem p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi problemele pe care le \u015ftim cu to\u0163ii \u2013 pe fundamente putrede nu se poate construi ceva solid.<\/p>\n
Wolton prive\u015fte cu foarte mare \u00eengrijorare evolu\u0163ia evenimentelor pe plan mondial. Din nefericire, spune acesta, Europa a dormit prea mult timp. S-a trezit acum c\u0103 exist\u0103 cineva, \u00een Est, care \u00eei vrea pielea. Pentru c\u0103 aici, pe B\u0103tr\u00e2nul Continent, tr\u0103im \u00een democra\u0163ie, nu se poate aplica re\u0163eta regimurilor dictatoriale, unde se decide peste noapte ca untul \u015fi br\u00e2nza s\u0103 fie \u00eenlocuite cu tunuri. Aici, europenii \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eempace capra cu varza \u015fi s\u0103 produc\u0103 \u00een continuare unt, dar s\u0103 se apuce \u015fi de f\u0103cut tunuri. Procesul e mai lent \u015fi nu se va finaliza \u00eenainte de 2030. Asta \u00eenseamn\u0103, afirm\u0103 istoricul francez, c\u0103 Putin are aceast\u0103 fereastr\u0103 de oportunitate de patru ani \u00een care ar putea \u00eencerca s\u0103 profite \u015fi s\u0103 atace Europa.<\/p>\n
La acest proces contribuie \u015fi Trump, care admir\u0103 regimul dictatorial al lui Putin \u015fi c\u0103ruia \u00eei displace Europa pentru c\u0103 o consider\u0103 instabil\u0103. Democra\u0163iile \u00een general, cu alegerile lor regulate, cu libert\u0103\u0163ile lor, sunt instabile, iar lui Trump nu-i place asta. El prefer\u0103 dictaturile, care i se par mai predictibile \u015fi mai sigure.<\/p>\n
\u00cen mod clar, spune Thierry Wolton, Europei i-ar merge mai bine dac\u0103 s-ar federaliza. Dar francezul se teme c\u0103 acest proces, care e de durat\u0103 \u015fi \u00eent\u00e2mpin\u0103 multiple obstacole, nu va avea timp s\u0103 se finalizeze. Europa, cu modelul s\u0103u democratic, r\u0103m\u00e2ne ne\u00een\u0163eleas\u0103 de ceilal\u0163i, care vor s\u0103 o distrug\u0103.
\u00centregul interviu acordat de Thierry Wolton pentru News.ro, \u00een r\u00e2ndurile de mai jos:<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u201eDumneavoastr\u0103 nu a\u0163i avut niciodat\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, dac\u0103 pot spune a\u015fa, pl\u0103cerea de a gusta adev\u0103rata democra\u0163ie. Democra\u0163ia nu a ajuns s\u0103 apar\u0103 cu adev\u0103rat pentru c\u0103 Revolu\u0163ia din Rom\u00e2nia a fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, confiscat\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput de un grup de persoane legate de partid \u015fi de Securitate\u201c<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Matei Udrea: Domnule Thierry Wolton, sunte\u0163i \u00een Rom\u00e2nia \u00eentr-un decembrie c\u00e2nd sunt din nou proteste anticorup\u0163ie. De ce crede\u0163i c\u0103 aceast\u0103 nemul\u0163umire popular\u0103 care are loc chiar \u00een perioada aceasta nu numai \u00een Rom\u00e2nia, dar \u015fi \u00een Ungaria \u015fi Bulgaria, de exemplu, e\u015fueaz\u0103 sistematic \u00een a reforma administra\u0163ia \u015fi clasa politic\u0103? <\/p>\n
Thierry Wolton: Ah, ce \u00eentrebare vast\u0103! \u015ei nu e deloc lipsit\u0103 de ambi\u0163ie! (r\u00e2de)<\/p>\n
\u00cen general, trebuie \u015ftiut c\u0103 democra\u0163ia este un proces lung. Este bine s\u0103 \u015ftim asta: democra\u0163ia este, \u00een general, un proces de durat\u0103. Deci nu trebuie s\u0103 fim ner\u0103bd\u0103tori. Chiar dac\u0103 \u00eei \u00een\u0163eleg pe cei care tr\u0103iesc prezentul \u015fi pot fi ner\u0103bd\u0103tori. \u00cen ceea ce prive\u015fte \u0163\u0103rile pe care le-a\u0163i men\u0163ionat, este interesant de observat, din punct de vedere geografic, c\u0103 sunt \u0163\u0103ri din sudul fostului imperiu sovietic. \u00cen general, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u201eiert\u0103m\u201d situa\u0163ia bulgarilor, ungurilor \u015fi rom\u00e2nilor, se poate spune c\u0103 Europa de Sud este mai pu\u0163in democratic\u0103 dec\u00e2t cea din Nord. Nu este o scuz\u0103, ci o observa\u0163ie. \u00cen al doilea r\u00e2nd, cunosc mult mai pu\u0163in situa\u0163ia din Bulgaria, a\u015fa c\u0103 nu m\u0103 voi aventura. \u00cen schimb, cunosc mai bine situa\u0163ia din Rom\u00e2nia \u015fi Ungaria. Sunt dou\u0103 lucruri destul de diferite, \u00een opinia mea. Este greu s\u0103 le pui \u00een acela\u015fi co\u015f, cum spunem \u00een francez\u0103. \u015ei s\u0103 nu uit\u0103m Ungaria\u2026 Aici este ceva foarte interesant. Ungaria a fost prima \u0163ar\u0103 care s-a eliberat de comunism, pentru c\u0103 acolo s-a \u00eenceput t\u0103ierea Cortinei de Fier. \u015ei s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 liderul de ast\u0103zi, Orb\u00e1n, a fost un disident, un opozant al sistemului comunist. Era membru al Fidesz, un partid care a luptat \u00eempotriva comunismului. Nu are sens s\u0103 lup\u0163i \u00eempotriva comunismului \u015fi s\u0103 devii autoritar. Istoria ne-a ar\u0103tat de multe ori c\u0103 po\u0163i fi \u201ero\u015fu\u201d \u015fi apoi \u201ebrun\u201d, sau invers. Domnul Orb\u00e1n \u2013 nu \u00eel cunosc personal \u2013 este \u00eens\u0103 clar un om care a prins gustul puterii. A fost ales o dat\u0103, a pierdut puterea, apoi a revenit. C\u00e2nd prinzi gustul puterii, vrei s\u0103 o p\u0103strezi. Este foarte uman. C\u00e2nd e\u015fti lider politic, este ceva firesc. \u00cen Ungaria avem un regim autoritar la conducerea statului care \u00eencearc\u0103 s\u0103 sufoce democra\u0163ia. Democra\u0163ie care a existat \u00een Ungaria dup\u0103 c\u0103derea comunismului. Situa\u0163ia din Rom\u00e2nia este complet diferit\u0103. Dumneavoastr\u0103 nu a\u0163i avut niciodat\u0103, dac\u0103 pot spune a\u015fa, pl\u0103cerea de a gusta adev\u0103rata democra\u0163ie. Cu excep\u0163ia, poate, a unei perioade foarte scurte \u00een timpul regimului Constantinescu. Democra\u0163ia nu a ajuns s\u0103 apar\u0103 cu adev\u0103rat pentru c\u0103 Revolu\u0163ia din Rom\u00e2nia a fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, confiscat\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput de un grup de persoane legate de partid (comunist \u2013 n. red.) \u015fi de Securitate. Am explicat acest lucru de mai multe ori, \u00een diferite c\u0103r\u0163i \u015fi interviuri. Aceast\u0103 confiscare a influen\u0163at profund evolu\u0163ia ulterioar\u0103. Primii opt ani de dup\u0103 c\u0103derea comunismului au pus baze \u201eputrede\u201d, iar ast\u0103zi este foarte greu s\u0103 construie\u015fti ceva solid pe ele. Corup\u0163ia a existat \u00een toate fostele \u0163\u0103ri comuniste, dar probabil c\u0103 asta s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare \u00een Rom\u00e2nia tocmai din cauza faptului c\u0103 Revolu\u0163ia a fost confiscat\u0103. Corup\u0163ia exist\u0103 peste tot, dar depinde de calitatea puterii! Cu c\u00e2t puterea e mai democratic\u0103, cu at\u00e2t e mai pu\u0163in\u0103 corup\u0163ie. \u00cen democra\u0163ie e mai pu\u0163in\u0103 corup\u0163ie dec\u00e2t \u00een \u0163\u0103rile unde nu e democra\u0163ie. Rom\u00e2nia nu este nici totalitar\u0103, nici autoritar\u0103, dar are o putere politic\u0103 moale, f\u0103r\u0103 voin\u0163\u0103 clar\u0103. Aceasta afecteaz\u0103 \u00eentreaga \u0163ar\u0103. Oamenilor \u0103stora nu le place dec\u00e2t puterea. Puterea lor! Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 interven\u0163ii externe sau influen\u0163e ale extremei drepte.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Matei Udrea: Sunt curios s\u0103 aflu opinia dumneavoastr\u0103 despre ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum \u00een Rom\u00e2nia. Avem pe de o parte proteste \u00eempotriva corup\u0163iei din Justi\u0163ie, iar pe de alt\u0103 parte partide politice care reac\u0163ioneaz\u0103 bizar. Partidul AUR, care se declar\u0103 antisistem \u015fi revolu\u0163ionar, ajunge s\u0103 apere corup\u0163ia din justi\u0163ie \u015fi s\u0103 vorbeasc\u0103 despre un complot. Alte partide tac, iar unii \u00eencearc\u0103 s\u0103 treac\u0103 neobserva\u0163i<\/p>\n
Thierry Wolton: S\u0103 preciz\u0103m c\u0103 nu cunosc situa\u0163ia \u00een detaliu. Pot doar s\u0103 o privesc \u00een ansamblu, cu riscul de a gre\u015fi. Pot exista mai multe interpret\u0103ri. Una ar putea fi una \u201ecomplotist\u0103\u201d, care nu este neap\u0103rat fals\u0103, pentru c\u0103 uneori chiar \u015fi teoriile conspira\u0163iei con\u0163in un s\u00e2mbure de adev\u0103r. Este clar c\u0103 Europa se confrunt\u0103 cu un adversar: Rusia lui Putin, care \u00eencearc\u0103 prin toate mijloacele s\u0103 destabilizeze Europa democratic\u0103, atac\u00e2nd verigile sale slabe. Rom\u00e2nia este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, una dintre aceste verigi slabe. Deci am putea interpreta asta ca una din nenum\u0103ratele manipul\u0103ri ruse\u015fti pentru a \u00eencerca s\u0103 sl\u0103beasc\u0103 \u00een general Europa. Nu se \u00een\u015fal\u0103 neap\u0103rat cei care spun c\u0103 exist\u0103 o tentativ\u0103 de destabilizare a statului prin folosirea puterii judiciare. O alt\u0103 interpretare ar fi lupta dintre dou\u0103 clanuri de putere \u2013 politice, economice, judiciare, mediatice \u2013 unul \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eel \u00eenlocuiasc\u0103 pe cel\u0103lalt. Sunt culisele puterii. Aceste lucruri se \u00een\u0163eleg de obicei abia peste ani, c\u00e2nd istoricii \u00ee\u015fi fac treaba. Pe moment, este foarte greu s\u0103 te pronun\u0163i. Dar a\u015fa se poate explica faptul c\u0103, \u00een func\u0163ie de clanul c\u0103ruia \u00eei apar\u0163in, partidele politice pot avea interpret\u0103ri politice diferite asupra acestui lucru. Vom afla mai t\u00e2rziu dac\u0103 un partid apar\u0163ine unui anumit clan. Dar mai exist\u0103 \u015fi o a treia explica\u0163ie. Este realitatea pur\u0103: Justi\u0163ia din Rom\u00e2nia este \u00eentr-adev\u0103r corupt\u0103! Este clar! Poate exista o reac\u0163ie popular\u0103 autentic\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere anumite procese care au avut loc, iar oamenii \u00ee\u015fi manifest\u0103 exasperarea \u00een fa\u0163a unei Justi\u0163ii corupte. Poate c\u0103 exist\u0103 \u015fi tentative de capturare politic\u0103 a acestei spontaneit\u0103\u0163i. De aceea este extrem de dificil s\u0103 vedem clar ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Nu pot merge mai departe de aceste trei ipoteze.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u201eAm subestimat capacitatea de \u00een\u0163elegere dintre Trump \u015fi Putin. Exist\u0103 dou\u0103 explica\u0163ii: fascina\u0163ia lui Trump pentru regimurile autoritare \u015fi o explica\u0163ie conspira\u0163ionist\u0103 – c\u0103 Rusia \u00eel controleaz\u0103 pe Trump\u201c<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Matei Udrea: A\u015f vrea s\u0103 vorbim despre un subiect pe care l-a\u0163i abordat \u015fi dumneavoastr\u0103 \u00een c\u0103r\u0163ile pe care le-a\u0163i scris. Pare c\u0103 asist\u0103m la repetarea unui model: Occidentul nu a v\u0103zut \u015fi nu a \u00een\u0163eles ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een Rusia nici \u00een 1917\u20131918, la venirea bol\u015fevicilor, nici sub Stalin, \u00een anii 1920-1930, nici \u00een ultimele decenii, c\u00e2nd Putin a ajuns la putere. De unde vine aceast\u0103 incapacitate de a vedea realitatea rus\u0103?<\/p>\n
Thierry Wolton: Istoria nu se repet\u0103, dar comportamentul oamenilor, da. Evenimentele sunt diferite, dar reac\u0163iile sunt adesea acelea\u015fi. \u00cen cazul revolu\u0163iei bol\u015fevice, orice revolu\u0163ie era privit\u0103 pozitiv de c\u0103tre europeni – pentru c\u0103 americanii sunt departe \u2013 care se g\u00e2ndeau la Revolu\u0163ia Francez\u0103, cu luminile sale. Oamenii, \u00een naivitatea lor, se g\u00e2ndeau c\u0103 aceste revolu\u0163ii erau similare, dar nu \u015fi-au dat seama c\u0103, \u00een realitate, a fost o lovitur\u0103 de stat realizat\u0103 de o m\u00e2n\u0103 de intelectuali. \u00cen cazul Rusiei nu era o revolu\u0163ie adev\u0103rat\u0103. \u00cen perioada lui Stalin, lucrurile sunt u\u015for diferite. \u00centre 1917 \u015fi 1930, comunismul reu\u015fise deja s\u0103 influen\u0163eze profund mentalit\u0103\u0163ile, pentru c\u0103 spiritele erau preg\u0103tite, erau gata s\u0103 se lase influen\u0163ate. Anii de dinaintea celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial au fost foarte grei \u00een \u0163\u0103rile capitaliste. \u00cen 1929 a venit marea criz\u0103 economic\u0103. Mul\u0163i spuneau: \u201eUita\u0163i-v\u0103, Rusia nu are criz\u0103! Ea, de\u015fi nu este o \u0163ar\u0103 capitalist\u0103, nu se afl\u0103 \u00een criz\u0103. A\u015fadar, poate c\u0103 drumul comunist este mai bun dec\u00e2t drumul capitalist. Asta poate conta. Poate c\u0103 comunismul este mai bun dec\u00e2t capitalismul, pentru c\u0103 capitalismul trece prin crize, iar comuni\u015ftii nu sufer\u0103 de ele!\u201c. Mai exist\u0103 \u015fi o alt\u0103 explica\u0163ie pentru fascina\u0163ia fa\u0163\u0103 de Rusia stalinist\u0103: propaganda stalinist\u0103 a infiltrat incontestabil democra\u0163iile. A f\u0103cut ravagii \u00een special printre intelectuali. Vina intelectualilor occidentali \u2014 spun clar vina, adic\u0103 sunt cu adev\u0103rat vinova\u0163i! \u2014 const\u0103 \u00een faptul c\u0103 s-au l\u0103sat orbi\u0163i \u00een privin\u0163a lui Stalin, p\u00e2n\u0103 la a nu mai vrea s\u0103 vad\u0103. Pentru c\u0103 orbirea nu \u00eenseamn\u0103 neap\u0103rat s\u0103 min\u0163i, ci pur \u015fi simplu s\u0103 nu vezi, ca un orb. Avem exemple de intelectuali care au c\u0103l\u0103torit \u00een Rusia \u00een 1933, 1934, 1935, exact \u00een momentul \u00een care \u015fase milioane de \u0163\u0103rani mureau \u00een timpul Marii Foamete. Intelectualii ace\u015ftia au fost acolo \u00eentre 1933 \u015fi 1936, c\u00e2nd milioane de oameni mureau de foame, \u015fi au \u00eentors privirea inten\u0163ionat, ca s\u0103 nu vad\u0103! Ace\u015ftia sunt, dup\u0103 p\u0103rerea mea, aproape la fel de vinova\u0163i ca puterea sovietic\u0103, pentru c\u0103 au favorizat minciuna, au favorizat mistificarea. \u015ei s\u0103 nu uit\u0103m \u00eenc\u0103 un element important: pe l\u00e2ng\u0103 criza economic\u0103 despre care am vorbit, a ap\u0103rut, \u00eencep\u00e2nd cu 1933, amenin\u0163area nazist\u0103. Hitler vine la putere \u00een \u201933. Iar inteligen\u0163a \u2014 pentru c\u0103 aici a fost vorba de inteligen\u0163\u0103 \u2014 Interna\u0163ionalei Comuniste, evident dirijat\u0103 de Moscova, a fost ca, \u00eencep\u00e2nd din 1935, s\u0103 se prezinte drept principalul adversar al nazismului, ca un scut \u00eempotriva acestuia. Teama de Hitler \u00eei face pe intelectuali s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 spre Moscova, g\u00e2ndindu-se c\u0103, \u00een felul acesta, pericolul nazismului va fi mai mic. Aici fac o parantez\u0103 important\u0103. Am scris o carte care se nume\u015fte \u201eRo\u015ful brun, r\u0103ul secolului\u201c, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1999 \u015fi tradus\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, \u00een care scriu c\u0103 nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 \u00eentre 1933 \u015fi 1935 comuni\u015ftii \u015fi nazi\u015ftii merseser\u0103 m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 \u00eempotriva democra\u0163iei din Germania. Iar, \u00een realitate, nazismul a ajuns la putere \u015fi datorit\u0103 complicit\u0103\u0163ii comuni\u015ftilor. S\u0103 nu uit\u0103m niciodat\u0103: principalul inamic al comunismului este democra\u0163ia! Prin urmare, dac\u0103 nazismul putea contribui la distrugerea democra\u0163iei, putea fi util comunismului! Ca s\u0103 rezum: criza economic\u0103 \u015fi nazismul au fost paravane care au permis ocultarea terorii staliniste, la care s-au ad\u0103ugat complicitatea intelectualilor \u015fi a unor oameni politici care nu au vrut, \u00een mod deliberat, s\u0103 vad\u0103, pentru a nu distruge speran\u0163a, pentru a nu distruge credin\u0163a. Unii dintre ei credeau sincer \u00een comunism! Continui, sunt foarte vorb\u0103re\u0163, dar lucrurile sunt complexe \u015fi trebuie explicate. Dup\u0103 r\u0103zboi\u2026 Voi reveni la Putin (r\u00e2de \u2013 n. red.)! Trebuie s\u0103 vorbim despre ce s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 r\u0103zboi. Faptul c\u0103 Uniunea Sovietic\u0103 a participat la lupta \u00eempotriva nazismului dup\u0103 22 iunie 1941 a f\u0103cut ca URSS s\u0103 fie perceput\u0103 aproape ca un aliat dup\u0103 r\u0103zboi. S\u0103 nu uit\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 pactul germano-sovietic i-a fost extrem de util pentru Hitler, oferindu-i resurse precum petrolul \u015fi cauciucul. Faptul c\u0103 Uniunea Sovietic\u0103 a intrat \u00een tab\u0103ra occidental\u0103 \u00eempotriva nazismului a f\u0103cut s\u0103 creasc\u0103 considerabil prestigiul URSS. Deci URSS a fost prezentat ca un aliat dup\u0103 r\u0103zboi. Se dovede\u015fte acum c\u0103 complicitatea occidental\u0103 a fost la nivelul s\u0103u cel mai mare, mai mare dec\u00e2t \u00eenainte de r\u0103zboi \u015fi \u00een timpul Marii Terori. Aceast\u0103 complicitate a fost rezultatul alian\u0163ei dintre democra\u0163ii \u015fi Uniunea Sovietic\u0103 \u00eempotriva nazismului. De fapt, cel mai bun aliat al comunismului \u00een Europa a fost \u00eentotdeauna nazismul. De ce? Pentru c\u0103 nazismul a fost prezentat drept diabolizarea absolut\u0103 a umanit\u0103\u0163ii. Iar comunismul, lupt\u00e2nd \u00eempotriva acestui r\u0103u absolut, a fost \u201esp\u0103lat\u201d de p\u0103cate. Visul comunist s-a fr\u00e2nt \u00eens\u0103 \u00een dou\u0103 momente-cheie. Primul a fost Revolu\u0163ia maghiar\u0103 din 1956, care a deschis ochii multor intelectuali. Al doilea a fost Congresul al XX-lea al Partidului Sovietic, cu celebrul raport secret al lui Hru\u015fciov (25 februarie 1956 \u2013 n. red.). Din acel moment, comunismul sovietic \u015fi-a pierdut orice atrac\u0163ie. Din fericire pentru utopi\u015fti, a ap\u0103rut comunismul chinez, care le-a permis s\u0103 continue s\u0103 viseze. \u00cen ceea ce \u00eel prive\u015fte pe Putin, trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 situa\u0163ia. Uniunea Sovietic\u0103 se pr\u0103bu\u015fe\u015fte (31 decembrie 1991 \u2013 n. red.), iar \u00een urm\u0103torii zece ani acolo este Vestul S\u0103lbatic, \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului: lupte, zeci de mor\u0163i, jafuri, oligarhi care preiau controlul. Pentru occidentali, aceast\u0103 situa\u0163ie este foarte \u00eengrijor\u0103toare. Avem de-a face cu o mare \u0163ar\u0103 care ajunge s\u0103 fie destabilizat\u0103. \u015ei apare Putin! \u201e\u015eeriful\u201d Putin, care vine s\u0103 fac\u0103 ordine \u00een Vestul S\u0103lbatic. Occidentul aplaud\u0103. Se uit\u0103 masacrele din Cecenia, atentatele care i-au permis lui Putin s\u0103 ajung\u0103 la putere (blocurile aruncate \u00een aer \u00een septembrie 1999 \u2013 n. red.). Se uit\u0103 tot. Am scris despre asta \u00een cartea „KGB-ul la putere”, care a fost publicat\u0103 la editura Humanitas. Putin este perceput de occidentali ca un factor de stabilizare a Rusiei. Iar asta func\u0163ioneaz\u0103 timp de opt ani, primele dou\u0103 mandate. P\u00e2n\u0103 \u00een 2008. Apoi vine Medvedev, perceput drept pro-occidental. Occidentul chiar a crezut c\u0103 Rusia se va democratiza! Dup\u0103 paranteza Medvedev, Putin revine mai puternic ca niciodat\u0103. \u00centre revenirea lui Putin la putere \u00een 2012 \u015fi anexarea Crimeei \u00een 2014 au fost doar doi ani. Ce au f\u0103cut occidentalii \u00een timpul invaziei Crimeei? Au protestat pu\u0163in \u015fi au l\u0103sat lucrurile s\u0103 treac\u0103. Ce concluzie putea trage Putin? C\u0103 poate face aproape orice \u00een fostul s\u0103u spa\u0163iu de influen\u0163\u0103! C\u0103 Occidentul este slab. \u015ei astfel \u00eencepe s\u0103 \u00ee\u015fi preg\u0103teasc\u0103 planul. Planul \u00eempotriva Ucrainei, care la \u00eenceput a fost aproape acceptat tacit de Occident! A trebuit s\u0103 a\u015ftept\u0103m s\u0103 vin\u0103 24 februarie 2022 pentru ca lumea s\u0103 deschid\u0103 ochii. Dar nu sunt sigur c\u0103 ochii vor r\u0103m\u00e2ne deschi\u015fi mult timp\u2026 Nu evenimentele se repet\u0103, ci comportamentele! Orbirea de ieri se poate repeta \u015fi azi din alte motive.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Matei Udrea: V-a surprins acordul Trump\u2013Putin, \u00eencheiat peste capul europenilor?<\/p>\n
Thierry Wolton: \u00cen general nu, dar m-a surprins gradul. Nu m\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 vor merge at\u00e2t de departe. Am subestimat problema. Am crezut \u2014 wishful thinking! \u2014 c\u0103 democra\u0163ia american\u0103 \u015fi Donald Trump mai p\u0103strau ceva democratic\u2026 Nu spun c\u0103 Trump nu este democrat, ci c\u0103 democra\u0163ia este secundar\u0103 pentru el. \u00cel intereseaz\u0103 dou\u0103 lucruri: afacerile \u015fi stabilitatea. Iar nimic nu este mai stabil dec\u00e2t un regim autoritar! Rusia, bogat\u0103 \u00een resurse, este ideal\u0103 pentru acest tip de rela\u0163ie. Trump nu are \u00eencredere \u00een Europa politic\u0103, pe care o vede instabil\u0103, ca ni\u015fte nisipuri mi\u015fc\u0103toare. Economic, \u00eens\u0103, Europa \u00eel intereseaz\u0103. Nu l-ar deranja ca Europa politic\u0103 s\u0103 sl\u0103beasc\u0103, at\u00e2ta timp c\u00e2t afacerile merg \u00eenainte. Discursul lui J.D. Vance la M\u00fcnchen a fost important. Trump dore\u015fte stabilitate \u015fi sus\u0163ine, implicit, for\u0163ele populiste de dreapta, sper\u00e2nd c\u0103 acestea vor aduce stabilitate. Am subestimat capacitatea de \u00een\u0163elegere dintre Trump \u015fi Putin. Exist\u0103 dou\u0103 explica\u0163ii: fascina\u0163ia lui Trump pentru regimurile autoritare \u015fi o explica\u0163ie conspira\u0163ionist\u0103 \u2014 c\u0103 Rusia \u00eel controleaz\u0103 pe Trump. Nu am dovezi, dar comportamentul s\u0103u ridic\u0103 semne de \u00eentrebare.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u201eDemocra\u0163ia european\u0103 este atacat\u0103 din toate p\u0103r\u0163ile. Atacat\u0103 din Sud, de islami\u015fti, atacat\u0103 din Est \u015fi chiar din interior, pentru c\u0103 exist\u0103, evident, for\u0163e populiste \u015fi o destabilizare. S\u0103 fim clari: taberei democratice \u00eei merge foarte prost! Este \u00een mare dificultate. \u015ei nu cred c\u0103 exist\u0103 solu\u0163ii pentru a se sim\u0163i mai bine! Mai degrab\u0103 cred c\u0103 va ajunge s\u0103 o duc\u0103 \u015fi mai r\u0103u!\u201c<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Matei Udrea: De ce europenii \u00een general, nu doar politicienii, ci \u015fi oamenii de r\u00e2nd, nu v\u0103d c\u0103 tiranii vor s\u0103 \u00eei distrug\u0103?<\/p>\n
Thierry Wolton: Ave\u0163i dreptate! Ave\u0163i dreptate \u00een sensul \u00een care, dac\u0103 ne uit\u0103m la anii de dup\u0103 r\u0103zboi \u015fi p\u00e2n\u0103 acum, adic\u0103 pe o perioad\u0103 de peste 70 de ani, ne d\u0103m seama c\u0103 democra\u0163ia, care f\u0103cuse progrese destul de considerabile dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, se reduce acum, este atacat\u0103 din toate p\u0103r\u0163ile. Atacat\u0103 din Sud, de islami\u015fti, atacat\u0103 din Est \u015fi a\u015fa mai departe. \u015ei chiar din interior, pentru c\u0103 exist\u0103, evident, for\u0163e populiste \u015fi o destabilizare. S\u0103 fim clari: taberei democratice \u00eei merge foarte prost! Este \u00een mare dificultate. \u015ei nu cred c\u0103 exist\u0103 solu\u0163ii pentru a se sim\u0163i mai bine! Mai degrab\u0103 cred c\u0103 va ajunge s\u0103 o duc\u0103 \u015fi mai r\u0103u! Am o viziune foarte pesimist\u0103, din acest punct de vedere.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Matei Udrea: \u00cemi cer scuze c\u0103 v\u0103 \u00eentrerup. Dar am putea crede c\u0103, la un moment dat, intervine instinctul de conservare! C\u00e2nd e\u015fti atacat de cineva, vrei s\u0103 te aperi. De ce nu exist\u0103 acest instinct la europeni?<\/p>\n
Thierry Wolton: Este adev\u0103rat \u015fi fals \u00een acela\u015fi timp. Mai \u00eent\u00e2i, europenii au adormit dup\u0103 1945. Au sperat la pace, au avut pace! Au r\u0103suflat u\u015fura\u0163i \u015fi erau mul\u0163umi\u0163i, proteja\u0163i de americani. Au construit o Uniune European\u0103 care este un e\u015fec politic, dar care este un succes incomparabil \u00een toat\u0103 istoria omenirii \u2013
insist asupra acestui lucru! \u2013 faptul c\u0103 ni\u015fte \u0163\u0103ri se unesc protej\u00e2ndu-\u015fi \u00eempreun\u0103 frontierele \u015fi \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se administreze. Sunt \u0163\u0103ri foarte diferite, asta nu a existat niciodat\u0103 \u00een istorie! Deci, pentru asta, putem spune \u201eJos p\u0103l\u0103ria!\u201d. Ne putem \u00eenclina \u00een fa\u0163a lor! Numai c\u0103 aceast\u0103 Uniune European\u0103 este extrem de fragil\u0103 tocmai din cauza diferen\u0163elor sale. Pentru c\u0103, vreau s\u0103 spun, ce au \u00een comun \u0163\u0103rile din nord cu \u0163\u0103rile din sud? Lucrurile sunt extrem de fragile! Dar aceast\u0103 Uniune European\u0103 a permis totu\u015fi o \u00eembog\u0103\u0163ire a popula\u0163iei europene. Pentru c\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, Uniunea European\u0103 a devenit prima putere comercial\u0103 a lumii. Iar comer\u0163ul, s\u0103 fim clari, este singurul lucru care \u00eei \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte pe oameni! Din negura timpurilor! Deci, prima putere comercial\u0103 a lumii, asta a permis \u00eembog\u0103\u0163irea europenilor. Nu spun c\u0103 nu exist\u0103 \u015fi s\u0103raci! Dar, \u00een general, lumea s-a \u00eembog\u0103\u0163it. Dac\u0103 v\u0103 uita\u0163i la Europa din 1960 \u015fi la Europa de ast\u0103zi, ve\u0163i vedea un elan economic extraordinar. C\u00e2nd ai o p\u0103tur\u0103 bun\u0103 \u015fi c\u0103lduroas\u0103, ui\u0163i c\u0103 exist\u0103 frig!\u00a0 \u015ei astfel, aceast\u0103 Europ\u0103 s-a culcat pe lauri, aceast\u0103 Europ\u0103 a adormit \u00een confortul ei. S-a l\u0103sat dus\u0103 de val a adormit, a fost mul\u0163umit\u0103 de libertatea sa, cumva. Dar este destul de complicat. Pentru c\u0103 libertatea este ceva\u2026 Trebuie, desigur, s\u0103 profit\u0103m de ea 100%, dar nu s\u0103 abuz\u0103m de libertate! \u015ei dac\u0103 o parte din restul lumii este anti-democratic\u0103, dac\u0103 o parte a Uniunii este anti-democratic\u0103\u2026 Libertatea nu a fost o chestiune stabilit\u0103, ci a mers foarte departe \u015fi, \u00een orice caz, a fost foarte dezaprobat\u0103 de un anumit num\u0103r de alte popula\u0163ii care au alte valori. Vorbesc de moravuri. Au manifestat dezaprob\u0103ri fa\u0163\u0103 de moravurile europene. La nivelul moravurilor s-a mers foarte, foarte departe. Cu c\u0103s\u0103toria homosexual\u0103, cu o mul\u0163ime de lucruri. \u015ei asta este privit de al\u0163ii, care sunt mai \u00een urm\u0103 dec\u00e2t noi, ne consider\u0103 degenera\u0163i. Este cazul lui Putin! Putin consider\u0103 c\u0103 suntem complet degenera\u0163i. Nu condamn absolut deloc c\u0103s\u0103toria homosexual\u0103, nu condamn absolut deloc toate acestea, nici feminismul, cu excep\u0163ia cazului \u00een care merge prea departe, dar asta e altceva. Nu condamn egalitatea femeie-b\u0103rbat, nici feminismul, deci sunt mul\u0163umit de lucrurile astea. Dar toate acestea nu te ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegi mai bine ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Pentru c\u0103 aceste lupte duse \u00een societate, c\u0103rora le-am consacrat mult\u0103 energie, au f\u0103cut s\u0103 fie uitate alte b\u0103t\u0103lii! \u00centr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, voiam ceea ce voiam s\u0103 vedem! Ceea ce face ca pericolul exterior, geopolitic \u00een general, s\u0103 fi fost prost perceput. Asta, cu o excep\u0163ie: excep\u0163ia cazului c\u00e2nd au avut loc atentatele. Cu excep\u0163ia luptei \u00eempotriva islamismului. Pentru c\u0103 au existat atentate chiar \u015fi duminic\u0103, \u00een Australia. S\u0103 fim clari, pentru c\u0103 nu mi-e ru\u015fine s\u0103 o spun: \u00een spatele luptei \u00eempotriva islamismului exist\u0103 \u015fi un rasism anti-arab! Asta exist\u0103, nu trebuie s-o neg\u0103m! Deci, dac\u0103 vre\u0163i, lupta \u00eempotriva islamismului \u2013 \u015fi nu condamn aceast\u0103 lupt\u0103, s\u0103 fim clari \u2013 se al\u0103tur\u0103 unei lupte \u00eentre civiliza\u0163ii care este ceva vechi, dac\u0103 pot spune a\u015fa, de c\u00e2nd a sosit Islamul, din Secolul al VII-lea. \u015ei deci, dac\u0103 vre\u0163i, pe scurt, toate acestea au fost elemente care au fixat aten\u0163ia. Aici nu vorbim despre o orbire.
Orbirea exist\u0103 pentru comunism, c\u00e2nd nu vrem s\u0103 vedem. Aici este vorba despre faptul c\u0103 ne-au f\u0103cut s\u0103 ne concentr\u0103m aten\u0163ia asupra a ceva \u015fi am sc\u0103pat din vedere altceva. Ceea ce face ca acum, dintr-odat\u0103, s\u0103 ne trezim \u015fi s\u0103 spunem: \u201eO, nu, sta\u0163i pu\u0163in, este cineva la Est care ne vrea pielea!\u201c. Numai c\u0103, dup\u0103 ce am a\u015fteptat at\u00e2t, ne-am trezit at\u00e2t de t\u00e2rziu \u00eenc\u00e2t vedem c\u0103 acest pericol este cel principal. Este un pericol principal, insist! P\u00e2n\u0103 ne trezim \u00eentr-un interval nedeterminat, ei bine, asta dureaz\u0103\u2026 Tocmai pentru c\u0103 suntem \u00een ni\u015fte democra\u0163ii! Dac\u0103 am fi \u00eentr-o \u0163ar\u0103 totalitar\u0103 sau autoritar\u0103, ne-ar spune: \u201eL\u0103s\u0103m naibii br\u00e2nza \u015fi untul \u015fi ne apuc\u0103m de fabricat tunuri!\u201c. Numai c\u0103 \u00eentr-o democra\u0163ie nu putem spune asta. \u00cencerc\u0103m s\u0103 prindem doi iepuri dintr-o dat\u0103, asta facem. Deci, \u00eencerc\u0103m s\u0103 avem untul \u015fi s\u0103 ne \u015fi preg\u0103tim. Ceea ce face ca Europa s\u0103 nu fie cu adev\u0103rat opera\u0163ional\u0103 militar dec\u00e2t peste 4\u20135 ani. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pentru Putin apare ceea ce se nume\u015fte, \u00een termeni de strategie, o fereastr\u0103 de oportunitate de care se poate folosi p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 va \u015fi profita de ea, dar, \u00een orice caz, poate c\u0103 va avea \u015fansa s\u0103 fac\u0103 asta.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u201ePentru celelalte popoare ale lumii, democra\u0163ia nu e de interes! Tocmai din cauza instabilit\u0103\u0163ii sale, a tuturor acestor lucruri, nu o vor! Nu \u015ftiu, nu-i intereseaz\u0103, nu este problema lor! \u015eti\u0163i povestea lui Asterix \u015fi a galilor? Noi suntem un mic sat! Europa este un mic sat care este asediat. \u015ei c\u0103ruia ceilal\u0163i \u00eei vor pielea\u201c<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Matei Udrea: Scrie\u0163i \u00een \u201e\u00centoarcerea vremurilor barbare\u201c despre revenirea la modelul regimurilor autoritate. Nu cumva aceasta este, de fapt, starea natural\u0103 a speciei umane? Poate c\u0103 oamenii au nevoie, asemenea str\u0103mo\u015filor lor, de \u015fefi de trib care s\u0103 le spun\u0103 mereu ce au de f\u0103cut.<\/p>\n
Thierry Wolton: Desigur! Sunt total de acord! Cred fundamental c\u0103, \u00eentre libertate \u015fi securitate, oamenii nu ezit\u0103 \u015fi aleg securitatea! \u015ei a fost dintotdeauna a\u015fa! Nu este o noutate a Secolului al XXI-lea. C\u00e2nd e\u015fti confruntat cu un pericol, \u00eencerci s\u0103-l evi\u0163i, pentru c\u0103-\u0163i pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii siguran\u0163a. Dac\u0103 vrea cineva s\u0103 porneasc\u0103 un r\u0103zboi \u00eempotriva ta, nu vrei s\u0103-\u0163i pierzi securitatea personal\u0103. Pui asta pe primul loc. \u015ei al doilea lucru: democra\u0163ia nu seduce, nu ajunge s\u0103-i atrag\u0103 pe oameni! Nu discut\u0103m aici de creuzetul european, unde exist\u0103 o cultur\u0103 \u00een spate, avem Secolul Luminilor \u015fi a\u015fa mai departe \u2013 chiar dac\u0103 \u015fi asta este din ce \u00een ce mai pu\u0163in adev\u0103rat, pentru c\u0103 avem curente de extrema dreapt\u0103 sau de extrema st\u00e2ng\u0103 care vor pielea democra\u0163iei. Este chiar dovada c\u0103 nu func\u0163ioneaz\u0103, sunt \u015fi du\u015fmani interiori. Dar, \u00een general, pentru celelalte popoare ale lumii \u2013 tocmai acesta este \u015fi unul dintre motivele e\u015fecului democra\u0163iei \u2013 \u00een final, democra\u0163ia nu e de interes! Tocmai din cauza instabilit\u0103\u0163ii sale, a tuturor acestor lucruri, nu o vor! Nu \u015ftiu, nu-i intereseaz\u0103, nu este problema lor! Privind lumea, vedem ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Africa, \u00een lumea arab\u0103, \u00een Asia. \u00cen final, noi suntem un mic col\u0163! Suntem foarte mici! Europa este un mic sat, ca \u00een Asterix. \u015eti\u0163i povestea lui Asterix \u015fi a galilor? Noi suntem un mic sat! Europa este un mic sat care este asediat. \u015ei c\u0103ruia ceilal\u0163i \u00eei vor pielea.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Matei Udrea: O idee veche de vreo 200 de ani b\u00e2ntuie imaginarul colectiv al intelectualilor de pe acest continent. Crede\u0163i c\u0103 se poate realiza federalizarea Europei?
Thierry Wolton: Este complicat… Eu, personal, mi-o doresc. Aici fac o mic\u0103 parantez\u0103 \u015fi recunosc c\u0103 nu sunt obiectiv, v\u0103 dau un r\u0103spuns partizan. De fapt, \u015ftim c\u0103 obiectivitatea nu exist\u0103 \u015fi nu a existat niciodat\u0103. Avem inevitabil cu to\u0163ii un punct de vedere pe care \u00eel ap\u0103r\u0103m. Acum, revenind la \u00eentrebare: exist\u0103 un fond comun de valori mo\u015ftenit din Iluminism, din Secolul al XVIII-lea.\u00a0\u015ei aceast\u0103 lumin\u0103 s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00eentr-un mic loc care se nume\u015fte Europa prin multiple canale, prin multiple lucruri. Nu doar prin literatur\u0103 sau g\u00e2ndire, ci \u015fi prin muzic\u0103, prin sf\u00e2r\u015fitul regalit\u0103\u0163ii, al suveranit\u0103\u0163ii \u015fi prin multe altele. Ceea ce face s\u0103 existe un adev\u0103rat teren fertil unde putem, eventual, spera ca acest nucleu comun s\u0103 permit\u0103 s\u0103 devenim o federa\u0163ie \u00eempreun\u0103. Dar, din p\u0103cate, exist\u0103 multe lucruri care fr\u00e2neaz\u0103 acest proces. \u00cen primul r\u00e2nd, exist\u0103 na\u0163ionalismul. Eu apar\u0163in acestei categorii de persoane \u2013 \u00eenc\u0103 o dat\u0103, este o opinie! \u2013 care cred c\u0103 na\u0163ionalismul este un adev\u0103rat venin! Na\u0163ionali\u015ftii spun c\u0103 doar na\u0163iunea ta conteaz\u0103. Ceilal\u0163i sunt cei r\u0103i, deci eu sunt cel bun. Ori eu, ori ceilal\u0163i! Este un anti-umanism! E\u015fti umanist \u00een cadrul na\u0163iunii, dar nu \u00een cadrul restului lumii. Exist\u0103 mult na\u0163ionalism. Germania a fost un exemplu. Italia a fost un exemplu. \u015ei na\u0163ionalismul \u00eel avem peste tot. \u00cel avem \u015fi \u00een Fran\u0163a. Iar mi\u015fc\u0103rile populiste care au ap\u0103rut \u00een ultimii ani \u2013 ceea ce este un fenomen destul de recent, totu\u015fi \u2013 sunt toate na\u0163ionaliste! Acesta este primul obstacol care poate exista \u00een calea unei Europe federaliste. \u015ei voi \u00eencheia cu asta \u2013 pentru c\u0103 am putea vorbi ore \u00eentregi \u2013 a\u015fa cum spuneam mai devreme despre democra\u0163ie c\u0103 nu cade din cer, nu se face dintr-o pocnire de degete, nici federalismul nu cade din cer! Federalismul este supus unor dificult\u0103\u0163i istorice, unor\u00a0dificult\u0103\u0163i\u00a0culturale, unor\u00a0dificult\u0103\u0163i\u00a0psihologice \u015fi a\u015fa mai departe. Este un proces care poate fi foarte lung. \u015ei m\u0103 tem c\u0103, din p\u0103cate, nu avem timp! Europa nu are timp s\u0103 pun\u0103 \u00een mi\u015fcare acest proces din cauza a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la exterior. Micul nostru sat risc\u0103 s\u0103 cad\u0103, s\u0103 fie cucerit!<\/p>\n
Matei Udrea: Mul\u0163umesc foarte mult!
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
<\/p>\n
Articolul de mai sus este destinat exclusiv inform\u0103rii dumneavoastr\u0103 personale. Dac\u0103 reprezenta\u0163i o institu\u0163ie media sau o companie \u015fi dori\u0163i un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rug\u0103m s\u0103 ne trimite\u0163i un mail pe adresa abonamente@news.ro<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Democra\u0163ia este un fenomen n\u0103scut \u00een Europa, specific acestui continent, care nu e de interes pentru restul lumii…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":69051,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[32,33,31,36,37,27,74,230,34,35,25,41,40,38,39,26,25085,28,29,30,71,72,73],"class_list":{"0":"post-69050","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-featured-news","12":"tag-featurednews","13":"tag-headlines","14":"tag-international","15":"tag-interviu","16":"tag-latest-news","17":"tag-latestnews","18":"tag-news","19":"tag-ro","20":"tag-romana","21":"tag-romania","22":"tag-romanian","23":"tag-stiri","24":"tag-thierry-wolton","25":"tag-titluri","26":"tag-top-stories","27":"tag-topstories","28":"tag-world","29":"tag-world-news","30":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"","error":"Validation failed: Text character limit of 500 exceeded"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/69050","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=69050"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/69050\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/69051"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=69050"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=69050"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=69050"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}