{"id":70487,"date":"2025-12-21T06:13:11","date_gmt":"2025-12-21T06:13:11","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/70487\/"},"modified":"2025-12-21T06:13:11","modified_gmt":"2025-12-21T06:13:11","slug":"romii-sclavi-ai-boierilor-ai-voievozilor-si-ai-manastirilor-fericitul-ctitor-stefan-voda-a-daruit-sfintii-manastiri-putnii-dintru-ai-sai-drepti-tigani-de-bastina-ci-i-au-castigat-din-tara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/70487\/","title":{"rendered":"Romii, sclavi ai boierilor, ai voievozilor \u0219i ai m\u0103n\u0103stirilor: \u201eFericitul ctitor \u0218tefan Vod\u0103 a d\u0103ruit sfin\u021bii m\u0103n\u0103stiri Putnii, dintru ai s\u0103i drep\u021bi \u021bigani de ba\u0219tin\u0103 ci i-au c\u00e2\u0219tigat din \u021bara Basarabilor\u201c"},"content":{"rendered":"

\u00cen
\nurm\u0103 cu 170 de ani, romii au fost elibera\u021bi de domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica<\/a>, dup\u0103 mai bine de patru
\nsecole de robie \u00een care au \u00eendurat chinuri \u0219i torturi care contraziceau orice
\nmoral\u0103 uman\u0103 sau cre\u0219tineasc\u0103.<\/p>\n

\t\t\t\"Romi<\/p>\n

Romi FOTO Imago Romaniae<\/p>\n

Pofti\u021bi
\n\u00een Palatul Cantacuzinilor din Ia\u0219i. O bijuterie rar\u0103, cu o arhitectur\u0103
\ndeosebit\u0103, traversat\u0103 la parter de o bolt\u0103 pe unde intrau \u0219i ie\u0219eau tr\u0103suri din
\ncare coborau cucoane cu rochii ample \u0219i domni \u00een frac \u0219i joben. \u00cen serile lungi de iarn\u0103, \u00een salonul
\nmare, luminat feeric, aici aveau loc petreceri \u0219i partide de c\u0103r\u021bi. Pe la 1840, proprietari erau
\nlogof\u0103tul Dimitrie Cantacuzino-Pa\u015fcanu, ctitor al bisericii \u201eTalpalari\u201c \u015fi al
\nSpitalului Pa\u015fcanu din T\u0103t\u0103ra\u0219i \u0219i so\u021bia sa, logofeteasa Profiri\u0163a. <\/p>\n

\u00cen
\nspatele casei erau acareturile unei cur\u021bi boiere\u0219ti: buc\u0103t\u0103rie, grajduri \u0219i
\nlocuin\u021bele robilor. Aici tr\u0103ia \u0219i visa \u0219i Maria, o \u021big\u0103ncu\u0219\u0103 de 12 ani,
\nfrumoas\u0103 foc, cuminte \u0219i bun\u0103 la toate. Povestea spune c\u0103, fiind o fat\u0103 cuminte \u0219i
\nvrednic\u0103, Maria a fost luat\u0103 \u00een cas\u0103 de Profiri\u021ba. \u201eSt\u0103p\u00e2na, o estet\u0103 \u00een felul
\nei, dorea s\u0103 fie tot timpul \u00eenconjurat\u0103 de subrete, alese dintre cele mai
\nfrumoase \u0163ig\u0103ncu\u015fe de la mo\u015fie. Cel mai mult o pre\u0163uia pe M\u0103ria, o t\u00een\u0103r\u0103 care
\nse pricepea ca nimeni alta s-o pieptene, s-o \u00eembrace \u015fi, mai ales, s-o frece pe
\npicioare \u00eenainte de a se culca. At\u00eet o l\u0103udase pentru aceasta, \u00eenc\u00eet b\u0103rbatul
\nei s-a ar\u0103tat dornic s\u0103 se bucure \u015fi el de darurile fetei. Cur\u00e2nd \u00eens\u0103, dup\u0103
\ncum se poate b\u0103nui, darurile nu s-au ar\u0103tat numai la frecatul pe picioare. \u015ei,
\nde acum \u00eencolo, \u00een fiecare sear\u0103, c\u00eend coana Profira adormea, dup\u0103 ce-i frecase
\npicioarele, M\u0103ria se ducea la boier, \u00een iatacul acestuia\u201c, scrie Neagu Djuvara
\n\u00een volumul \u201e\u00centre Orient \u0219i Occident. \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne la \u00eenceputul epocii moderne
\n(1800-1848)\u201c. <\/p>\n

Nu a
\ntrecut mult timp de c\u00e2nd Maria se
\nvedea doar cu cona\u0219ul \u0219i \u00eencepuse s\u0103 i se \u00eengroa\u0219e
\nmijlocul. A\u0219a a venit pe lume Constantin, poreclit Dinc\u0103, copil pe care Profira
\nl-a r\u0103sf\u0103\u021bat ca pe propria odrasl\u0103. Dup\u0103 ce cona\u0219ul a murit, nu \u00eenainte de a-i
\nda Mariei scrisoarea de libertate, Profira Cantacuzino a plecat la Paris \u0219i l-a luat cu ea \u0219i pe
\nDinc\u0103. Aici, feciorul a \u00eenv\u0103\u021bat repede fran\u021buze\u0219te \u0219i, cum era me\u0219ter \u00een ale
\nm\u00e2nc\u0103rii, a fost dat pe m\u00e2na unui vestit maestru parizian ca s\u0103 fac\u0103 din el un
\nmare buc\u0103tar. \u201ePrin\u0163esa Cantacuzino\u201c, care tr\u0103ia \u00eentr-un mic palat din
\ncartierul Saint-Germain, d\u0103dea petreceri str\u0103lucitoare \u015fi \u00ee\u015fi f\u0103cuse leg\u0103turi
\n\u00een societatea sus-pus\u0103, \u00eemprietenindu-se \u00eendeosebi cu o anumit\u0103 contes\u0103 de
\nMontijo, care avea s\u0103 fie soacra lui Napoleon III, spune povestea mai departe.
\nC\u00e2nd
\ndatoriile \u015fi ipotecile au crescut \u00eengrijor\u0103tor de mult la conacul din Moldova,
\nv\u0103taful a rugat-o s\u0103 vin\u0103 acas\u0103. S-a \u00eentors al\u0103turi de Dinc\u0103, dar \u015fi de Clementine, o t\u00e2n\u0103r\u0103
\ncamerist\u0103 fran\u021buzoaic\u0103, foarte \u00eendr\u0103gostit\u0103 de b\u0103iat.<\/p>\n

\t\t\t\"Familie<\/p>\n

Familie de romi \u00eenainte de Marele Razboi FOTO Imago Romaniae<\/p>\n

C\u00e2nd
\ncalea\u0219ca s-a oprit \u00een curtea Palatului Cantacuzino din Ia\u015fi, o \u0163iganc\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103,
\ndescul\u021b\u0103, s-a aruncat de g\u00e2tul lui Dinc\u0103. \u201eCine este femeia aceasta?\u201c, a \u00eentrebat-o Clementine.
\n\u201eMama lui, fosta noastr\u0103 roab\u0103 \u0163iganc\u0103!\u201c, a r\u0103spuns Profira Cantacuzino.
\nClementine a le\u0219inat c\u00e2nd a aflat c\u0103 b\u0103rbatul ei se n\u0103scuse rob. I se
\nspulberaser\u0103 toate visurile. \u0218i Dinc\u0103 era pierdut. A tot c\u0103utat \u00een zadar o
\nsolu\u021bie de a fi eliberat, dar logofeteasa nici nu a vrut s\u0103 aud\u0103 \u00eens\u0103 de a\u015fa ceva \u015fi a
\nrefuzat s\u0103 \u00eei ofere libertatea lui Dinc\u0103. Rug\u0103mintea lui a ajuns p\u00e2n\u0103 la domnul Grigore Ghica, prin
\nintermediul t\u00e2n\u0103rului boier Gheorghe Sion, la care intrase mama lui ca slujnic\u0103
\ndup\u0103 ce fusese eliberat\u0103 din robie. <\/p>\n

Domnul a f\u0103g\u0103duit s\u0103 se ocupe de caz, mai ales c\u0103 Profira Cantacuzino \u00eei
\nera m\u0103tu\u0219\u0103 \u0219i nu se punea problema s\u0103 primeasc\u0103 un refuz. A\u0219a se face c\u0103, \u00een aceea\u0219i sear\u0103,
\ntr\u0103sura lui Vod\u0103 Ghica a intrat \u00een curtea palatului. \u201eDup\u0103 mas\u0103, domnul i-a cerut m\u0103tu\u015fii s\u0103-l
\nasculte numai \u00eentre patru ochi \u00eentruc\u00e2t avea s\u0103-i cear\u0103 ceva. B\u0103tr\u00e2na doamn\u0103
\ns-a gr\u0103bit s\u0103 r\u0103spund\u0103 c\u0103 dorin\u0163ele M\u0103riei sale, pentru ea, erau ordine, \u00eens\u0103
\nc\u00e2nd a aflat ce-i cere, deodat\u0103 s-a \u00eentunecat la fa\u0163\u0103. Orice s\u0103 i se cear\u0103,
\norice, numai asta nu. \u015ei i-a spus adev\u0103rul adev\u0103rat: b\u0103iatul era fiul
\nr\u0103posatului ei b\u0103rbat; cu c\u00e2t cre\u015ftea, cu at\u00e2t \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea lui o amintea pe cea
\na omului pe care-l iubise. B\u0103iatul crescuse l\u00e2ng\u0103 ea de c\u00e2nd era mic, niciodat\u0103
\nnu se desp\u0103r\u0163iser\u0103. Dac\u0103 i l-ar lua, ea ar muri. Domnitorul a plecat foarte nemul\u0163umit
\nde \u00eend\u0103r\u0103tnicia b\u0103tr\u00e2nei doamne, hot\u0103r\u00e2t s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 autoritatea. \u00cen josul
\nsc\u0103rilor, t\u00e2n\u0103rul buc\u0103tar \u00eel p\u00e2ndea cu privirea nelini\u015ftit\u0103. Domnitorul i-a
\nadresat c\u00e2teva vorbe, m\u0103rturisindu-i c\u0103 nu o putuse convinge pe st\u0103p\u00e2n\u0103, rug\u00e2ndu-l
\ntotodat\u0103 s\u0103 mai a\u015ftepte pu\u0163in: avea el s\u0103 g\u0103seasc\u0103 ceva\u201c, continu\u0103 povestea
\nNeagu Djuvara. <\/p>\n

\u00cen vreme
\nce Grigore Ghica \u00ee\u0219i aduna mini\u0219trii la ceas de sear\u0103 pentru a vedea cum
\nrezolv\u0103 problema \u021biganilor robi, aghiotantul s\u0103u a intrat \u00een sala Sfatului \u015fi i-a spus c\u0103 aga dore\u0219te s\u0103 fie primit.
\nAjuns \u00een fa\u021ba domnului, aga a adus vestea tragediei: buc\u0103tarul \u021bigan al doamnei
\nCantacuzino a ucis-o cu un foc de pistol pe camerista fran\u0163uzoaic\u0103, apoi s-a
\nomor\u00e2t \u0219i el. Atunci domnul Grigore Ghica, alb ca varul, a ie\u015fit din sala Sfatului,
\nporuncind mini\u015ftrilor s\u0103 nu plece de acolo p\u00e2n\u0103 ce nu vor fi \u00eentocmit proiectul
\nde lege pentru emanciparea \u0163iganilor. Peste c\u00e2teva zile, la 22 decembrie 1855,
\nlegea era adoptat\u0103 de Divan \u00een unanimitate, iar a doua zi era promulgat\u0103 de domn. A\u0219a au devenit
\nliberi ultimii 5.000 de robi \u021bigani din Moldova. La scurt timp, o asemenea lege
\na fost votat\u0103 \u0219i \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

\t\t\t\"Romi<\/p>\n

Romi FOTO GettyImages<\/p>\n

\t\t\t\u201eNu cuno\u0219teau alt\u0103 lege
\ndec\u00e2t bunul plac al st\u0103p\u00e2nului\u201c<\/p>\n

Aceasta
\neste povestea care a schimbat destinul sclavilor din Rom\u00e2nia. Este povestea lui
\nDinc\u0103, dar fiecare \u021bigan rob a avut drama sa. Vreme de aproape 500 de ani, cu
\nmult peste sclavia african\u0103, care a durat 300 de ani, romii au fost sclavi: ai
\nvoievozilor, ai domnilor \u0219i ai m\u0103n\u0103stirilor. <\/p>\n

Din
\ncauza legilor de-a dreptul absurde, au fost situa\u021bii c\u00e2nd un copil n\u0103scut rob
\nera mo\u0219tenit jum\u0103tate de un boier, iar cealalt\u0103 jum\u0103tate de altul, atunci c\u00e2nd
\np\u0103rin\u021bii s\u0103i erau robi la doi st\u0103p\u00e2ni diferi\u021bi. \u201e\u00cen aceast\u0103 situa\u021bie s-a aflat
\njup\u00e2neasa Zmaranda Racovi\u021b\u0103, care \u0219i-a c\u0103s\u0103torit \u021biganca pe nume Teodora cu
\n\u021biganul Roman, al m\u0103n\u0103stirii C\u0103priana. Cei doi robi au avut un singur fiu, pe
\nnume Vasili, ceea ce a \u00eensemnat c\u0103 jum\u0103tate din b\u0103iat apar\u021binea m\u0103n\u0103stirii,
\npentru c\u0103 tat\u0103l s\u0103u era rob m\u0103n\u0103stiresc, \u0219i jum\u0103tate apar\u021binea jup\u00e2nesei,
\npentru c\u0103 mama sa era sclav\u0103 boiereasc\u0103. \u00cen cele din urm\u0103, Zmaranda Racovi\u021b\u0103 a
\ndonat partea ei de sclav m\u0103n\u0103stirii\u201c, afl\u0103m din documentarul \u201eRobia \u0219i judecata
\n\u021biganilor\u201c a lui Mihai Gheorghe, publicat \u00een Analele Dobrogei. <\/p>\n

St\u0103p\u00e2nii
\naveau drept de via\u021b\u0103 \u0219i de moarte asupra sclavilor. Drept dovad\u0103, faptul c\u0103
\njup\u00e2ni\u021ba Marica, din Albe\u0219ti, care a omor\u00e2t doi copii romi, nu a p\u0103\u021bit nimic.
\nJudecat\u0103 la 15 iunie 1634, pe vremea voievodului Matei Basarab, ea a primit ini\u021bial condamnarea la moarte, \u00eens\u0103, \u00een
\ncele din urm\u0103, a fost iertat\u0103, dup\u0103 ce a pl\u0103tit o desp\u0103gubire.<\/p>\n

Exist\u0103
\nnenum\u0103rate cazuri \u0219i de abuz sexual asupra femeilor de etnie rom\u0103. \u201e\u021aiganii
\nv\u0103tra\u0219i nu cuno\u0219teau alt\u0103 lege dec\u00e2t bunul plac al st\u0103p\u00e2nului, care nu se sfia
\ns\u0103-i smulg\u0103 so\u021bului so\u021bia, s\u0103 ia mama de l\u00e2ng\u0103 copiii ei \u0219i s\u0103 profite de fata
\nt\u00e2n\u0103r\u0103 c\u00e2nd i-o cerea interesul sau destr\u0103b\u0103larea\u201c, scria Andrei Oi\u0219teanu \u00een
\nvolumul \u201eSexualitate \u0219i societate. Istorie, religie \u0219i literatur\u0103\u201c.<\/p>\n

\t\t\t\"B\u0103tr\u00e2n<\/p>\n

B\u0103tr\u00e2n rom cu pipa \u00een gur\u0103 FOTO GettyImages<\/p>\n

Un rob
\nrom nu avea valoare mare. Istoricul Ioan Valentin Negoi aduce \u00een cartea sa
\nexemplul unui copil rom, pe care-l chema Cr\u0103ciun, care a fost v\u00e2ndut de trei
\nori \u00een decurs de numai c\u00e2teva zile. La 3 februarie 1671, copilul este v\u00e2ndut de
\nc\u0103tre monahul Rafail \u0219i fiul s\u0103u Eftimie lui Oancea din Ia\u0219i. A doua zi, Oancea
\n\u00eel vinde lui Neagoe din Domne\u0219ti \u0219i tot \u00een aceea\u0219i zi acest copil este dat ca
\nr\u0103scump\u0103rare \u201eCap pentru cap\u201c M\u0103n\u0103stirii Arge\u0219. Primele tranzac\u021bii s-au f\u0103cut
\n\u00een schimbul sumei de 15 unghi, o veche moned\u0103 ungureasc\u0103, care valora 200 de
\nbani.<\/p>\n

Abuzurile
\nau fost nenum\u0103rate \u0219i romii le-au suportat at\u00e2ta amar de veacuri. Toat\u0103 drama
\nacestei etnii a fost dezv\u0103luit\u0103 \u0219i de Mihail Kog\u0103lniceanu \u00eentr-un discurs
\nmemorabil rostit \u00een aula Academiei Rom\u00e2ne la 1 aprilie 1891: \u201eAm v\u00e2ndut \u015fi am
\ncump\u0103rat at\u00e2tea suflete de \u021bigani. Chiar pe uli\u0163ele ora\u015fului Ia\u015fi, \u00een
\ntinere\u0163ele mele, am v\u0103zut fiin\u0163e omene\u015fti purt\u00e2nd lan\u0163uri la m\u00e2ini sau la
\npicioare, ba unii chiar coarne de fier aninate de frunte \u015fi legate prin colane
\n\u00eemprejurul g\u00e2tului. B\u0103t\u0103i crude, os\u00e2ndiri la foame \u015fi la fum, \u00eenchidere \u00een
\n\u00eenchisori particulare, arunca\u0163i goi \u00een z\u0103pad\u0103 sau \u00een r\u00e2uri \u00eenghe\u0163ate: iat\u0103
\nsoarta nenoroci\u0163ilor \u0163igani! Apoi dispre\u0163ul pentru sfin\u0163enia \u015fi leg\u0103turile de
\nfamilie. Femeea luat\u0103 de la b\u0103rbat, fata r\u0103pit\u0103 de la p\u0103rin\u0163i, copiii rup\u0163i de
\nla s\u00e2nul n\u0103sc\u0103torilor lor \u015fi r\u0103sle\u0163i, \u015fi desp\u0103r\u0163i\u0163i unii de al\u0163ii, \u015fi v\u00e2ndu\u0163i
\nca vitele la deosebi\u0163i cump\u0103r\u0103tori \u00een cele patru col\u0163uri ale Rom\u00e2niei. Nici
\numanitatea, nici religiunea, nici legea civil\u0103 nu aveau ocrotire pentru aceste
\nnenorocite fiin\u0163e; era un spectacol grozav, strig\u0103tor la cer. De aceea
\npov\u0103\u0163ui\u0163i de spiritul secolului, de legile omenirei, un num\u0103r de boeri b\u0103tr\u00e2ni
\n\u015fi tineri au \u00eentreprins de a sp\u0103la patria lor de ru\u0219inea sclaviei\u201c. <\/p>\n

\t\t\tGala
\nGalaction \u0219i primii s\u0103i tovar\u0103\u0219i de joac\u0103<\/p>\n

Teologul \u0219i scriitorul Gala Galaction a copil\u0103rit
\nprintre ace\u0219ti copii robi. Mult mai t\u00e2rziu, \u00een anul 1913, povestea \u00een \u201eFlac\u0103ra
\nliterar\u0103\u201c c\u0103 ace\u0219ti copii au fost tovar\u0103\u0219ii s\u0103i de joac\u0103: \u201ePe c\u00e2t de pu\u0163in cunosc
\ntrecutul acestui neam ciudat, pe at\u00e2t de bine cunosc apuc\u0103turile, treburile \u015fi
\nsufletul \u0163ig\u0103nesc. \u00cen locul \u2013 alt\u0103dat\u0103 plin de p\u0103duri oarbe \u2013 \u00een care m\u2019am n\u0103scut, fusese, p\u00e2n\u0103 la
\nsecularizare, un schit de c\u0103lug\u0103ri. C\u00e2nd \u015fi cine \u00eentemeiase acest schit nu \u015ftiu
\ns\u0103 spun. Schitul avusese peste cincizeci de familii de robi \u0163igani… Copiii
\nacestor robi m\u0103n\u0103stire\u015fti au fost tovar\u0103\u0219ii mei de jocuri \u015fi \u00eent\u00e2ii mei
\nprieteni. Fie c\u0103 erau mai mari, fie c\u0103 erau mai iste\u0163i dec\u00e2t mine, ace\u0219ti
\nprieteni m\u0103 exploatau cu \u00eendem\u00e2nare. Dac\u0103 m\u0103 primiau la jocul lor, dup\u0103 joac\u0103
\nm\u0103 \u00eendemnau s\u0103 m\u0103 duc tiptil acas\u0103 \u015fi s\u0103 fur, pentru ei, ceva zah\u0103r, din zaharni\u0163\u0103.
\nDac\u0103 mergeam \u00eempreun\u0103 la sc\u0103ldat, \u00eemi cereau s\u0103 le f\u0103g\u0103duesc c\u0103 voi \u015fterpeli
\ndin tabacherea tatei tutun de dou\u0103-trei \u0163ig\u0103ri. Iar dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 nu
\ng\u0103sesc tabacherea \u015fi veneam descorajat la ei, atunci \u00eemi \u00eensuflau ideia s\u0103 fac
\nrost de un ban de zece, pentru un pachet dela c\u00e2rcium\u0103\u201c. \u00a0<\/p>\n

\t\t\t\"Rom<\/p>\n

Rom c\u0103ld\u0103rar FOTO Imago Romaniae<\/p>\n

\u0218i
\nfemeile rome \u00ee\u0219i au locul \u00een povestirea sa. Acestea \u00eei ghiceau \u00een ghioc \u00een timp
\nce desc\u00e2ntau \u00een vorbe ne\u00een\u021belese pentru copil: \u201e\u00cen dup\u0103-amiezile calde \u015fi
\nlenevoase, veniau la curte \u0163ig\u0103ncile desc\u00e2nt\u0103toare \u015fi se a\u015fezau turce\u015fte la pragul
\nceardacului. M\u0103 uitam cu ochi mari. \u015ei-mi luau ochii, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, ghiocul
\npestri\u0163, pe care me\u015fteresa \u00eel juca \u00een valuri de vorbe ne\u00een\u0163elese, s\u0103lbile cu
\nbani de argint dela g\u00e2tul me\u015fteresei \u015fi mai cu seam\u0103 ochii ei de galben\u0103 v\u0103pae.
\nErau ni\u015fte ochi cari p\u0103trundeau, cari dureau, ni\u015fte ochi de o frumuse\u0163e
\nnemiloas\u0103 \u015fi r\u0103uf\u0103c\u0103toare. Dup\u0103 ghicitul din ghioc aveai nevoie \u015fi de un
\ndesc\u00e2ntec de deochi!\u201c.<\/p>\n

\t\t\t\u0218tefan
\ncel Sf\u00e2nt \u0219i cei 17.000 de
\nsclavi <\/p>\n

Sclavii
\ndomne\u0219ti proveneau din mo\u0219teniri, danii, cump\u0103r\u0103ri, pr\u0103zi de r\u0103zboi, dar \u0219i din
\n\u00eenrobiri for\u021bate. \u0218tefan cel Mare, cunoscut pentru generozitatea cu care a
\nconstruit frumoasele m\u0103n\u0103stiri din Moldova, avea obiceiul s\u0103 calce hotarele
\nstatelor vecine \u0219i s\u0103 ia cu el la \u00eentoarcere multe s\u0103la\u0219e de romi. At\u00e2t de mult
\ni-au pl\u0103cut sclavii romi domnului moldovean, \u00eenc\u00e2t \u00een 1471, dup\u0103 ce l-a \u00eenvins
\npe Radu Vod\u0103, a luat ca prad\u0103 de r\u0103zboi din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 17.000 de romi,
\ndintre care, ca s\u0103-l ajute Dumnezeu, a d\u0103ruit M\u0103n\u0103stirii Putna 11 s\u0103la\u0219e. De altfel, condica cu
\nto\u021bi \u021biganii romi a fost publicat\u0103 de Analele Academiei Rom\u00e2ne av\u00e2nd \u00een
\npreambul cuvintele: \u201eFericitul ctitor \u0218tefan Vod\u0103 au d\u0103ruit sfin\u021bii m\u0103n\u0103stiri
\nPutnii, dintru ai s\u0103i drep\u021bi \u021bigani de ba\u0219tin\u0103 ci i-au c\u00e2\u0219tigat din \u021bara
\nBasarabilor\u201c.\u00a0 <\/p>\n

\u0218i \u00een
\n\u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 erau acelea\u0219i practici des \u00eent\u00e2lnite. Basarab-Vod\u0103 cel T\u00e2n\u0103r
\n(1477-1482)
\nlas\u0103 M\u0103n\u0103stirii
\nTismana st\u0103p\u00e2nire peste trei s\u0103la\u0219e de \u021bigani: \u201eMircea cu copiii s\u0103i \u0219i Necula
\ncu copiii s\u0103i \u0219i Iuda cu copiii s\u0103i, pentru c\u0103 le-au dat cumnatul meu, jup\u00e2n
\nStanciul \u0219i sora mea Anca pentru ca s\u0103 fie sfintei m\u00e2n\u0103stiri mo\u0219ie \u0219i ohab\u0103 \u0219i
\nspre slujb\u0103 sfintei m\u00e2n\u0103stiri \u0219i de c\u0103tre nimeni nez\u0103ticnit\u0103 dup\u0103 cuv\u00e2ntul
\ndomniei mele\u201c, conform unui document publicat de istoricul George Potra \u00een
\n\u201eRevista istoric\u0103 rom\u00e2n\u0103\u201c.<\/p>\n

Boierii
\nf\u0103ceau rost de romi din mo\u0219teniri, dona\u021bii de la voievod sau din cump\u0103r\u0103ri.
\nAstfel, \u201eMarica Doamna, v\u0103duva r\u0103posatului Constantin Br\u00e2ncoveanu, d\u0103 prin
\nfoaia de zestre din 11 Septemvrie 1723, nepoatei sale Mariu\u021ba fiica lui \u0218tefan
\nBr\u00e2ncoveanu omor\u00e2t la Constantinopole, mul\u021bime de lucruri pre\u021bioase, sate \u0219i
\nmo\u0219ii, case \u0219i vii, printre care citez numai \u00absatul Mogo\u0219oaia peste tot hotarul
\ncu casele de piatr\u0103, cu cur\u021bile, cu vi\u021ba, cu hele\u0219teul cu moara\u00bb \u0219i pe l\u00e2ng\u0103
\nacestea \u00abnou\u0103sprezece s\u0103la\u0219e de \u021bigani de acolo\u00bb\u201c, scrie George Potra.<\/p>\n

\t\t\t\"Femei<\/p>\n

Femei tinere FOTO GettyImages<\/p>\n

Romii
\nerau obliga\u021bi s\u0103 munceasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la epuizare, dar erau \u0219i umili\u021bi, spre
\ndistrac\u021bia st\u0103p\u00e2nilor. Despre aceste practici g\u0103sim am\u0103nunte \u00een scrierile vremii. Astfel, italianul Del Chiaro,
\nsecretar la curtea lui Constantin Br\u00e2ncoveanu, consemna cum petreceau boierii
\npe seama bie\u021bilor robi: \u201eAduc 3-4 \u021bigani, r\u00e2nda\u0219i la buc\u0103t\u0103rie, un\u0219i cu
\nfuningine pe obraz, \u0219i st\u0103p\u00e2nul pune \u00eenaintea lor o farfurie cu f\u0103in\u0103, \u00een care
\nsunt b\u0103gate c\u00e2teva monete; \u021biganii cu m\u00e2inile la spate sunt pu\u0219i s\u0103 scoat\u0103 cu
\ndin\u021bii monetele, \u0219i st\u00e2rnesc mare veselie, privind fe\u021bele lor cu funingine \u0219i
\nf\u0103in\u0103\u201c. Tot pentru pl\u0103cerea boierilor, ace\u0219tia chemau copiii romilor la
\npetreceri, unde \u00ee\u0219i puneau propriii copii s\u0103 \u00eei biciuiasc\u0103. <\/p>\n

\t\t\tFo\u0219tii
\nproprietari ai sclavilor, desp\u0103gubi\u021bi<\/p>\n

Dup\u0103 cum noteaz\u0103 profesorul
\nIoan Valentin Negoi \u00een volumul \u201eIstoria nespus\u0103 a romilor din Rom\u00e2nia\u201c, \u201ede\u0219i gestul de
\ndezrobire a romilor a p\u0103rut unul de iubire a aproapelui, sunt un sus\u021bin\u0103tor al
\nipotezei emise de istoricul Venera Achim, care considera c\u0103 dezrobirea romilor
\nnu s-a datorat iubirii cre\u0219tine\u0219ti fa\u021b\u0103 de semeni sau a principiilor de
\nlibertate uman\u0103, ci mai degrab\u0103 a fost o tranzac\u021bie cu miz\u0103 pur financiar\u0103. S\u0103
\nnu uit\u0103m c\u0103 de\u021bin\u0103torii de sclavi romi au fost desp\u0103gubi\u021bi cu sume
\nconsiderabile de bani, asta \u00een timp ce romii proasp\u0103t elibera\u021bi au r\u0103mas ai
\nnim\u0103nui, m\u0103rgina\u0219i, izola\u021bi, descump\u0103ni\u021bi, \u00een voia sor\u021bii \u0219i obliga\u021bi s\u0103
\npl\u0103teasc\u0103 taxe \u0219i impozite\u201c.<\/p>\n

\t\t\t\"\u201eTiganca<\/p>\n

\u201eTiganca din Boldu\u201c, Nicolae Grigorescu foto Wikipedia<\/p>\n

Dezrobirea
\n\u00een Principatele Rom\u00e2ne a durat 26 de ani \u0219i a trebuit s\u0103 fie date mai multe
\nlegi care au abolit sclavia \u00een etape \u0219i pe categorii. \u00cen \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, legea
\ni-a legat pe romi de locul unde i-a prins eliberarea. Singura lor solu\u021bie de a
\nsc\u0103pa de clac\u0103 \u0219i de bir a fost s\u0103 fug\u0103 de pe mo\u0219ii. Mul\u021bi s-au \u00eendreptat spre
\nora\u0219e, fapt care a nemul\u021bumit autorit\u0103\u021bile locale. \u00cen anul 1858, \u00een \u021aara
\nRom\u00e2neasc\u0103 au fost aprobate pe scar\u0103 larg\u0103 cererile lor, din acest motiv cea
\nmai numeroas\u0103 popula\u021bie urban\u0103 de romi este \u00een Muntenia. Romii nomazi \u0219i-au
\ncontinuat modul de via\u021b\u0103. Prin legile de dezrobire, \u0219i ei erau statornici\u021bi la
\nsate. \u00ce\u0219i pl\u0103teau claca \u00een bani, f\u0103r\u0103 a primi niciun petic de p\u0103m\u00e2nt. Vara se mutau din loc \u00een
\nloc, iar
\nodat\u0103 cu venirea iernii, se retr\u0103geau spre munte, unde st\u0103teau \u00een bordeie. <\/p>\n

Romii
\nmunceau din zori p\u00e2n\u0103 \u00een noapte, f\u0103r\u0103 s\u0103 cr\u00e2cneasc\u0103, de frica torturilor la
\ncare erau supu\u0219i dac\u0103 nu ascultau. Mul\u021bi fugeau sau m\u0103car \u00eencercau s\u0103 scape de
\nvia\u021ba grea, cu prec\u0103dere \u00een
\nTransilvania, unde aveau parte de un regim mai uman.
\n\u201ePetru-Vod\u0103 cel T\u00e2n\u0103r la 1567 confirm\u0103 m\u0103n\u0103stirii Tismana st\u0103p\u00e2nire peste ni\u0219te
\ns\u0103la\u0219e de \u021bigani cari \u00abau fugit peste munte \u00een \u021bara ungureasc\u0103\u00bb\u201c, conform
\nscrierilor vremii. \u00cen aceast\u0103 provincie rom\u00e2neasc\u0103, romii erau asemui\u021bi
\niobagilor, av\u00e2nd o via\u021b\u0103 mult mai bun\u0103 dec\u00e2t \u00een Moldova sau \u021aara
\nRom\u00e2neasc\u0103.\u00a0 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u00cen urm\u0103 cu 170 de ani, romii au fost elibera\u021bi de domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, dup\u0103 mai…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":70488,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[32,33,31,25457,36,37,16260,27,34,35,25458,25,41,25459,40,38,39,18400,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-70487","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-titluri","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-dezrobirea-romilor","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-grigore-alexandru-ghica","15":"tag-headlines","16":"tag-latest-news","17":"tag-latestnews","18":"tag-manastirea-tismana","19":"tag-news","20":"tag-ro","21":"tag-robie","22":"tag-romana","23":"tag-romania","24":"tag-romanian","25":"tag-stefan-cel-mare","26":"tag-stiri","27":"tag-titluri","28":"tag-top-stories","29":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"","error":"Validation failed: Text character limit of 500 exceeded"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/70487","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=70487"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/70487\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/70488"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=70487"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=70487"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=70487"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}