{"id":71282,"date":"2025-12-22T06:56:10","date_gmt":"2025-12-22T06:56:10","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/71282\/"},"modified":"2025-12-22T06:56:10","modified_gmt":"2025-12-22T06:56:10","slug":"despre-situatia-fiscal-bugetara-si-datoria-guvernamentala-a-romaniei-in-anul-2025-si-estimari-pentru-2026-tara-implementeaza-cea-mai-dura-austeritate-din-ue","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/71282\/","title":{"rendered":"Despre situa\u021bia fiscal-bugetar\u0103 \u0219i datoria guvernamental\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een anul 2025 \u0219i estim\u0103ri pentru 2026. \u021aara implementeaz\u0103 cea mai dur\u0103 austeritate din UE"},"content":{"rendered":"

Rom\u00e2nia intr\u0103 \u00een 2025 cu un buget fragil \u0219i cu una dintre cele mai dificile situa\u021bii fiscale din Uniunea European\u0103. De\u0219i guvernul a anun\u021bat m\u0103suri ferme pentru reducerea deficitului, presiunea pe economie \u0219i pe popula\u021bie r\u0103m\u00e2ne ridicat\u0103. Potrivit unei analize realizate de economistul Cristian Socol pentru Mediafax<\/a>, \u021bara noastr\u0103 aplic\u0103 una dintre cele mai dure politici de austeritate din UE, \u00eentr-un moment \u00een care spa\u021biul de manevr\u0103 bugetar este extrem de limitat.<\/p>\n

    \n
  1. Despre\u00a0dublul standard\u00a0\u0219i deficitul bugetar\u00a0din 2024.\u00a0<\/li>\n<\/ol>\n

    Nevoia de a da vina pe greaua mo\u0219tenire \u0219i a justifica imaginea \u201eeroului salvator\u201d a generat dezbateri aprinse privind cauzele deficitului bugetar efectiv de 8,7% din PIB (metodologie cash) \u0219i 9,3% din PIB (metodologie ESA)\u00a0din anul 2024, cel mai \u00eenalt dintre \u021b\u0103rile UE. \u00centr-un mod ipocrit, aceste discu\u021bii erau \u00een toi c\u00e2nd ma\u0219ina se deplasa pe autostr\u0103zile \u0219i drumurile expres construite (num\u0103r record de kilometri de drumuri rapide date \u00een folosin\u021b\u0103 \u0219i aflate \u00een lucru, mai mare dec\u00e2t tot ce s-a construit \u00een ultimii 33 de ani), atunci c\u00e2nd copiii mergeau s\u0103 \u00eenve\u021be \u00een \u0219coli \u0219i universit\u0103\u021bi renovate iar pacien\u021bii primeau un plus (chiar dac\u0103 nu suficient) de calitate \u00een spitale prin investi\u021biile masive \u00een\u00a0acestea\u00a0\u0219i cabinetele de medicin\u0103 de familie renovate\/ modernizate.<\/p>\n

    Sau la mas\u0103 cu profesori c\u0103rora,\u00a0pentru prima dat\u0103 dup\u0103 Revolu\u021bie,\u00a0li s-a redat demnitatea social\u0103 prin acordarea unor venituri mai aproape de complexitatea muncii lor. De altfel, am v\u0103zut \u0219i auzit mul\u021bi \u201ep\u0103rerologi\u201d\u00a0care vorbesc despre munca profesorilor, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi intrat vreodat\u0103 \u00eentr-o sal\u0103 de clas\u0103\/ amfiteatru sau s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 efortul depus de cadrele didactice \u00een afara orelor de predare.<\/p>\n

    \u0218i mai ipocrit, discu\u021biile despre deficit se f\u0103ceau de c\u0103tre \u201epersonaje\u201d\u00a0care \u00een acela\u0219i timp vorbeau despre sprijinul ridicat pe care trebuie s\u0103 \u00eel acord\u0103m Republicii Moldova \u0219i Ucrainei.<\/p>\n

    Desecretizarea documentelor despre acest sprijin \u0219i\u00a0\u00een\u021belegerea costurilor contagiunii r\u0103zboiului asupra costurilor de finan\u021bare ale \u021b\u0103rilor aflate \u00een proximitatea r\u0103zboiului (inclusiv asupra Rom\u00e2niei) ar fi schimbat cu siguran\u021b\u0103 calitatea dezbaterilor despre deficit. \u00a0<\/p>\n

    C\u0103 mai exist\u0103 corup\u021bie \u0219i fraude \u00een fondurile publice? Da. C\u0103 nu sunt prioritizate eficient unele investi\u021bii publice? Da. C\u0103 \u00eenc\u0103 exist\u0103 evaziune de 8-10% din PIB \u00een Rom\u00e2nia \u0219i c\u0103 pare a se manifesta o rezisten\u021b\u0103 puternic\u0103 la reducerea acesteia? Da.\u00a0<\/p>\n

    C\u0103 vrem o \u021bar\u0103 ca afar\u0103 cu liberalism la venituri (Rom\u00e2nia fiind o \u021bar\u0103 cu ponderea veniturilor fiscale \u00een PIB specific\u0103 grupului de \u021b\u0103ri offshore) \u0219i paternalism la cheltuieli dar a\u0219a ceva nu se poate realiza economic dec\u00e2t pe deficite \u0219i datorie? Da. C\u0103 ne uit\u0103m cu invidie la infrastructura \u0219i calitatea serviciilor publice din Germania, Fran\u021ba, Italia, Spania \u0219i Portugalia dar uit\u0103m c\u0103 cel pu\u021bin ultimele 4 din list\u0103 au avut perioade\u00a0de\u00a05-7 ani cu deficite de peste 6% ajung\u00e2nd chiar la 10-11% din PIB ca s\u0103 se dezvolte? Da.<\/p>\n

    Dar nu mai conteaz\u0103 trecutul. Ne-am dat seama cu to\u021bii c\u0103 nevoia de reducere a deficitului bugetar\u00a0\u00een 2025 \u0219i urm\u0103torii ani\u00a0are o component\u0103 macroeconomic\u0103\u00a0la vedere \u2013\u00a0pentru a asigura o finan\u021bare rezonabil\u0103 a datoriei, ra\u021bional de altfel \u0219i dou\u0103 componente relativ ascunse publicului \u2013 politic, pentru\u00a0crearea unei imagini a\u00a0eroului\u00a0salvator\u00a0iar economic, pentru respectarea\u00a0angajamentelor privind \u00eenarmarea, ajutorul acordat Ucrainei \u0219i Moldovei precum \u0219i costurilor \u00een cre\u0219tere ale \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii demografice.<\/p>\n

    Am mai scris. Consolidarea fiscal-bugetar\u0103 trebuie realizat\u0103. Problema se pune la modul \u00een care se face aceast\u0103 consolidare \u2013 prin austeritate cu barda exclusiv pe popula\u021bia s\u0103rac\u0103 \u0219i cea cu venituri medii \u2013 clasa de mijloc \u0219i prin impunerea de noi taxe \u0219i impozite \/ majorarea celor existente mai ales pe companiile corecte din punct de vedere fiscal \u0219i capitalul autohton.<\/p>\n

    Modul gre\u0219it de fundamentare \u0219i implementare a m\u0103surilor de\u00a0consolidare fiscal\u0103<\/a>\u00a0a condus la explozia infla\u021biei, sc\u0103derea consumului \u0219i blocarea investi\u021biilor, concedieri \u0219i cea mai mare sc\u0103dere a puterii de cump\u0103rare a veniturilor din ultimii 25 de ani pentru 91% din popula\u021bie. O consolidare inechitabil\u0103, cu puternic efect contrac\u021bionist \u00een economie, incorect fundamentat\u0103 economic \u0219i care repet\u0103 gre\u0219elile trecutului, p\u0103r\u00e2nd c\u0103 nu vrea s\u0103 \u00eenve\u021be nimic din lec\u021biile de consolidare bugetar\u0103 smart realizat\u0103 de \u021b\u0103rile UE \u00een ultimii 20 de ani\u00a0(explicate aici\u00a0acum 6 luni)<\/p>\n

    Con\u0219tientiz\u0103m cu to\u021bii c\u0103 din motive ideologice s-a respins planul alternativ propus privind introducerea impozit\u0103rii progresive, cre\u0219terea progresivit\u0103\u021bii \u00een taxare \u0219i reducerea consistent\u0103 a evaziunii fiscale \u0219i arieratelor recuperabile la buget \u2013 plan de m\u0103suri care asigura o consolidare echitabil\u0103, o infla\u021bie \u00een intervalul 5-6% (\u0219i nu 10%), un efect contrac\u021bionist marginal \u0219i o reducerea sesizabil\u0103 a deficitului balan\u021bei comerciale. Plan de m\u0103suri consensual recomandat de FMI, Banca Mondial\u0103, OCDE \u0219i Comisia European\u0103.<\/p>\n

    Dar, at\u00e2ta s-a putut.<\/p>\n

      \n
    1. Analiza\u00a0situa\u021biei\u00a0fiscal-bugetare a Rom\u00e2niei \u00een anul 2025\u00a0\u0219i estim\u0103ri pentru 2026.<\/li>\n<\/ol>\n

      Deficitul bugetar efectiv\u00a0anun\u021bat\u00a0de Ministerul Finan\u021belor\u00a0pentru\u00a0\u00eencheierea anului 2025\u00a0este\u00a0de\u00a08,4% din PIB (metodologie\u00a0cash \u0219i ESA),\u00a0egal cu cel estimat de Comisia European\u0103 \u00een ultima prognoz\u0103 (noiembrie 2025).\u00a0Un deficit cu 7 miliarde lei mai mare \u0219i cu 0,3pp mai mic (metodologie cash) dec\u00e2t cel de anul trecut.<\/p>\n

      Conform estim\u0103rii Comisiei Europene, Rom\u00e2nia va \u00eencheia anul\u00a0curent cu\u00a0un\u00a0deficit bugetar structural\u00a0de 7,9% din PIB poten\u021bial (\u00een sc\u0103dere de la 9% anul anterior). \u00cengrijor\u0103toare este structura deficitului bugetar \u2013 din 8,4% din PIB, componenta deficit bugetar primar reprezint\u0103 5,3% din PIB iar dob\u00e2nzile 3,1% din PIB (\u00een cre\u0219tere de la 2,4% din PIB anul anterior) (am explicat aici inciden\u021ba crescut\u0103 a \u00eemprumuturilor masive din pandemie, a incertitudinii politice \u0219i a contagiunii r\u0103zboiului din Ucraina).<\/p>\n

      Rom\u00e2nia va trece de la regula 888 \u00een anul 2025 (8,4% deficit bugetar efectiv, 7,9% deficit bugetar structural, 7,9% deficit de cont curent, toate exprimate ca pondere \u00een PIB)\u00a0la regula 666 \u00een anul 2026 (6,2% deficit bugetar efectiv, 5,6% deficit bugetar structural, 6,4% deficit de cont curent, toate exprimate ca pondere \u00een PIB). F\u0103r\u0103 implementarea\u00a0Planului de Relansare Economic\u0103<\/a>\u00a0propus aici\u00a0\u0219i f\u0103r\u0103 o reform\u0103 fiscal\u0103 structural\u0103 \u0219i echitabil\u0103 bazat\u0103 pe progresivitate, Rom\u00e2nia va sim\u021bi \u201doboseala fiscal-bugetar\u0103\u201d \u0219i deficitele vor sc\u0103dea cu greu la 4-5% \u00een perioada 2027-2030.<\/p>\n

      Analiza comparativ\u0103 la nivelul \u021b\u0103rilor UE 27, pe baza datelor prognozei Comisiei Europene, arat\u0103 c\u0103 dac\u0103 \u00een 2025 Rom\u00e2nia va avea cea mai mare pondere a deficitului bugetar efectiv \u00een PIB (8,4% din PIB), peste Polonia (6,8% din PIB) \u0219i Fran\u021ba (5,5% din PIB), anul viitor Polonia va fi \u021bara UE cu cel mai mare deficit (6,3% din PIB), peste Rom\u00e2nia (cu 6,2% din PIB) \u0219i Belgia (5,5% din PIB). Acest clasament se va p\u0103stra \u0219i \u00een anul 2027.<\/p>\n

      \u00cen anul 2025, 13 \u021b\u0103ri UE27 vor avea un deficit bugetar efectiv mai mare sau egal cu 3% din PIB, media la nivelul Zonei euro va fi de 3,2% din PIB iar la nivelul UE 27 de 3,3% din PIB.\u00a0\u00cen anii 2026 \u0219i 2027 media Zonei Euro \u0219i a UE 27 \u00een ceea ce prive\u0219te deficitul bugetar se va \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bi marginal. (Infografic 1)<\/p>\n

      \"\"<\/p>\n

      Privitor la sustenabilitatea deficitului bugetar, putem estima referin\u021ba privind deficitul bugetar efectiv care ar stabiliza ponderea datoriei guvernamentale \u00een PIB, pentru a o putea compara ulterior cu \u021binta de deficit bugetar \u00een PIB\u00a0estimat\u0103 pentru anul 2025, de\u00a08,4% din PIB.<\/p>\n

      Av\u00e2nd \u00een vedere ipotezele macroeconomice estimate \u00een ultima prognoz\u0103 a Comisiei\u00a0Europene,\u00a0nivelul deficitului bugetar care ar stabiliza ponderea datoriei guvernamentale \u00een PIB \u00een anul 2025 ar fi de 3,8%, sensibil sub nivelul \u021bint\u0103.\u00a0Anul viitor,\u00a0deficitul bugetar efectiv care ar stabiliza ponderea datoriei guvernamentale \u00een PIB\u00a0ar fi de 3,7% din PIB, mult sub \u021binta estimat\u0103 a deficitului bugetar efectiv, de\u00a06,2% din PIB.<\/p>\n

      Comparativ, nivelul deficitului bugetar care ar stabiliza ponderea datoriei guvernamentale \u00een PIB \u00een anul 2025 \u00een cazul Poloniei ar fi de\u00a03,5% (fa\u021b\u0103 de\u00a06,8% din PIB\u00a0deficit bugetar efectiv estimat de\u00a0Comisia European\u0103), de\u00a02,8% din PIB \u00een cazul Slovaciei (fa\u021b\u0103 de\u00a05,0% din PIB\u00a0\u021binta estimat\u0103 de\u00a0Comisia European\u0103\u00a0privind deficitul bugetar efectiv) \u0219i de 3,4% din PIB \u00een cazul Ungariei (fa\u021b\u0103 de\u00a04,6% din PIB\u00a0\u021binta estimat\u0103 de\u00a0Comisia European\u0103\u00a0privind deficitul bugetar efectiv).<\/p>\n

      3.\u00a0Analiza sustenabilit\u0103\u021bii datoriei guvernamentale \u00een anul 2025 \u0219i premise pentru 2026.<\/p>\n

      S\u0103n\u0103tatea finan\u0163elor publice\u00a0trebuie analizat\u0103 \u0219i prin prisma\u00a0evolu\u0163ia datoriei guvernamentale.\u00a0Ponderea datoriei guvernamentale \u00een PIB\u00a0va cre\u0219te de la 54,8% din PIB \u00een anul 2024 la un estimat de 59,1% din PIB \u00een anul 2025 \u0219i 61,1% din PIB \u00een anul 2026.\u00a0Rom\u00e2nia\u00a0se afl\u0103 la jum\u0103tatea clasamentului\u00a0\u0163\u0103rilor\u00a0UE\u00a0la acest indicator. Ponderea datoriei guvernamentale \u00een PIB\u00a0se afl\u0103 sub pragul de sutenabilitate estimat la\u00a052%\u00a0din PIB datorie brut\u0103 (\u0219i 48% din PIB datorie net\u0103)\u00a0\u0219i sub nivelul stabilit \u00een criteriile de la Maastricht (60%)\u00a0\u00een anul 2025, cu dep\u0103\u0219ire \u00een anii 2026 \u0219i 2027.\u00a0(Infografic 2)<\/p>\n

      \"\"<\/p>\n

      Analiza la nivelul UE27 arat\u0103 c\u0103\u00a0exist\u0103\u00a012 \u021b\u0103ri cu ponderea datoriei guvernamentale brute\u00a0peste nivelul de 60% din PIB, cu derapaje substan\u021biale \u00een Grecia (148% din PIB), Italia (136% din PIB), Fran\u021ba (116% din PIB), Belgia (107% din PIB) \u0219i Spania (100% din PIB).<\/p>\n

      Revenind la sustenabilitatea datoriei guvernamentale, analiz\u00e2nd datele Ministerului Finan\u021belor Publice putem observa c\u0103 necesarul de finan\u021bare brut din anul 2025 a fost de 258 miliarde lei (13,6% din PIB), din care aproximativ 40% pentru rostogolirea datoriei din urm\u0103 (rambursarea ratelor de capital) \u0219i 60% pentru acoperirea deficitului bugetar curent.<\/p>\n

      Prin strategia\u00a0eficient\u0103\u00a0de administrare a datoriei publice implementat\u0103 de Direc\u0163ia de Trezorerie Public\u0103 din Ministerul Finan\u0163elor Publice, structura datoriei este\u00a0\u00eenc\u0103\u00a0una sustenabil\u0103 \u2013 s-au extins maturit\u0103\u0163ile \u2013 reduc\u00e2nd presiunea datoriei publice pe termen scurt, s-a redus riscul valutar aferent datoriei, s-au diversificat sursele de finan\u0163are s.a.m.d\u00a0Raportul bid-to-cover pentru titlurile de stat emise pe pia\u021ba intern\u0103 \u00een lei este unul bun.\u00a0Portofoliul de de\u021bin\u0103tori al datoriei este diversificat, presiunea pe termen scurt este redus\u0103 (doar\u00a05,8% din datoria\u00a0total\u0103\u00a0este pe termen scurt) iar maturitatea este rezonabil\u0103.<\/p>\n

      4.\u00a0Structura consolid\u0103rii fiscal-bugetare a Rom\u00e2niei \u00een anul 2025 \u0219i estim\u0103ri pentru 2026.<\/p>\n

      \u00a0Teoria \u0219i analiza macroeconomic\u0103\u00a0sugereaz\u0103 ca procesul de consolidare fiscal-bugetar\u0103 s\u0103 fie unul echilibrat din perspectiva cre\u0219terii veniturilor \/ reducerii cheltuielilor\u00a0bugetare. Este adev\u0103rat c\u0103 Rom\u00e2nia nu poate efectua ajustarea fiscal-bugetar\u0103 doar prin reducerea cheltuielilor, a\u0219a cum propun unele voci.<\/p>\n

      Ultimele date prognozate de Comisia European\u0103 indic\u0103 \u00een cazul Rom\u00e2niei o compozi\u021bie dezechilibrat\u0103 a ajust\u0103rii. Astfel din reducerea deficitului bugetar \u00een anul 2026 (de 2,2pp din PIB, de la 8,4% din PIB \u00een 2025 la 6,2% din PIB \u00een 2026),\u00a040% vine din cre\u0219terea veniturilor bugetare (de la 35,7% din PIB \u00een 2025 la 36,6% din PIB \u00een 2026) \u0219i 60% din reducerea cheltuielilor bugetare (de la 44,1% din PIB \u00een 2025 la 42,8% din PIB \u00een 2026). Este \u00eenc\u0103 o dovad\u0103 a lipsei de echitate a consolid\u0103rii fiscal-bugetare din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

      De altfel, datele Comisiei Europene arat\u0103 faptul c\u0103 Rom\u00e2nia va efectua \u00een anul 2026 cea mai dur\u0103 ajustare a deficitului bugetar, preponderent pe seama reducerii cheltuielilor publice.\u00a0(Infografic 3)<\/p>\n

      \"\"<\/p>\n

      Post 2026, Rom\u00e2nia se va confrunta cu riscuri puternice la adresa s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii finan\u021belor publice. Finan\u021barea cheltuielilor rigide strict necesare \u0219i a investi\u021biilor pentru dezvoltare,\u00a0\u00een condi\u021biile reducerii intr\u0103rilor de fonduri europene combinat\u0103 cu respectarea angajamentelor de \u00eenarmare \u0219i ajutorul dat Ucrainei \u0219i Republicii Moldova,\u00a0va face extrem de dificil\u0103 respectarea traiectoriei de consolidare.<\/p>\n

      Singura \u0219ans\u0103 r\u0103m\u00e2ne o consolidare fiscal-bugetar\u0103 bazat\u0103 pe progresivitate concomitent cu stimularea cre\u0219terii economice prin m\u0103suri de relansare bazate pe investi\u021bii \u0219i export, inclusiv \u00een sectoare cu valoare ad\u0103ugat\u0103 tehnologic\u0103 ridicat\u0103.<\/p>\n

      RECOMANDAREA AUTORULUI<\/p>\n

      Economia Rom\u00e2niei \u00eencetine\u0219te \u0219i este marcat\u0103 de infla\u021bie, Europa se blocheaz\u0103 \u00eentr-un sistem de reglementare greoi. De ce stagnarea a devenit amenin\u021barea principal\u0103 pentru stabilitatea financiar\u0103<\/a><\/p>\n

      Guvernul Rom\u00e2niei a depus a patra cerere de plat\u0103 din PNRR. Ministrul Drago\u0219 P\u00eeslaru spune c\u0103 valoarea total\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te 2,6 mld. euro<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Rom\u00e2nia intr\u0103 \u00een 2025 cu un buget fragil \u0219i cu una dintre cele mai dificile situa\u021bii fiscale din…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":71283,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[1126,32,33,31,19588,25630,2105,2537,36,37,27,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-71282","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-analiza","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-cristian-socol","13":"tag-datorie-guvernamentala","14":"tag-deficit-bugetar","15":"tag-economie","16":"tag-featured-news","17":"tag-featurednews","18":"tag-headlines","19":"tag-latest-news","20":"tag-latestnews","21":"tag-news","22":"tag-ro","23":"tag-romana","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-stiri","27":"tag-titluri","28":"tag-top-stories","29":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115761917820992008","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/71282","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=71282"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/71282\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/71283"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=71282"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=71282"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=71282"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}