![\"FOTO](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/1766494572_237_index.jpeg\")
<\/p>\nPre\u0219edintele Nicu\u0219or Dan a convocat magistra\u021bii la consult\u0103ri pe tema func\u021bion\u0103rii sistemului de justi\u021bie, anun\u021b\u00e2nd totodat\u0103 o ini\u021biativ\u0103 neprev\u0103zut\u0103 de lege, c\u0103reia anali\u0219tii nu \u00eei dau \u0219anse prea mari.\u00a0<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
FOTO Inquam \/ George C\u0103lin <\/p>\n
Consult\u0103rile pre\u0219edintelui Nicu\u0219or Dan, purtate luni, 22 decembrie, la Palatul Cotroceni, intr\u0103 \u00een atribu\u021biile \u0219efului de stat, \u00eens\u0103 exper\u021bii subliniaz\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 fie urmate de al\u021bi \u201epa\u0219i de natur\u0103 institu\u021bional\u0103\u201d:\u00a0<\/p>\n
\u201eEste vorba despre procedura de mediere pe care o pune \u00een mi\u0219care pre\u0219edintele. Pre\u0219edintele ia contact cu cei care au dorit s\u0103 vin\u0103 la aceste \u00eent\u00e2lniri. Am \u00een\u021beles c\u0103 o parte dintre ei sunt reprezentan\u021bii ai asocia\u021biilor de procurori, respectiv judec\u0103tori. Vom vedea care vor fi pa\u0219ii urm\u0103tori. Trebuie s\u0103 fie pa\u0219i de natur\u0103 institu\u021bional\u0103 pentru a permite deblocarea situa\u021biei. (…) Problemele \u00een justi\u021bie sunt foarte delicate. Pentru c\u0103 nu exist\u0103 un adev\u0103r \u0219i mai multe adev\u0103ruri. Exist\u0103 perspectiva pe care au prezentat-o participan\u021bii la consultare \u0219i exist\u0103, ceea ce \u00een\u021beleg, a prezentat Inspec\u021bia Judiciar\u0103 care a men\u021bionat c\u0103 o parte dintre aspectele sesizate \u0219i discutate \u00een opinia public\u0103 au fost investigate de ei. C\u00e2t\u0103 vreme Inspec\u021bia Judiciar\u0103 \u0219i CSM-ul vor fi controlate de un grup al magistra\u021bilor, este foarte greu ca aceste dou\u0103 adev\u0103ruri s\u0103 se armonize\u201d, a\u00a0explicat Ioan Stanomir, profesor de drept constitu\u0163ional la Facultatea de \u015etiin\u0163e Politice a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u0219ti, pentru Adev\u0103rul.\u00a0<\/p>\n
\t\t\tUn referendum penru magistra\u021bi, \u201eimposibil\u201d<\/p>\n
\u0218eful statului a anun\u021bat inclusiv preg\u0103tirea unui \u201ereferendum\u201d \u00een luna ianuarie, pentru consultarea magistra\u021bilor cu privire la urm\u0103toarea \u00eentrebare: \u201eConsiliul Superior al Magistratului ac\u021bioneaz\u0103 \u00een interes public sau ac\u021bioneaz\u0103 \u00een interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?\u201d, demers care a atras critici \u00een spa\u021biul public, \u00een contextul \u00een care \u0219eful statului a subliniat c\u0103 rezultatele nefavorabile ar trebui s\u0103 duc\u0103 la plecarea \u00eentregii echipe a CSM.\u00a0<\/p>\n
\u201eCeea ce propune pre\u0219edintele este foarte dificil de f\u0103cut, dac\u0103 nu imposibil. Sunt dou\u0103 aspecte. \u00cen primul r\u00e2nd, referendumul na\u021bional \u00eei prive\u0219te pe to\u021bi cet\u0103\u021benii, nu pot fi f\u0103cute referendumuri pentru categorii sociale. Exist\u0103 referendumuri locale, dar acelea nu-l privesc pe pre\u0219edinte. Privesc comunit\u0103\u021bile locale. Iar \u00een privin\u021ba revoc\u0103rii membrilor CSM, dac\u0103 privim cu aten\u021bie la lege, constat\u0103m c\u0103 aceasta depinde de votul magistra\u021bilor \u0219i de interven\u021bia Inspec\u021biei Judiciare. \u0218i este cu totul alt\u0103 situa\u021bie. \u0218i nu pot fi revoca\u021bi \u00een bloc, pot fi revoca\u021bi doar individual\u201d, mai spune profesorul Ioan Stanomir.\u00a0<\/p>\n
\t\t\tDe ce ini\u021biativa nu ar avea niciun rezultat<\/p>\n
\u201e\u00cen ce prive\u0219te referendumul, asta nu, nu este posibil s\u0103 fac\u0103 referendum. Constitu\u021bia Rom\u00e2niei prevede c\u0103 pre\u0219edintele, dup\u0103 consultarea Parlamentului, poate s\u0103 cheme poporul s\u0103 \u00ee\u0219i exprime voin\u021ba, prin vot, asupra unei probleme de interes na\u021bional. Asta este tot. At\u00e2t scrie \u00een Constitu\u021bie. \u00cen lege este Legea Referendumului, care ne spune c\u0103 se pot organiza \u0219i referendumuri locale, pe unit\u0103\u021bi administrative, pe comune, pe jude\u021be. Dar pe meserii \u00eenc\u0103 nu s-a inventat referendumul\u201d, puncteaz\u0103 fostul pre\u0219edinte CCR Augustin Zegrean.<\/p>\n
De altfel, acest referendum nici nu ar avea vreun rezultat, mai puncteaz\u0103 acesta: \u201eEi pot fi revoca\u021bi, dar nu to\u021bi odat\u0103. Problemele de disciplin\u0103 sunt prev\u0103zute \u00een lege, procedura este prev\u0103zut\u0103 \u00een lege \u0219i e foarte complicat\u0103 \u0219i poate dura \u0219i un an de zile, poate chiar mai mult, pentru c\u0103, \u00een final, orice hot\u0103r\u00e2re se ia, poate fi atacat\u0103 la \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie\u201d. <\/p>\n
De partea cealalt\u0103, la Palatul Victoria, referitor la ini\u021biativa premierului de forma un grup de lucru care va analiza legile justi\u021biei, fostul pre\u0219edinte CCR subliniaz\u0103 c\u0103 dac\u0103 \u0219eful Guvernului \u201ea f\u0103cut grup de lucru f\u0103r\u0103 magistra\u021bi, iar nu este bine deloc\u201d. <\/p>\n
\t\t\tO competi\u021bie \u00eentre Palate<\/p>\n
Profesorul \u00een \u0219tiin\u021be politice \u0219i juridice Radu Carp explic\u0103 faptul c\u0103 ini\u021biativele premierului Ilie Bolojan \u0219i ale pre\u0219edintelui Nicu\u0219or Dan indic\u0103 \u201eo competi\u021bie\u201d \u00eentre cele dou\u0103 palate, aceasta av\u00e2nd poten\u021bialul de a da \u201eun av\u00e2nt nesperat for\u021belor politice radicale\u201d:<\/p>\n
\u201eDac\u0103 ne uit\u0103m cu aten\u021bie, vedem c\u0103 exist\u0103 \u00een ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni aceast\u0103 competi\u021bie. Pleac\u0103, cred, din proiec\u021biile pe care ei doi lideri le fac asupra viitorului lor politic. Nicu\u0219or Dan \u0219tie foarte bine c\u0103 el nu va fi comparat cu Klau\u0219 Iohannis, pe termen scurt, ci cu performan\u021bele lui Bolojan \u00een c\u00e2t timp a fost pre\u0219edinte interimar. Bolojan \u0219tie foarte clar c\u0103 nu poate s\u0103 mearg\u0103 mai departe \u00een reform\u0103, dac\u0103 nu are strijinul pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei. Pe de alta parte, el este cel care conduce actuala coali\u021bie\u201d, spune profesorul Radu Carp, indic\u00e2nd \u00eens\u0103 c\u0103 \u201easta este arhitectura regimului politic\u201d, \u201e\u00eentotdeauna exista o competi\u021bie pre\u0219edinte-premieri datorit\u0103 sistemului preziden\u021bial\u201d. <\/p>\n
Procesul ini\u021biat la Cotroceni are \u00eens\u0103 poten\u021bialul de a-l opri pe cel de la Palatul Victoria, mai completeaz\u0103 acesta: \u201eEu a\u0219a \u00eel privesc. Ar fi un demers care are ca obiectiv final oprirea demersului de la Guvern. Pentru c\u0103 la Guvern se va constitui acest grup lucru \u0219i se va merge pe procedurile normale. \u0218i se vor identifica anumite probleme \u0219i se va veni cu solu\u021bii de ordin legislative\u201d.<\/p>\n
\t\t\tAmenin\u021barea din Parlament<\/p>\n
\u0218edin\u021bele de consult\u0103ri convocate la Palatul Victoria \u0219i referendumul \u00eentre magistra\u021bi anun\u021bat de \u0219eful statului nu sunt singurele demersuri de p\u0103n\u0103 acum. Pre\u0219edintele le-a cerut magistra\u021bilor inclusiv s\u0103 \u00eei scrie pentru prezenta problemele cu care se confrunt\u0103.\u00a0Un raport al observa\u021biilor transmise p\u00e2n\u0103 acum de magistra\u021bi indic\u0103 \u201eun cumul de vulnerabilit\u0103\u021bi structurale ale sistemului de justi\u021bie care, \u00een lipsa corec\u021biilor, se sus\u021bine c\u0103 au condus la \u0219i au aptitudinea de a accentua erodarea independen\u021bei interne a magistra\u021bilor (cu prec\u0103dere \u00een cazul judec\u0103torilor), calit\u0103\u021bii actului de justi\u021bie \u0219i \u00eencrederii publice\u201d.<\/p>\n
\u00cen paralel, Inspec\u021bia Judiciar\u0103 a publicat un alt raport, chiar \u00een timpul discu\u021biilor de la Cotroceni, \u00een care afirm\u0103 c\u0103 multe dintre faptele care au st\u00e2rnit \u00een ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni controverse \u00een spa\u021biul public, odat\u0103 cu difuzarea documentarului Recorder-Justi\u021bie Capturat\u0103, au fost deja verificate.\u00a0<\/p>\n
\u00cen context ini\u021biativelor anun\u021bate de \u0219eful statului, acesta se confrunt\u0103 inclusiv cu amenin\u021b\u0103ri de demitere din Parlament. At\u00e2t grupul de la Senat, PACE-\u00cent\u00e2i Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u0219i AUR, au anun\u021bat inten\u021bia de a porni procedurile pentru suspendarea \u0219i apoi demiterea pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei. Astfel c\u0103, \u00een Parlament se strig\u0103 str\u00e2ngerea de semn\u0103turi pentru demiterea pre\u0219edintelui. Demersul poate fi \u00eenceput cu semn\u0103turile a peste 154 de parlamentari, \u00eens\u0103 este nevoie de aprobare \u00een plen. Pentru a trece de votul Parlamentului, este nevoie de majoritate. Sunt 464 de parlamentari \u00een total, adic\u0103 ini\u021biativa are nevoie de 233 de voturi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Pre\u0219edintele Nicu\u0219or Dan a convocat magistra\u021bii la consult\u0103ri pe tema func\u021bion\u0103rii sistemului de justi\u021bie, anun\u021b\u00e2nd totodat\u0103 o ini\u021biativ\u0103…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":72436,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[1126,32,33,31,25901,5962,25900,36,37,27,4970,34,35,25,358,25899,41,40,38,39,17961,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-72435","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-analiza","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-consultari-magistrati","13":"tag-csm","14":"tag-demiterea-presedintelui","15":"tag-featured-news","16":"tag-featurednews","17":"tag-headlines","18":"tag-inspectia-judiciara","19":"tag-latest-news","20":"tag-latestnews","21":"tag-news","22":"tag-nicusor-dan","23":"tag-refrendum-justitie","24":"tag-ro","25":"tag-romana","26":"tag-romania","27":"tag-romanian","28":"tag-sistemul-de-justitie","29":"tag-stiri","30":"tag-titluri","31":"tag-top-stories","32":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115768995729002839","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/72435","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=72435"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/72435\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/72436"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=72435"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=72435"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=72435"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}