![\"Copiii](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/7b8f3693-61a2-45c4-1fd4-08de3be37656_w250_r0_s.jpeg\"\/)
<\/p>\nComuna Gogo\u0219u, jude\u021bul Dolj, 40 de km spre nord-vest de Craiova.<\/p>\n
\u00cen 23 de ani, localitatea a pierdut dou\u0103 treimi din locuitori \u2013 de la aproape 1.400, c\u00e2\u021bi erau \u00een 1992, la 445 \u00een 2025. Primarul comunei, Cristian B\u0103r\u0103gan, sus\u021bine c\u0103 \u00een anii \u201860 \u00een comun\u0103 tr\u0103iau peste 3.600 de oameni. Adic\u0103 de opt ori mai mult ca acum.<\/p>\n
\u201eAnul acesta a fost o singur\u0103 nunt\u0103 \u00een comun\u0103 \u0219i s-au n\u0103scut numai cinci copii\u201d, spune primarul.<\/p>\n
Dar comuna moare \u00eencetul cu \u00eencetul. La singura \u0219coal\u0103 care mai func\u021bioneaz\u0103 \u00een Gogo\u0219u \u00eenva\u021b\u0103 35 de copii, \u00een toate clasele \u2013 de la preg\u0103titoare la clasa a VIII-a.<\/p>\n
<\/p>\n
Copiii de la \u0218coala din Gogo\u0219u \u00eel a\u0219teapt\u0103 pe Mo\u0219 Cr\u0103ciun. 17 decembrie 2025.<\/p>\n
\u201eNoi nu ne confrunt\u0103m cu problema plec\u0103rii din comun\u0103 c\u0103tre str\u0103in\u0103tate, ci cu o alt\u0103 problem\u0103\u201d, explic\u0103 edilul. \u00cen timpul comunismului, to\u021bi copiii care terminau \u0219coala general\u0103 \u00een comun\u0103 plecau mai departe la o form\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u00een diverse ora\u0219e. Dup\u0103 ce terminau \u0219coala, \u00ee\u0219i g\u0103seau \u0219i un loc de munc\u0103, se c\u0103s\u0103toreau, c\u0103p\u0103tau locuin\u021be \u0219i r\u0103m\u00e2neau \u00een ora\u0219e.<\/p>\n
\u201eLa \u021bar\u0103 au r\u0103mas \u00een urm\u0103 doar b\u0103tr\u00e2nii, care, \u00een timp, s-au pr\u0103p\u0103dit\u201d, spune primarul. \u201eMai avem \u0219i tineri, dar pu\u021bini. Majoritatea fac naveta la Craiova. Acolo \u0219i-au g\u0103sit locuri de munc\u0103\u201d.<\/p>\n
De ceva timp \u00een comun\u0103 s-au \u00eentors din cei pleca\u021bi \u00een tinere\u021be la munc\u0103 la ora\u0219. \u201eAu ref\u0103cut casele b\u0103tr\u00e2ne\u0219ti, dar nu stau tot timpul aici\u201d, spune primarul. Sunt doar case de vacan\u021b\u0103.<\/p>\n
Dar at\u00e2t. La \u00eentrebarea dac\u0103 un investitor ar veni \u00een comun\u0103 \u0219i ar avea nevoie de for\u021b\u0103 de munc\u0103, primarul r\u0103spunde \u00eencurcat: \u201ear g\u0103si, dar cu greu\u201d.<\/p>\n
Nu \u0219i-a pierdut \u00eens\u0103 speran\u021ba c\u0103 Gogo\u0219u, o comun\u0103 cu o a\u0219ezare frumoas\u0103, \u00eentre p\u0103duri \u0219i dealuri, va deveni c\u00e2ndva atractiv\u0103 \u0219i oameni tineri vor veni s\u0103 se mute aici.<\/p>\n
Povestea de la Gogo\u0219u se repet\u0103 \u00een mii de localit\u0103\u021bi ale \u021b\u0103rii. Sunt doar pu\u021bine exemple \u00een care popula\u021bia din 2025 e mai mare dec\u00e2t \u00een 1992.<\/p>\n
Rom\u00e2nia 2025 = Rom\u00e2nia 1965<\/p>\n
Potrivit INS, la 1 ianuarie 2025 popula\u021bia rezident\u0103 a Rom\u00e2niei era de 19 milioane de persoane, \u00een sc\u0103dere fa\u021b\u0103 de anii preceden\u021bi.<\/p>\n
\u00cen 1965<\/a>, popula\u021bia Rom\u00e2niei era tot de 19 milioane de locuitori. A urmat Decretul nr. 770 privind \u00eentreruperea cursului sarcinii, dat pe 1 octombrie 1966.<\/p>\n Decretul a determinat nu numai o cre\u0219tere brusc\u0103, dar temporar\u0103, a natalit\u0103\u021bii imediat dup\u0103 adoptare \u2013 fenomen cunoscut sub numele de \u201egenera\u021bia decre\u021beilor\u201d, ci \u0219i o cre\u0219tere a num\u0103rului orfanilor \u0219i a mortalit\u0103\u021bii \u00een r\u00e2ndul femeilor.<\/p>\n \u00cen ciuda restric\u021biilor severe, natalitatea a \u00eenceput s\u0103 scad\u0103 din nou \u00een anii urm\u0103tori. \u00cen acela\u0219i timp, a crescut dramatic num\u0103rul de avorturi ilegale, f\u0103cute \u00een condi\u021bii nesigure, ceea ce a f\u0103cut ca Rom\u00e2nia s\u0103 ajung\u0103 la cea mai mare rat\u0103 a mortalit\u0103\u021bii materne din Europa \u00een anii 1970-1980.<\/p>\n Multe femei au fost for\u021bate s\u0103 duc\u0103 la termen sarcini nedorite, tr\u0103ind sub presiunea controalelor ginecologice obligatorii \u0219i a sanc\u021biunilor.<\/p>\n Num\u0103rul copiilor abandona\u021bi a crescut semnificativ \u0219i a dus la supraaglomerarea orfelinatelor. Pe termen lung, decretul a l\u0103sat traume psihologice profunde \u0219i dezechilibre demografice care se resimt \u0219i ast\u0103zi \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n Datele statistice arat\u0103 c\u0103 declinul acut al popula\u021biei Rom\u00e2niei din ultimii ani a ap\u0103rut \u00een condi\u021biile \u00een care, \u00een ultimii doi ani, migra\u021bia interna\u021bional\u0103 a fost pozitiv\u0103 \u2013 mai mul\u021bi oameni au venit \u00een Rom\u00e2nia dec\u00e2t cei care au plecat din \u021bar\u0103.<\/p>\n Proiec\u021biile Eurostat, citate \u00een raportul Insitutului de Statistic\u0103, arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia ar putea pierde peste 23% din popula\u021bie p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2100, adic\u0103 aproximativ 4,4 milioane de locuitori, ajung\u00e2nd la doar 14,6 milioane de persoane.<\/p>\n Sc\u0103derea popula\u0163iei Rom\u00e2niei ar fi \u00eenso\u0163it\u0103 de modificarea structurii pe v\u00e2rste a popula\u0163iei, arat\u0103 INS.<\/p>\n \u201eTrebuie s\u0103 ne obi\u0219nuim cu ideea c\u0103 ritmul de cre\u0219tere demografic\u0103 \u00eentr-o societate democratic\u0103 este diferit fa\u021b\u0103 de cel dintr-o societate totalitar\u0103\u201d, spune pentru Europa Liber\u0103, sociologul Dan Jurcan.<\/p>\n \u00cen prima situa\u021bie, \u201eindividul este st\u0103p\u00e2n pe propriul corp \u0219i poate dispune liber de acesta, \u00een timp ce, \u00een cea de-a doua, statul poate limita sever aceste drepturi\u201d, explic\u0103 el.<\/p>\n Acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een perioada comunist\u0103, \u201eprin interzicerea avortului \u0219i crearea artificial\u0103, nu organic\u0103, a unei \u00eentregi genera\u021bii \u2013 a\u0219a-numi\u021bii \u00abdecre\u021bei\u00bb\u201d, adaug\u0103 socologul.<\/p>\n Datele demografice din 2024 confirm\u0103 presiunea tot mai mare asupra echilibrului demografic.<\/p>\n Anul trecut s-au n\u0103scut 142.600 de copii, iar rata total\u0103 a fertilit\u0103\u021bii a fost de 1,4 copii pe femeie, mult sub pragul de 2,1 necesar pentru \u00eenlocuirea genera\u021biilor.<\/p>\n \u00cen acela\u0219i timp, au fost 244.400 de decese, ceea ce a condus la un spor natural negativ \u00een toate regiunile \u021b\u0103rii.<\/p>\n Cele mai mari pierderi s-au \u00eenregistrat \u00een Sud-Muntenia \u0219i Sud-Est, regiuni care au pierdut \u00eempreun\u0103 peste 38.000 de persoane \u00eentr-un singur an.<\/p>\n De ce scade popula\u021bia?<\/p>\n \u201eNum\u0103rul na\u0219terilor este semnificativ mai mic, iar exercitarea dreptului la liber\u0103 circula\u021bie \u00een Uniunea European\u0103 a accentuat \u0219i mai mult acest declin. Totodat\u0103, odat\u0103 cu dezvoltarea economic\u0103 \u0219i cre\u0219terea nivelului de trai, modelul cultural al familiei s-a schimbat profund\u201d, explic\u0103 sociologul Dan Jurcan.<\/p>\n Modelul tradi\u021bional de familie e \u00een plin\u0103 transformare, adaug\u0103 el. \u201e\u00cen prezent, majoritatea cuplurilor au unu sau cel mult doi copii, insuficient pentru asigurarea reproducerii popula\u021biei\u201d. Pentru mul\u021bi, cariera \u0219i calitatea timpului liber au devenit prioritare, iar \u00eentemeierea unei familii este am\u00e2nat\u0103.<\/p>\n La acest fenomen se adaug\u0103 factorii economici, explic\u0103 sociologul.<\/p>\n Iar un efect dramatic al sc\u0103derii popula\u021biei pe termen lung este asupra pie\u021bii muncii, a num\u0103rului de oameni care pot munci.<\/p>\n Rom\u00e2nia are tot mai pu\u021bin\u0103 for\u021b\u0103 de munc\u0103<\/p>\n \u00centre 2015 \u0219i 2025, ponderea popula\u021biei v\u00e2rstnice de 65 de ani \u0219i peste a crescut de la 17% la peste 20%, \u00een timp ce popula\u021bia aflat\u0103 la v\u00e2rsta de munc\u0103, \u00eentre 15 \u0219i 64 de ani, s-a redus de la 67,5% la 64,1% din total, scrie \u00een raportul INS.<\/p>\n \u00cen paralel, ponderea copiilor \u0219i tinerilor de 0\u201314 ani a r\u0103mas relativ stabil\u0103, \u00een jur de 15\u201316%, insuficient\u0103 \u00eens\u0103 pentru a compensa pierderile demografice.<\/p>\n INS avertizeaz\u0103 c\u0103 schimbarea numeric\u0103 \u015fi structural\u0103 a popula\u0163iei \u015fi \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea demografic\u0103 influen\u0163eaz\u0103 nivelul \u015fi structura popula\u0163iei active.<\/p>\n Popula\u021bia activ\u0103 – toate persoanele care furnizeaz\u0103 for\u0163a de munc\u0103 disponibil\u0103 pentru produc\u0163ia de bunuri \u015fi servicii \u00een timpul perioadei de referin\u0163\u0103, incluz\u00e2nd popula\u0163ia ocupat\u0103 \u015fi \u015fomerii. \u00cen 2024, rata de ocupare a popula\u021biei de 15-64 de ani a fost de 49,2%, una dintre cele mai sc\u0103zute din Uniunea European\u0103, comparativ cu media UE de peste 70%. Rom\u00e2nia se afl\u0103 al\u0103turi de Grecia \u0219i Italia \u00een partea inferioar\u0103 a clasamentului, \u00een ciuda unei u\u0219oare cre\u0219teri fa\u021b\u0103 de anii anteriori.<\/p>\n Din punct de vedere al structurii pe v\u00e2rste de ocupare, cea mai mare rat\u0103 de ocupare o au persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 de 40-44 ani.<\/p>\n Rata de ocupare a tinerilor de 15-24 ani, \u00een anul 2024, a fost de doar 19,2% \u015fi a \u00eenregistrat o valoare mult mai ridicat\u0103 \u00een mediul rural (23,2%) fa\u0163\u0103 de mediul urban (14,9%).<\/p>\n Alexandra Colceriu, expert \u00een pia\u021ba muncii<\/p>\n \u201eDac\u0103 analiz\u0103m datele mai atent, vedem c\u0103 mul\u021bi dintre ace\u0219ti tineri nu au studii superioare\u201d, spune pentru Europa Liber\u0103, Alexandra Colceriu, expert \u00een pia\u021ba muncii.<\/p>\n \u201eExist\u0103 un decalaj mare \u00eentre ceea ce se \u00eenva\u021b\u0103 \u00een sistemul de educa\u021bie \u0219i cerin\u021bele pie\u021bei muncii. Tinerii nu sunt suficient \u00eendruma\u021bi spre cariere \u0219i specializ\u0103ri clare. \u00cen plus, exist\u0103 o diferen\u021b\u0103 semnificativ\u0103 \u00eentre cerin\u021bele angajatorilor pentru pozi\u021bii entry-level \u0219i competen\u021bele reale ale tinerilor\u201d, explic\u0103 ea.<\/p>\n Raportul de dependen\u0163\u0103 economic\u0103 de anul trecut arat\u0103 c\u0103 1.000 de persoane ocupate au sus\u0163inut economic 1.413 persoane inactive \u015fi \u00een \u015fomaj, \u00een cre\u0219tere fa\u0163\u0103 de anul 2015, c\u00e2nd raportul a fost de 1.327 persoane.<\/p>\n \u0218i chiar \u0219i \u00een aceste condi\u021bii, cu un procent at\u00e2t de mic de popula\u021bie ocupat\u0103, cererea de pe pia\u021ba muncii e mare \u0219i neacoperit\u0103 de oferta intern\u0103.<\/p>\n Migra\u021bia interna\u021bional\u0103, singurul spor de popula\u021bie<\/p>\n Migra\u021bia interna\u021bional\u0103 devine un factor-cheie pentru men\u021binerea popula\u021biei active, scrie INS. Dup\u0103 mai mul\u021bi ani de pierderi nete, Rom\u00e2nia a intrat recent \u00eentr-o faz\u0103 de migra\u021bie pozitiv\u0103.<\/p>\n \u201eDup\u0103 trei ani \u00een care num\u0103rul imigran\u0163ilor l-a dep\u0103\u015fit u\u0219or pe cel al emigran\u0163ilor, Rom\u00e2nia a devenit o \u0163ar\u0103 de imigrare\u201d, noteaz\u0103 INS.<\/p>\n Un rol important l-au avut refugia\u021bii din Ucraina, precum \u0219i lucr\u0103torii extracomunitari, \u00een special din Asia, spun speciali\u0219tii de la Statistic\u0103.<\/p>\n Guvernul a aprobat \u00een anii trecu\u021bi un contingent anual de aproximativ 100.000 de muncitori str\u0103ini, tocmai pentru a acoperi deficitul tot mai acut de for\u021b\u0103 de munc\u0103 din anumite sectoare economice. Contingentul de muncitori extra-comunitari aprobat pentru 2026 este de 90.000 de persoane.<\/p>\n Cum ar putea ar\u0103ta pia\u021ba muncii anul 2080<\/p>\n INS a f\u0103cut trei scenarii de evolu\u021bie \u2013 constant, mediu \u0219i optimist \u2013 pentru popula\u021bia rezident\u0103, pentru urm\u0103torii 55 de ani. \u00cen toate cele trei scenarii, popula\u021bia va sc\u0103dea p\u00e2n\u0103 \u00een 2080. \u00cen scenariul pesimist \u2013 p\u00e2n\u0103 la 14,367 milioane de persoane, \u00een cel optimist \u2013 la 17,11 milioane.<\/p>\n Iar sc\u0103derea popula\u021biei \u0219i modificarea structurii sale pe grupe de v\u00e2rst\u0103 vor avea un efect direct \u0219i asupra for\u021bei de munc\u0103.<\/p>\n La nivel na\u021bional, num\u0103rul persoanelor active ar sc\u0103dea de la aproximativ 8,3 milioane de persoane \u00een 2024 la 6-6,5 milioane de persoane \u00een 2080. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 o reducere \u00eentre 21,3% \u0219i 27,4%, \u00een func\u021bie de variant\u0103.<\/p>\n Sc\u0103derea proiectat\u0103 de statisticieni e diferit\u0103 pe regiuni \u2013 Sud-Vest Oltenia \u0219i Sud-Est ar urma s\u0103 aib\u0103 cele mai accentuate sc\u0103deri, de peste 40%, \u00een timp ce Bucure\u0219ti-Ilfov, Nord-Est \u0219i Centru ar trebui s\u0103 aib\u0103 o dinamic\u0103 mai echilibrat\u0103 (\u00eentre 6 \u0219i 10%).<\/p>\n \u201eP\u00e2n\u0103 la orizontul anului 2080, se contureaz\u0103 o accentuare a disparit\u0103\u021bilor regionale, pe fondul men\u021binerii concentr\u0103rii popula\u021biei active \u00een regiunile mai dezvoltate economic \u0219i al declinului persistent \u00een cele sudice \u0219i vestice ale \u021b\u0103rii\u201d.<\/p>\n
Popula\u021bia ocupat\u0103 – persoanele care au un loc de munc\u0103 sau produc bunuri agricole destinate schimbului sau v\u00e2nz\u0103rii<\/p>\n![\"Alexandra](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/0fd72f8b-303e-4cd1-fdf0-08de3bed1b26_w250_r0_s.jpeg\"\/)
<\/p>\n