![\"S\u0103rb\u0103torile](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/1766658793_411_index.jpeg\")
<\/p>\n\u00cen contextul \u00een care 58% dintre rom\u00e2ni cred c\u0103 regimul comunist a \u00eensemnat mai degrab\u0103 un lucru bun pentru Rom\u00e2nia, reamintim cum se petrecea \u00een \u201eepoca de aur\u201d cea mai important\u0103 s\u0103rb\u0103toare religioas\u0103, cu cozi interminabile, pene de curent \u0219i lipsuri de toate felurile.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
S\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103 din comunism erau marcate de lipsuri. FOTO: Muzeul de Istorie \u0219i art\u0103 Zal\u0103u.<\/p>\n
Sondajul \u201ePercep\u021bia popula\u021biei cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei\u201d, realizat, \u00een var\u0103, de INSCOP Research, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului \u0219i Memoria Exilului Rom\u00e2nesc (IICCMER), aduce \u00een prim-plan elementele de memorie colectiv\u0103 care alimenteaz\u0103 nostalgia fa\u021b\u0103 de fostul regim comunist. Astfel, 55.8% dintre rom\u00e2ni cred c\u0103 regimul comunist a \u00eensemnat mai degrab\u0103 un lucru bun<\/a> pentru Rom\u00e2nia (s-au \u00eent\u00e2mplat mai multe lucruri bune, dec\u00e2t lucruri rele). \u00cen plus, 48.4% dintre cei chestiona\u021bi sunt de p\u0103rere c\u0103 se tr\u0103ia mai bine<\/a> \u00eenainte de 1989, comparativ cu situa\u021bia din prezent.<\/p>\n \u201eAdev\u0103rul\u201d prezint\u0103 cum se tr\u0103ia, de fapt, una dintre cele mai importante s\u0103rb\u0103tori cre\u0219tine \u00een comunism, lipsurile, frigul, penele de curent, minciuna \u0219i artificiile prin care se \u00eencerca transformarea s\u0103rb\u0103torii tradi\u021bionale cre\u0219tine \u00eentr-o celebrare a \u201eomului nou\u201d. <\/p>\n \u00cen Rom\u00e2nia comunist\u0103, perioada s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103 a fost supus\u0103 unui proces sistematic de reinterpretare ideologic\u0103 \u0219i golire de sens cre\u0219tin a s\u0103rb\u0103torii religioase a Na\u0219terii Domnului. Volumul \u201eCeau\u0219escu \u0219i epoca sa\u201d al istoricului Lavinia Betea arat\u0103 modul \u00een care regimul a \u00eencercat s\u0103 modeleze toate aspectele vie\u021bii cotidiene, inclusiv tradi\u021biile religioase \u0219i rolul lor \u00een societate. Autoarea subliniaz\u0103 c\u0103 \u00eentreaga biografie public\u0103 \u0219i privat\u0103 a regimului se \u00eencheie simbolic \u00eentr-o zi de Cr\u0103ciun \u2014 1989, la pr\u0103bu\u0219irea regimului dup\u0103 peste patru decenii de comunism. <\/p>\n \t\t\tMo\u0219 Cr\u0103ciun devine Mo\u0219 Geril\u0103 \u0219i aduce daruri \u00een fabrici \u0219i case de cultur\u0103<\/p>\n Una dintre cele mai vizibile transform\u0103ri aduse de propaganda comunist\u0103 a fost \u00eenlocuirea personajului tradi\u021bional \u201eMo\u0219 Cr\u0103ciun\u201d cu \u201eMo\u0219 Geril\u0103\u201d, un personaj inspirat din modelul sovietic al lui Ded Moroz (B\u0103tr\u00e2nul Geril\u0103), menit s\u0103 elimine leg\u0103tura direct\u0103 cu s\u0103rb\u0103toarea cre\u0219tin\u0103. \u00cen 1948, dup\u0103 preluarea puterii de c\u0103tre comuni\u0219ti, cuvintele \u201eCr\u0103ciun\u201d \u0219i \u201eMo\u0219 Cr\u0103ciun\u201d au disp\u0103rut din presa oficial\u0103, iar numele tradi\u021bional al s\u0103rb\u0103torii a fost evitat pe motiv c\u0103 ar fi \u201eprea religios\u201d. <\/p>\n Pe atunci, zilele de 25 \u0219i 26 decembrie au fost transformate \u00een zile lucr\u0103toare, iar darurile pentru copii erau prezentate ca fiind aduse de Mo\u0219 Geril\u0103 \u00een noaptea de 30\u201331 decembrie, \u00een cadrul \u201eS\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103\u201d, concentrate pe Revelion \u0219i proclamarea \u201eZilei Republicii\u201d. <\/p>\n Regimul \u00eencerca s\u0103 mute accentul de la spa\u021biul familial spre cel colectiv: Mo\u0219 Geril\u0103 nu ap\u0103rea \u00een mod tradi\u021bional \u00een case, ci \u00een fabrici, case de cultur\u0103 sau \u00een \u201eOra\u0219ele copiilor\u201d \u2013\u00een cadrul unor manifest\u0103ri marcate de propaganda de partid. Scopul, explic\u0103 relat\u0103rile vremii, era de a subordona spiritul festiv valorilor socialiste \u0219i colective, \u00een contrast cu dimensiunea religioas\u0103 \u0219i intim\u0103 a Cr\u0103ciunului. <\/p>\n \t\t\tPomul de iarn\u0103 gola\u0219 \u0219i sfrijit<\/p>\n \u00cen pofida presiunii ideologice, memoria colectiv\u0103 p\u0103streaz\u0103 fragmente vii despre cum rom\u00e2nii au s\u0103rb\u0103torit Cr\u0103ciunul \u00een familie. Un cronicar <\/a>al \u201eEpocii de Aur\u201d \u00ee\u0219i rememoreaz\u0103 copil\u0103ria astfel: \u201eCu o zi sau dou\u0103 \u00eenainte de Cr\u0103ciun, era vremea alesului bradului: to\u0163i unul \u015fi unul, care mai de care mai gola\u015fi \u015fi mai sfriji\u0163i, dar parfuma\u0163i ca o p\u0103dure virgin\u0103 (nu ca \u0103\u015ftia de sunt acum prin t\u00e2rguri, \u201egra\u015fi\u201d, verzi \u015fi f\u0103r\u0103 pic de miros\u2026). A\u015fa chei cum erau, mi se p\u0103reau un simbol de net\u0103g\u0103duit al Cr\u0103ciunului. C\u00e2t ar fi fost ei de scumpi, ai mei \u015fi-au rupt de la gur\u0103 \u015fi ne-au f\u0103cut pl\u0103cerea p\u00e2n\u0103 spre studen\u0163ie. Odat\u0103 ajun\u015fi cu bradul acas\u0103, obi\u015fnuiam s\u0103 \u00eel \u0163inem \u201ela r\u0103coare\u201d p\u00e2n\u0103 \u00een Ajun\u201d.<\/p>\n \u201eBrad de Cr\u0103ciun\u201d era o denumire la care s-a revenit abia dup\u0103 Revolu\u021bia de la 1989. \u00cen comunism, se folosea denumirea \u201ePom de Iarn\u0103\u201d, \u00een \u00eencercarea de a \u0219terge din mentalul colectiv valen\u021ba cre\u0219tin\u0103 a S\u0103rb\u0103torilor de Iarn\u0103. Pomul de Iarn\u0103 era \u00eentotdeauna natural \u0219i \u00eempodobit cu beteal\u0103, bomboane, globuri de sticl\u0103 \u0219i lum\u00e2n\u0103ri. Abia spre finalul anilor \u201980 au ap\u0103rut instala\u021biile electrice \u0219i br\u0103du\u021bii de plastic, se relateaz\u0103 pe site-ul Muzeului Comunismului<\/a> din Bucure\u0219ti.<\/p>\n \t\t\t\u201eS\u0103 ai ce-\u0163i trebuia pe mas\u0103 de Cr\u0103ciun \u015fi de Anul Nou era o mare aventur\u0103\u201d<\/p>\n Foarte multe dintre gesturile asociate cu Cr\u0103ciunul din perioada comunist\u0103 reflect\u0103 \u0219i economia de penurie specific\u0103 regimului: portocalele \u0219i bananele erau rarit\u0103\u021bi extrem de a\u0219teptate, uneori puse la coacere \u00een ziare, iar cadourile \u2013 simbolice \u0219i adesea modeste \u2013 ajungeau \u00een punga copiilor prin sindicate sau institu\u021bii. <\/p>\n \u201eS\u0103 ai ce-\u0163i trebuia pe mas\u0103 de Cr\u0103ciun \u015fi de Anul Nou era o mare aventur\u0103. Mai ales spre sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201980, c\u00e2nd nu se g\u0103sea mai nimic. Toate produsele erau cartelate. Gospodinele \u00ee\u015fi f\u0103ceau din timp provizii \u00een debarale \u2013 f\u0103in\u0103, ou\u0103, unt, m\u0103lai etc. Nu aveai voie s\u0103 cumperi cu cartela \u2013 \u00eenso\u0163it\u0103 la buletinul de identitate \u2013 dec\u00e2t de la un singur magazin. Asta se numea \u201earondare\u201d. \u015ei luai numai c\u00e2nd se aducea aici ceva. Nu \u00eentotdeauna\u201d, a relatat Lucian Dumitru pentru Crain Nou.<\/p>\n Cozile interminabile erau la ordinea zilei. \u00cen acest timp, tovar\u0103\u015fii din nomenclatur\u0103 g\u0103seau tot ce le trebuia consoartelor \u00een buc\u0103t\u0103rie \u00een re\u0163elele de magazine ale Gospod\u0103riei de partid. \u201eCopane, pachete de carne de porc, banane, portocale, cafea, ness, br\u00e2nz\u0103, mezeluri, b\u0103uturi fine. \u00cemi amintesc cozile infernale la portocale, banane, ness sau ciocolat\u0103. Se formau imediat. Camionul desc\u0103rca marfa direct pe trotuar \u00een fa\u0163a magazinului. Nu o b\u0103ga \u00een\u0103untru pentru c\u0103 lumea nu ar fi \u00eenc\u0103put \u015fi exista riscul s\u0103 se sparg\u0103 vitrinele. Ap\u0103rea o v\u00e2nz\u0103toare cu un c\u00e2ntar, se \u00eenfiin\u0163a neap\u0103rat \u015fi un mili\u0163ian, plus c\u00e2\u0163iva agen\u0163i \u00een civil. Cozile reprezentau pericol de explozie social\u0103. Erau ca butelia de aragaz. Totul se vindea pe loc, chiar acolo, pe trotuar. Erau ni\u015fte l\u0103di\u0163e din lemn, portocalele erau \u00eenvelite \u00een h\u00e2rtie de \u015ferve\u0163el. Trec\u0103torul \u00ee\u015fi \u00eentrerupea ce ocupa\u0163ie avea c\u00e2nd se ducea vestea c\u0103 s-a adus portocale. De prin vecini, din sta\u0163ii de tramvai lumea se repezea s\u0103 \u00ee\u015fi ocupe un loc la r\u00e2nd. To\u0163i aveau plase, saco\u015fe prin buzunare, \u00een caz c\u0103\u2026\u201d, mai relateaz\u0103 Lucian Dumitru. <\/p>\n Trebuia s\u0103 a\u015ftep\u0163i o zi la coad\u0103 ca s\u0103 \u00ee\u0163i umpli sifoanele sau s\u0103 cumperi p\u00e2ine. \u201eCafeaua, de exemplu, era mai rar\u0103 ca aurul \u00een anii \u201980. Ce se g\u0103sea \u00een magazine nu era cafea adev\u0103rat\u0103, ci un surogat \u2013 i se zicea \u00een der\u00e2dere \u201enechezol\u201d, pentru c\u0103 dup\u0103 ce beai licoarea nechezai. Doctorii ofereau consulta\u0163ii \u00een regim de troc, pe \u0163ig\u0103ri, whisky sau pachete cu carne. Mai aduceau \u00eenainte de Revelion \u015fi \u0163ig\u0103ri BT cartonat la restaurantul Central, la garderob\u0103. Coada era lung\u0103 de zeci de metri\u201d, arat\u0103 sursa citat\u0103. <\/p>\n \t\t\tCozi interminabile \u0219i pene de curent<\/p>\n