{"id":74408,"date":"2025-12-25T19:21:08","date_gmt":"2025-12-25T19:21:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/74408\/"},"modified":"2025-12-25T19:21:08","modified_gmt":"2025-12-25T19:21:08","slug":"de-cate-numere-avem-nevoie-pentru-a-descrie-realitatea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/74408\/","title":{"rendered":"De c\u00e2te numere avem nevoie pentru a descrie realitatea?"},"content":{"rendered":"

\u00cen vara anului 1992, pe terasa cafenelei CERN, laboratorul european de cercetare \u00een fizic\u0103 de l\u00e2ng\u0103 Geneva, trei fizicieni au \u00eenceput o disput\u0103 care avea s\u0103 dureze decenii. \u00cen timp ce lumea discuta despre viitorul uria\u0219ului accelerator de particule, Large Hadron Collider, sau despre World Wide Web, un proiect recent lansat, Gabriele Veneziano, Lev Okun \u0219i Michael Duff dezb\u0103teau o \u00eentrebare aparent simpl\u0103, dar surprinz\u0103tor de profund\u0103: c\u00e2te numere sunt necesare pentru a descrie universul \u00een mod complet?<\/p>\n

\nUrm\u0103re\u0219te cele mai noi produc\u021bii video TechRider.ro
\n– articolul continu\u0103 mai jos –<\/p>\n

Veneziano, italianul care a contribuit la dezvoltarea teoriei corzilor, propunea c\u0103, dac\u0103 teoria sa era corect\u0103, natura ar necesita doar dou\u0103 constante fundamentale. Okun, savantul sovietic care a inventat termenul \u201ehadron\u201d, insista c\u0103 trei constante sunt necesare pentru orice teorie respectabil\u0103. Duff, teoretician britanic implicat \u00een dezvoltarea M-theory, \u201esora\u201d mai ambi\u021bioas\u0103 a teoriei corzilor, ironiza ambele pozi\u021bii \u0219i afirma c\u0103, pentru el, r\u0103spunsul era zero.<\/p>\n

Aceast\u0103 disput\u0103 de la masa de pr\u00e2nz s-a transformat \u00eentr-un dialog care s-a \u00eentins pe decenii \u0219i care i-a purtat pe cei trei fizicieni \u00eentr-o dilem\u0103 mult mai ad\u00e2nc\u0103 dec\u00e2t \u0219i-ar fi \u00eenchipuit cineva. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, a \u00eentreba c\u00e2te numere sunt necesare pentru a defini universul \u00een mod corect \u00eenseamn\u0103 a \u00eentreba care este natura sa adev\u0103rat\u0103. Iar dezbaterea continu\u0103 s\u0103 provoace confuzii \u0219i ast\u0103zi, subliniaz\u0103 NewScientist<\/a>.<\/p>\n

Constantele fundamentale<\/p>\n

Deschide\u021bi orice manual de fizic\u0103 \u0219i ve\u021bi g\u0103si o mul\u021bime de numere. Multe dintre ele sunt ceea ce fizicienii numesc \u201econstante\u201d, valori specifice introduse \u00een ecua\u021bii pentru a ob\u021bine rezultate utile. Vorbim despre masa unui proton, sarcina unui electron, raza unui atom de hidrogen \u0219amd. Comitetul pentru Date al Consiliului Interna\u021bional al \u0218tiin\u021bei, considerat p\u0103zitorul constantelor fundamentale, \u00eentre\u021bine o list\u0103 exhaustiv\u0103 cu sute de astfel de valori. Dar c\u00e2te sunt cu adev\u0103rat indispensabile r\u0103m\u00e2ne o \u00eentrebare dificil\u0103.<\/p>\n

\u00cen jurul momentului disputei de la cafenea, manualele puneau accent pe trei constante datorit\u0103 importan\u021bei lor \u00een fizic\u0103. Una dintre ele apare ca termen final \u00een celebra ecua\u021bie E = mc\u00b2 a lui Albert Einstein, care arat\u0103 cum viteza luminii, o constant\u0103 numit\u0103 c, leag\u0103 energia de mas\u0103.<\/p>\n

Este un pilon al teoriei relativit\u0103\u021bii a lui Einstein, care explic\u0103 mecanismul cauzalit\u0103\u021bii. Relativitatea special\u0103 afirm\u0103 c\u0103 viteza luminii este aceea\u0219i pentru to\u021bi observatorii, indiferent de mi\u0219carea lor relativ\u0103, ceea ce implic\u0103 c\u0103 spa\u021biul \u0219i timpul nu sunt independente unul de altul. Astfel, c le une\u0219te \u00eentr-o singur\u0103 \u021bes\u0103tur\u0103\u2026 spa\u021biu-timpul.<\/p>\n

Constante care nu doar definesc rela\u021bii, ci contopesc concepte<\/p>\n

Al doilea num\u0103r este constanta lui Planck, notat\u0103 cu h, care realizeaz\u0103 un fel de \u201ealchimie\u201d, de data aceasta \u00eentre energia \u0219i frecven\u021ba unei unde. Fizica trateaz\u0103 undele \u0219i particulele ca descrieri interschimbabile ale aceluia\u0219i fenomen, iar h permite trecerea de la una la alta, pun\u00e2nd bazele mecanicii cuantice. Se folose\u0219te \u0219i o constant\u0103 \u00eenrudit\u0103, h-bar, care define\u0219te scala la care efectele cuantice intr\u0103 \u00een joc.<\/p>\n

Apoi avem constanta gravita\u021bional\u0103 a lui Isaac Newton, G, care cuantific\u0103 for\u021ba de atrac\u021bie dintre mase \u0219i define\u0219te \u00een\u021belegerea noastr\u0103 asupra gravita\u021biei. Ea arat\u0103 cum obiectele cu mas\u0103 sunt afectate de curbura spa\u021biu-timpului.<\/p>\n

\u0218i aici exist\u0103 un tipar. Aceste constante nu doar definesc rela\u021bii, ele contopesc concepte. Spa\u021biul devine timp, materia devine energie, undele devin particule. Fizica, \u00een formele sale cele mai bune, este minimalist\u0103 \u0219i ne las\u0103 cu cele mai esen\u021biale caracteristici ale naturii.<\/p>\n

Disputa despre constante a continuat ani de zile<\/p>\n

Acesta era par\u021bial spiritul lucr\u0103rii lui Veneziano din 1986, cea care a aprins sc\u00e2nteia disputei la CERN. Inspirat de teoria corzilor, care descria particulele ca simple vibra\u021bii ale unor corzi unidimensionale, el argumenta c\u0103 nu ai nevoie de toate cele trei constante, c, h \u0219i G, pentru a descrie natura. Concepte precum masa \u0219i energia ar putea fi reduse la ac\u021biunea corzilor. Astfel, sus\u021binea el, exist\u0103 doar dou\u0103 constante esen\u021biale, lungimea acelor corzi \u0219i viteza luminii.<\/p>\n

Okun nu era de acord. El considera c\u0103 toate trei constantele, c, h \u0219i G, sunt nucleul ireductibil al fizicii, care leag\u0103 relativitatea, mecanica cuantic\u0103 \u0219i gravita\u021bia. \u00cen viziunea sa, aceste constante erau comutatoare conceptuale\u2026 mecanica clasic\u0103 la zero, relativitatea special\u0103 activat\u0103 prin c, mecanica cuantic\u0103 prin h \u0219i gravita\u021bia prin G. Pentru Okun, acestea erau mai mult dec\u00e2t numere, erau scheletul pe care se sprijin\u0103 toate teoriile fizice.<\/p>\n

Disputa despre constante a continuat ani de zile. Cei trei se \u00eent\u00e2lneau frecvent la conferin\u021be \u0219i alte evenimente \u0219i obi\u0219nuiau s\u0103 revin\u0103 la aceast\u0103 \u00eentrebare. Okun a decedat \u00een 2015, dar Duff \u0219i Veneziano \u00ee\u0219i amintesc totul ca pe un dezacord juc\u0103u\u0219, aparent lipsit de importan\u021b\u0103 \u0219i totu\u0219i profund. Veneziano \u00ee\u0219i aminte\u0219te cum s-au \u00eent\u00e2lnit odat\u0103 pe o p\u00e2rtie de schi, iar Okun, \u00eenainte de a spune \u201ebun\u0103\u201d, \u00eel \u00eentreba direct: \u201edou\u0103 sau trei?\u201d<\/p>\n

Dac\u0103 o constant\u0103 poate fi eliminat\u0103 printr-o redefinire a unit\u0103\u021bilor, ea nu a fost niciodat\u0103 fundamental\u0103<\/p>\n

\u00cen 2001, cu disputa \u00eenc\u0103 nerezolvat\u0103, cei trei au redactat o lucrare \u00een care \u00ee\u0219i rezumau pozi\u021biile. Dar ce st\u0103tea \u00een spatele viziunii lui Duff, conform c\u0103reia nicio constant\u0103 nu era fundamental\u0103? Pentru el, problema nu era c\u00e2te constante sunt necesare pentru a descrie universul, ci care dintre ele reprezint\u0103 ceva intrinsec real, nu conven\u021bional uman. Imagineaz\u0103-\u021bi o civiliza\u021bie extraterestr\u0103 cu propriul limbaj, istorie, cultur\u0103 \u0219i moduri de g\u00e2ndire, dar cu o \u00een\u021belegere precis\u0103 a fizicii. Ce numere ar trebui s\u0103 foloseasc\u0103 inevitabil \u00een ecua\u021biile lor? Aceasta este perspectiva lui Duff.<\/p>\n

Pentru a \u00een\u021belege mai bine r\u0103spunsul s\u0103u, trebuie s\u0103 \u0219tim c\u0103 exist\u0103 o linie de demarca\u021bie \u00eentre dou\u0103 tipuri de constante. Unele sunt doar rapoarte de numere. De exemplu, raportul dintre masa unui proton \u0219i masa unui electron este o constant\u0103, dar unit\u0103\u021bile dispar, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd f\u0103r\u0103 dimensiune.<\/p>\n

Dar c, h \u0219i G nu sunt a\u0219a. Ele au unit\u0103\u021bi ata\u0219ate \u0219i se numesc constante dimensionale. De exemplu, c = 299.792.458 metri pe secund\u0103. Problema, spune Duff, este c\u0103 acest num\u0103r exist\u0103 doar pentru c\u0103 am definit deja ce este un metru \u0219i o secund\u0103. Dac\u0103 am folosi alte unit\u0103\u021bi, valoarea s-ar schimba.<\/p>\n

Duff argumenteaz\u0103 c\u0103, dac\u0103 o constant\u0103 poate fi eliminat\u0103 printr-o redefinire a unit\u0103\u021bilor, ea nu a fost niciodat\u0103 fundamental\u0103. Mai bine este s\u0103 folosim m\u0103suri f\u0103r\u0103 dimensiune, care r\u0103m\u00e2n constante. Acestea, admite el, sunt c\u00e2teva necesare, dar c\u00e2te exact depinde de teoria aleas\u0103. Modelul standard are p\u00e2n\u0103 la 25 astfel de parametri f\u0103r\u0103 dimensiune, \u00een func\u021bie de formulare.<\/p>\n

Recent, George Matsas, de la Universitatea de Stat S\u00e3o Paulo din Brazilia, a propus un r\u0103spuns care ar putea pune punct controverselor: pentru a m\u0103sura totul \u00een univers, ai nevoie doar de un singur reper fundamental, un ceas. Timpul poate fi m\u0103surat, iar lungimea \u0219i masa pot fi deduse din legile naturii \u0219i gravita\u021biei. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu ai nevoie de c, h sau G \u2013 po\u021bi face tot ce trebuie folosind un ceas \u0219i o constant\u0103 care define\u0219te timpul, precum frecven\u021ba unui ceas atomic.<\/p>\n

Tipul de problem\u0103 cu care se confrunt\u0103 discu\u021biile filosofice despre fizic\u0103<\/p>\n

Aceast\u0103 abordare minimalist\u0103 are \u00eens\u0103 limit\u0103rile sale. La nivel cuantic, principiul incertitudinii impune restric\u021bii. Un ceas extrem de precis consum\u0103 energie \u0219i, dac\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te anumite limite, se poate transforma \u00een\u2026 gaur\u0103 neagr\u0103. Astfel, Matsas admite c\u0103 descoperirea unei teorii complete a gravita\u021biei cuantice ar putea modifica aceast\u0103 concluzie.<\/p>\n

Acesta este exact tipul de problem\u0103 cu care se confrunt\u0103 discu\u021biile filosofice despre fizic\u0103. C\u00e2t de multe numere avem nevoie pentru a descrie universul? R\u0103spunsul, \u00een fond, depinde de ceea ce credem despre funda\u021biile realit\u0103\u021bii.<\/p>\n