![\"Submarinu](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/1766788514_990_index.jpeg\")
<\/p>\nMarea Baltic\u0103, odinioar\u0103 un spa\u021biu periferic al competi\u021biei geopolitice europene, se transform\u0103 rapid \u00eentr-un c\u00e2mp de confruntare strategic\u0103 \u00eentre NATO \u0219i Rusia. \u00cen centrul acestei tensiuni se afl\u0103 o re\u021bea dens\u0103 de infrastructur\u0103 subacvatic\u0103 \u2014 conducte, cabluri \u0219i instala\u021bii energetice \u2014 din ce \u00een ce mai vulnerabil\u0103, scrie The Economist. <\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Submarinu suedez A26\/FOTO:X<\/p>\n
submarinul suedez A26, <\/p>\n
Comparat cu submarinele nucleare uria\u0219e ale Rusiei, submarinul suedez A26, cu o lungime de doar 66 de metri, pare modest. Dar ceea ce \u00eei lipse\u0219te \u00een dimensiuni, compenseaz\u0103 prin capacitatea de camuflare \u0219i supraveghere. Construit de compania Saab, submarinul este dotat cu un compartiment frontal care permite lansarea de drone subacvatice, senzori sau scafandri direct pe fundul m\u0103rii.<\/p>\n
Pentru apele pu\u021bin ad\u00e2nci \u0219i tulburi ale M\u0103rii Baltice \u2014 \u0219i pentru noul \u201er\u0103zboi rece\u201d care se desf\u0103\u0219oar\u0103 sub suprafa\u021ba lor \u2014 A26 este considerat o investi\u021bie eficient\u0103. Cel pu\u021bin aceasta a fost concluzia guvernului polonez, care, pe 26 noiembrie, a decis achizi\u021bionarea a trei astfel de submarine pentru aproximativ 2,8 miliarde de dolari, potrivit revistei The Economist.<\/p>\n
\t\t\tInfrastructur\u0103 critic\u0103, vulnerabil\u0103<\/p>\n
Pentru \u021b\u0103ri precum Polonia, supravegherea M\u0103rii Baltice \u0219i a spa\u021biului subacvatic a devenit o prioritate de securitate na\u021bional\u0103. Fundul m\u0103rii este traversat de conducte de gaze, cabluri electrice \u0219i de telecomunica\u021bii esen\u021biale pentru func\u021bionarea statelor din regiune.<\/p>\n
Conducta Balticconnector leag\u0103 Finlanda de Estonia, iar Baltic Pipe transport\u0103 gaze din Norvegia c\u0103tre Polonia. \u00cen acela\u0219i timp, cabluri electrice \u0219i de date conecteaz\u0103 statele baltice cu restul Europei. \u00cen acest an, Estonia, Letonia \u0219i Lituania s-au deconectat complet de la re\u021beaua energetic\u0103 rus\u0103; trei dintre cele patru linii care le conecteaz\u0103 la sistemul european trec pe sub mare.<\/p>\n
Deasupra apei, pe coastele Danemarcei \u0219i Germaniei, func\u021bioneaz\u0103 sute de turbine eoliene offshore, iar Polonia \u00ee\u0219i extinde rapid propriile capacit\u0103\u021bi. De-a lungul litoralului baltic exist\u0103 zece terminale de gaz natural lichefiat (GNL), cu alte dou\u0103 aflate \u00een construc\u021bie.<\/p>\n
\t\t\tNATO domin\u0103 la suprafa\u021b\u0103, Rusia sub ap\u0103<\/p>\n
Pe h\u00e2rtie, prezen\u021ba NATO \u00een regiunea baltic\u0103 nu a fost niciodat\u0103 mai solid\u0103: din cele nou\u0103 state riverane, toate \u2014 cu excep\u021bia Rusiei \u2014 sunt membre ale Alian\u021bei. NATO de\u021bine un avantaj clar \u00een ceea ce prive\u0219te for\u021bele navale conven\u021bionale. Totu\u0219i, Rusia dispune de mijloace care pot provoca perturb\u0103ri serioase.<\/p>\n
Din 2023 au fost raportate cel pu\u021bin 11 incidente suspecte de sabotaj \u00eempotriva infrastructurii din Marea Baltic\u0103, multe dintre ele asociate cu a\u0219a-numita \u201eflot\u0103 din umbr\u0103\u201d a Rusiei \u2014 nave petroliere utilizate pentru a ocoli sanc\u021biunile occidentale. Printre cele mai grave incidente se num\u0103r\u0103 avarierea conductei Balticconnector \u0219i a unui cablu electric dintre Finlanda \u0219i Estonia, probabil cauzate de nave care \u0219i-au t\u00e2r\u00e2t ancorele pe fundul m\u0103rii. Repara\u021biile au durat luni de zile.<\/p>\n
Exist\u0103, de asemenea, semne de activitate rus\u0103 deasupra apei. \u00cen septembrie, drone au fost observate deasupra aeroporturilor din Danemarca, fiind probabil lansate de pe nave asociate Rusiei. Incidente similare au fost raportate ulterior \u00een Fran\u021ba \u0219i Germania.<\/p>\n
\t\t\tTestarea limitelor NATO<\/p>\n
Astfel de atacuri hibride permit Moscovei s\u0103 nege implicarea direct\u0103, s\u0103 testeze aplicarea articolului de ap\u0103rare colectiv\u0103 al NATO \u0219i s\u0103 evalueze nivelul de preg\u0103tire al statelor membre. Totu\u0219i, Rusia \u00eencepe s\u0103 ac\u021bioneze \u0219i mai deschis.<\/p>\n
La \u00eenceputul lunii octombrie, serviciile de informa\u021bii militare daneze au raportat c\u0103 nave de r\u0103zboi ruse\u0219ti au simulat atacuri, \u00eendrept\u00e2nd armele c\u0103tre nave \u0219i elicoptere ale flotei daneze.<\/p>\n
Lista poten\u021bialelor \u021binte este \u00een cre\u0219tere. Germania, Danemarca, Suedia \u0219i Finlanda construiesc noi parcuri eoliene offshore, iar Polonia este deosebit de expus\u0103: aproape jum\u0103tate din importurile sale energetice depind de infrastructura baltic\u0103, o dependen\u021b\u0103 care va cre\u0219te. P\u00e2n\u0103 \u00een 2040, Var\u0219ovia ar putea investi peste 100 de miliarde de dolari \u00een energie eolian\u0103 offshore \u0219i terminale GNL. Prima central\u0103 nuclear\u0103 a Poloniei, programat\u0103 pentru 2036, va fi amplasat\u0103 la mai pu\u021bin de doi kilometri de coast\u0103.<\/p>\n
\t\t\tUn spa\u021biu greu de ap\u0103rat<\/p>\n
Multe dintre aceste proiecte au fost concepute \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care amenin\u021barea rus\u0103 p\u0103rea teoretic\u0103. Ast\u0103zi, protejarea lor este o provocare major\u0103. De\u0219i radarele \u0219i sateli\u021bii pot monitoriza cerul \u0219i navele de la suprafa\u021b\u0103, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd acestea \u00ee\u0219i opresc transponderele, ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 sub ap\u0103 este mult mai greu de detectat \u2014 fapt ce face din fundul m\u0103rii un teren ideal pentru atacuri hibride.<\/p>\n
Tehnologiile sonar existente sunt slab adaptate condi\u021biilor din Marea Baltic\u0103. Apele pu\u021bin ad\u00e2nci, traficul intens \u0219i varia\u021biile de salinitate distorsioneaz\u0103 semnalele acustice. Solu\u021bii noi \u2014 senzori hidroacustici, submarine precum A26 \u0219i vehicule subacvatice f\u0103r\u0103 pilot \u2014 pot acoperi o parte din aceste lacune. Dar construirea unui sistem integrat de supraveghere, un obiectiv-cheie al NATO, va dura ani.<\/p>\n
\t\t\tCosturile inac\u021biunii<\/p>\n
\u00centre timp, Rusia \u00ee\u0219i modernizeaz\u0103 flota pentru opera\u021biuni \u00eempotriva cablurilor \u0219i conductelor subacvatice, potrivit evalu\u0103rilor recente ale serviciilor de informa\u021bii britanice. Protejarea infrastructurii este costisitoare, dar repararea ei este \u0219i mai scump\u0103.<\/p>\n
Un studiu al think tank-ului Rand estimeaz\u0103 costurile zilnice de repara\u021bie la 24 de milioane de euro pentru un cablu de telecomunica\u021bii, 36 de milioane pentru o conduct\u0103 de petrol \u0219i 75 de milioane pentru una de gaze \u2014 lucr\u0103ri care pot dura luni. Pierderile cauzate de \u00eentreruperi de energie \u0219i comunica\u021bii sunt \u0219i mai mari.<\/p>\n
\u00cen acest context, avertismentul recent al comandantului Marinei Regale Britanice, generalul Gwyn Jenkins, este gr\u0103itor: Rusia dispune de unit\u0103\u021bi specializate capabile s\u0103 cartografieze \u0219i s\u0103 saboteze infrastructura critic\u0103 de pe fundul m\u0103rii \u2014 o capacitate care, spune el, este din nou \u00een plin\u0103 dezvoltare.<\/p>\n
Pentru NATO, mesajul este clar: descurajarea atacurilor hibride \u00een Marea Baltic\u0103 va necesita nu doar tehnologie nou\u0103, ci \u0219i voin\u021b\u0103 politic\u0103 de a demonstra c\u0103 astfel de ac\u021biuni nu vor r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 consecin\u021be.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Marea Baltic\u0103, odinioar\u0103 un spa\u021biu periferic al competi\u021biei geopolitice europene, se transform\u0103 rapid \u00eentr-un c\u00e2mp de confruntare strategic\u0103…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":75402,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[1126,32,33,26710,31,36,37,27,74,34,35,433,44,25,41,40,38,39,45,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":{"0":"post-75401","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-analiza","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-camp-de-lupta","12":"tag-cele-mai-populare-subiecte","13":"tag-featured-news","14":"tag-featurednews","15":"tag-headlines","16":"tag-international","17":"tag-latest-news","18":"tag-latestnews","19":"tag-marea-baltica","20":"tag-nato","21":"tag-news","22":"tag-ro","23":"tag-romana","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-rusia","27":"tag-stiri","28":"tag-titluri","29":"tag-top-stories","30":"tag-topstories","31":"tag-world","32":"tag-world-news","33":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115788259315122000","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/75401","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=75401"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/75401\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/75402"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=75401"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=75401"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=75401"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}