{"id":78245,"date":"2025-12-30T16:42:13","date_gmt":"2025-12-30T16:42:13","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/78245\/"},"modified":"2025-12-30T16:42:13","modified_gmt":"2025-12-30T16:42:13","slug":"singuratate-in-comunitate-un-oras-mic-in-care-nu-avem-cum-sa-ne-gasim","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/78245\/","title":{"rendered":"Singur\u0103tate \u00een comunitate: un ora\u0219 mic \u00een care \u201enu avem cum s\u0103 ne g\u0103sim\u201d"},"content":{"rendered":"<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>Aceasta este povestea unui ora\u0219 ca multe altele din Rom\u00e2nia, \u00een care resemnarea colectiv\u0103 \u0219i lipsa de ini\u021biative care s\u0103 ne aduc\u0103 \u00eempreun\u0103 stau \u00een calea poten\u021bialului social.<\/li>\n<\/ul>\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>Chiar dac\u0103 oamenii se recunosc pe strad\u0103, sentimentul de comunitate e \u0219tirbit de ne\u00eencredere \u0219i singur\u0103tate, care ne afecteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea psihic\u0103 \u0219i fizic\u0103. \u201eLipsa leg\u0103turilor sociale satisf\u0103c\u0103toare <a href=\"https:\/\/www.hhs.gov\/sites\/default\/files\/surgeon-general-social-connection-advisory.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">cre\u0219te riscul<\/a> bolilor cardiace cu 29% \u0219i al accidentului vascular cerebral cu 32%. De asemenea, singur\u0103tatea mai este asociat\u0103 cu un risc crescut de anxietate, depresie \u0219i demen\u021b\u0103.\u201d<\/li>\n<\/ul>\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><a href=\"https:\/\/niciodatasingur.ro\/stiri\/3-din-5-seniori-romania-se-simt-singuri\/\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">Un studiu<\/a> din Rom\u00e2nia arat\u0103 c\u0103, \u201epentru un sfert dintre v\u00e2rstnici, contactul social este aproape inexistent: vorbesc cu cel mult o persoan\u0103 \u00eentr-o lun\u0103, uneori chiar cu nimeni\u201d.<\/li>\n<\/ul>\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>\u201eSingur\u0103tatea este [\u2026] sentimentul de a nu fi v\u0103zut, auzit; de a fi invizibil, ignorat. Po\u021bi s\u0103 te sim\u021bi singur \u00eentr-un context personal, dar \u0219i existen\u021bial. Po\u021bi s\u0103 te sim\u021bi singur la locul de munc\u0103, fa\u021b\u0103 de guvernul t\u0103u, fa\u021b\u0103 de concet\u0103\u021benii t\u0103i. Singur\u0103tatea poate fi personal\u0103, dar \u0219i politic\u0103\u201d \u2013 Noreena Hertz, autoarea c\u0103r\u021bii Secolul Singur\u0103t\u0103\u021bii.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Pe strada principal\u0103 din C\u0103lim\u0103ne\u0219ti trec zilnic zeci de mii de ma\u0219ini. E parte din DN7, care leag\u0103 capitala Rom\u00e2niei de vestul \u021b\u0103rii. Tot pe aici se plimb\u0103 Rodica*, diminea\u021ba \u0219i la apus. Ast\u0103zi poart\u0103 un batic din satin, \u00een culori pastel. S\u0103 n-o trag\u0103 curentul. E miez de toamn\u0103, frunzele cad continuu. Face pa\u0219i mici printre ele, nu doar pentru c\u0103 nu mai poate altfel. Unde s\u0103 se gr\u0103beasc\u0103? Acas\u0103 nu e nimeni. Singur\u0103 \u00ee\u0219i face focul din lemnele pe care i le-a cump\u0103rat fiul c\u00e2nd a fost \u00een Rom\u00e2nia. El e plecat de mul\u021bi ani \u00een str\u0103in\u0103tate. Cei doi nepo\u021bi nu o viziteaz\u0103 \u0219i o sun\u0103 rar. \u201eVecinii-s r\u0103i\u201d, prietenii sunt la nou\u0103 kilometri \u0219i mul\u021bi ani distan\u021b\u0103.\u00a0<\/p>\n<p>Pe Rodica o \u0219tiu de ast\u0103-var\u0103, c\u00e2nd am v\u0103zut-o st\u00e2nd de vorb\u0103 cu vecinul meu, Doru. El e un pic mai t\u00e2n\u0103r dec\u00e2t ea, are 78 de ani \u0219i nu e la fel de singur \u2013 are o c\u0103\u021belu\u0219\u0103 \u0219i pisici pe care le iube\u0219te ca pe copiii lui. Era prima zi din festivalul C\u00e2ntecele Oltului c\u00e2nd st\u0103teau la aceea\u0219i mas\u0103. Doru era vesel \u0219i aplauda fanfara care trecea prin fa\u021ba lor. \u201eA\u0219a vreau s\u0103 c\u00e2nte la \u00eenmorm\u00e2ntarea mea!\u201d, a zis el, apoi a \u00eenceput s\u0103 \u021bin\u0103 ritmul cu palmele. \u201eAplaud\u0103 \u0219i tu!\u201d, i-a cerut Rodic\u0103i, dar femeia nu a vrut. Spre deosebire de Doru, ea nu se \u00eenvesele\u0219te u\u0219or. Singur\u0103tatea i-a ajuns la os. Dup\u0103 ce i-a murit so\u021bul, a plecat din satul \u00een care locuiau \u00eempreun\u0103 \u0219i a ajuns aici, \u00een buricul ora\u0219ului C\u0103lim\u0103ne\u0219ti, unde nu \u0219i-a f\u0103cut prieteni. Cu Doru mai schimb\u0103 c\u00e2te-o vorb\u0103, dar nu simte rela\u021bia ca pe o prietenie.\u00a0<\/p>\n<p><img data-dominant-color=\"565d43\" data-has-transparency=\"false\" style=\"--dominant-color: #565d43;\" fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" width=\"1024\" height=\"576\" src=\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/1-femeie-singura-1024x576.avif\" alt=\"\" class=\"wp-image-10375 not-transparent\"  \/>O localnic\u0103 din C\u0103lim\u0103ne\u0219ti \u00een drum spre cas\u0103.<\/p>\n<p>Nu mi s-a p\u0103rut\u00a0<\/p>\n<p>Am crezut c\u0103 mi se pare. C\u0103 sunt eu prea str\u0103in\u0103 pentru ora\u0219ul meu, \u00een care m-am \u00eentors de mai bine de un an \u0219i de-asta m\u0103 simt singur\u0103. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 observ. O vecin\u0103 iese zilnic la poart\u0103, s\u0103 mai schimbe un bun\u0103 ziua, s\u0103 vad\u0103 c\u0103 via\u021ba \u00eenc\u0103 fo\u0219ne\u0219te dincolo de u\u0219a ei. M\u0103car p\u00e2n\u0103 la ora la care \u00eencepe telenovela turceasc\u0103. Doru se plimb\u0103 zilnic doar cu Melisa, c\u0103\u021belu\u0219a pe care a salvat-o dup\u0103 ce-a dat ma\u0219ina peste ea, \u0219i hr\u0103ne\u0219te c\u0103\u021beii f\u0103r\u0103 cas\u0103 de pe faleza Oltului. Am observat-o \u0219i pe femeia care str\u00e2nge sticle din gunoaie, uneori \u00eenso\u021bit\u0103 de fiica ei. L-am v\u0103zut pe t\u00e2n\u0103rul care se plimb\u0103 singur cu bicicleta de care are prins un caval. Pe Rodica. \u0218i pe altele, al\u021bii, c\u0103rora le-am intuit singur\u0103tatea, dar asta nu m-a ajutat s\u0103-i abordez. Nu \u0219tiam de unde s\u0103 apuc discu\u021bia. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd am decis s\u0103 documentez \u2013 jurnalismul m\u0103 ajut\u0103 s\u0103-mi justific dorin\u021ba de-a comunica. Dar \u00een fa\u021ba unui reportofon pornit, nu to\u021bi au vrut s\u0103 discute despre singur\u0103tatea lor. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 reporterii nu sunt o obi\u0219nuin\u021b\u0103 pe aici, este un subiect mai degrab\u0103 tabu, ru\u0219inos. \u0218i mul\u021bi s-au obi\u0219nuit f\u0103r\u0103 conversa\u021bii \u00een care s\u0103 se expun\u0103. \u0218i mai e ceva. E greu s\u0103 dobori ziduri interioare ridicate din c\u0103r\u0103mizi de pe vremea c\u00e2nd se turna la Securitate.<\/p>\n<p>\u201eOamenii se conecteaz\u0103 de mii \u0219i mii de ani pe baz\u0103 de vulnerabilitate\u201d, spune psihoterapeuta Ada Popescu de la Psi8imal, o comunitate de psihologi care au dezvoltat \u0219i un proiect pentru v\u00e2rstnicii care se simt singuri. <\/p>\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-style-blockquote-4 is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p>\u201ePutem s\u0103 avem oameni \u00een jur, dar tot s\u0103 ne sim\u021bim singuri. S\u0103 realiz\u0103m c\u0103 nu ne putem conecta autentic, nu putem fi deschi\u0219i, nu putem fi complet sinceri \u0219i s\u0103 sim\u021bim nevoia s\u0103 purt\u0103m o masc\u0103 social\u0103\u201d, explic\u0103 psihoterapeuta.\u00a0<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Cu c\u00e2t e mai mic un ora\u0219, cu at\u00e2t e mai greu s\u0103 dai jos masca. Asta e concluzia la care am ajuns eu, dar \u0219i al\u021bii care mi-au povestit cum a fost via\u021ba lor social\u0103 \u00eenainte s\u0103 se mute \u00eentr-un ora\u0219 mare. Acolo unde nu te \u0219tiu to\u021bi, scade presiunea de-a juca rolul cu care i-ai obi\u0219nuit pe ceilal\u021bi. \u0218ansele s\u0103 fim autentici \u0219i s\u0103 g\u0103sim oameni cu care s\u0103 vrem s\u0103 ne punem sufletele pe tav\u0103 se topesc repede \u00een comunit\u0103\u021bi mici.\u00a0<\/p>\n<p>\u201eAm sim\u021bit de multe ori c\u0103 trebuie s\u0103 m\u0103 izolez. Nu aveam \u00eencredere s\u0103 vorbesc, fiindc\u0103 exist\u0103 conceptul sf\u00e2nt numit gura lumii. To\u021bi se cunosc \u00eentre ei, iar asta, \u00een loc s\u0103 apropie, mai mult distruge\u201d, spune Irina*, care a crescut \u00een mediul rural.\u00a0<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" data-dominant-color=\"75736d\" data-has-transparency=\"false\" style=\"--dominant-color: #75736d;\" decoding=\"async\" width=\"1024\" height=\"576\" src=\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/2-ostrov-oras-1024x576.avif\" alt=\"\" class=\"wp-image-10376 not-transparent\"  \/>Insula Ostrov \u0219i c\u00e2teva blocuri din ora\u0219ul C\u0103lim\u0103ne\u0219ti, toamna<\/p>\n<p>Singur\u0103tatea \u0219i lipsa de \u00eencredere\u00a0<\/p>\n<p>Oamenii sunt r\u0103i aici. Asta am auzit de c\u00e2nd m-am mutat cu familia \u00een C\u0103lim\u0103ne\u0219ti, \u00een 2003. Mie nu mi se p\u0103rea c\u0103 e mai r\u0103u dec\u00e2t s\u0103 fiu adolescent\u0103 \u00een R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, unde locuisem p\u00e2n\u0103 atunci. \u00cen C\u0103lim\u0103ne\u0219ti am auzit acelea\u0219i vorbe pe care le auzea orice fat\u0103 care purta tricouri cu vedere la buric \u0219i avea prieteni mai mari. Mai t\u00e2rziu mi-am dat seama c\u0103 acele vorbe nedrepte, l\u00e2ng\u0103 dorin\u021ba p\u0103rin\u021bilor \u0219i a bunicii de-a nu fi vorbit\u0103 de r\u0103u, mi-au f\u0103cut o colivie din care ie\u0219eam ca scoas\u0103 din cutia cu valori \u0219i anxietate. Asta \u00eemi d\u0103 b\u0103t\u0103i de cap \u0219i ast\u0103zi.\u00a0<\/p>\n<p>Tot mare, departe de cas\u0103, am ascultat-o de multe ori pe bunica mea cum povestea la telefon despre vecinii care o \u00eenjur\u0103 pentru o palm\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, de fiul lor care a \u00eempins-o, de vecina care o jigne\u0219te de c\u00e2te ori o vede, de vecinii care otr\u0103vesc pisici. Tot bunica a avut mereu grij\u0103 s\u0103 cosmetizeze ce discut\u0103 cu al\u021bii despre familia noastr\u0103. A sim\u021bit \u2013 \u0219i \u00eenc\u0103 simte \u2013 c\u0103 e cel mai bine a\u0219a.\u00a0<\/p>\n<p>\u201eE foarte mult\u0103 ur\u0103\u201d, \u00eemi spune o femeie care locuie\u0219te aici din anii \u201870. \u201eDac\u0103 face unul ceva\u2026\u201d \u0219i termin\u0103 propozi\u021bia cu buzele \u00eentinse \u0219i spr\u00e2ncenele ridicate. \u00cen\u021beleg ce-a spus \u0219i Doru: c\u0103 \u201enu sunt uni\u021bi oamenii, se p\u00e2r\u0103sc unii pe al\u021bii\u201d. Tot el m-a avertizat c\u0103 nu o s\u0103-mi g\u0103sesc prieteni \u00een C\u0103lim\u0103ne\u0219ti.<\/p>\n<p>Este singur\u0103tatea un efect a ceea ce pare a fi un e\u0219ec social? Sau e o cauz\u0103? Sau e \u0219i una, \u0219i alta? <a href=\"https:\/\/advanced.onlinelibrary.wiley.com\/doi\/full\/10.1002\/advs.202102076\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">Un studiu din 2021<\/a> sugereaz\u0103 c\u0103 persoanele care au mai pu\u021bin\u0103 \u00eencredere \u00een ceilal\u021bi pot dezvolta un sentiment de izolare sau se pot feri de rela\u021bii. Ambele duc la senza\u021bia c\u0103 e\u0219ti singur pe lume. \u0218i invers e valabil: singur\u0103tatea poate sc\u0103dea \u00eencrederea \u00een ceilal\u021bi.<\/p>\n<p>\u00cen 2018, scriitoarea \u0219i jurnalista Claudia Hammond a lansat la BBC <a href=\"https:\/\/www.bbc.com\/news\/stories-45561334\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">Experimentul singur\u0103t\u0103\u021bii<\/a>, la care au participat 55.000 de oameni din toat\u0103 lumea. Dintre responden\u021bii care au spus c\u0103 se simt mereu sau deseori singuri, mul\u021bi au recunoscut c\u0103 aveau un nivel mai sc\u0103zut de \u00eencredere \u00een ceilal\u021bi. De\u0219i cei care sufer\u0103 ar putea avea o \u00een\u021belegere mai profund\u0103 a suferin\u021bei emo\u021bionale a altora, anxietatea care vine la pachet cu ne\u00eencrederea \u00eei \u00eempiedic\u0103 s\u0103-\u0219i fac\u0103 prieteni, a mai concluzionat studiul.<\/p>\n<p>Rodica nu are nici m\u0103car o pisic\u0103 s\u0103-i \u021bin\u0103 de ur\u00e2t. Nu vrea s\u0103-\u0219i supere vecinii despre care simte c\u0103 \u00eei g\u0103sesc nod \u00een papur\u0103 orice ar face. A treia oar\u0103 c\u00e2nd vorbim, o \u00eentreb dac\u0103 vrea s\u0103 facem schimb de numere, s\u0103 ne bem cafeaua \u00eempreun\u0103. St\u0103 pe g\u00e2nduri, apoi spune: \u201eLas\u0103, c\u0103 ne vedem noi pe aici\u201d. O \u00eentreb dac\u0103 ar prefera s\u0103 \u00eei dau num\u0103rul bunicii mele, c\u0103 sunt mai apropiate de v\u00e2rst\u0103. Refuz\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 stea pe g\u00e2nduri.<\/p>\n<tr>\n<td><a href=\"https:\/\/niciodatasingur.ro\/stiri\/3-din-5-seniori-romania-se-simt-singuri\/\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">Un studiu<\/a> f\u0103cut de Asocia\u021bia Niciodat\u0103 Singur arat\u0103 c\u0103 \u201e3 din 5 seniori din Rom\u00e2nia declar\u0103 c\u0103 se simt singuri, iar 1 din 7 resimte un grad ridicat de singur\u0103tate. Pentru un sfert dintre v\u00e2rstnici, contactul social este aproape inexistent: vorbesc cu cel mult o persoan\u0103 \u00eentr-o lun\u0103, uneori chiar cu nimeni\u201d.<\/td>\n<\/tr>\n<p>De ce e rea singur\u0103tatea pe care n-o alegi? Pentru c\u0103 <a href=\"https:\/\/news.un.org\/en\/story\/2025\/06\/1165101\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">ne \u00eemboln\u0103ve\u0219te psihic \u0219i fizic<\/a>. Ne bag\u0103-n depresie, ne taie pofta de m\u00e2ncare, ne face mai predispu\u0219i la dependen\u021be de alcool \u0219i alte substan\u021be, ne aduce <a href=\"https:\/\/www.sciencedirect.com\/science\/article\/pii\/S0165032724003574\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">g\u00e2nduri suicidale<\/a> \u2013 a\u0219a cum arat\u0103 mai multe <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC10468686\/\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">studii<\/a>.\u00a0<\/p>\n<p>\n          Sus\u021bine jurnalismul f\u0103r\u0103 les\u0103        <\/p>\n<p>\u00cen vremuri tulburi, avem nevoie de tine pentru a continua s\u0103 facem jurnalism de investiga\u021bie.        <\/p>\n<p>            Lunar<\/p>\n<p>            O dat\u0103<\/p>\n<p>            5\u20ac<\/p>\n<p>            10\u20ac<\/p>\n<p>            25\u20ac<\/p>\n<p>            50\u20ac<\/p>\n<p>            Alt\u0103 sum\u0103<\/p>\n<p>\n          Sus\u021bine\n        <\/p>\n<p>Pe cont propriu<\/p>\n<p>Nae, un om pe care-l \u0219tiu de c\u00e2nd a \u00eencercat s\u0103 creasc\u0103 oi \u00een centrul ora\u0219ului, m\u0103 \u00eentreab\u0103 \u00eentr-o sear\u0103 de ce sunt singur\u0103. Nu simt greutatea aceleia\u0219i \u00eentreb\u0103ri venite din alte guri. Pare \u00eengrijorat, nu gata s\u0103 m\u0103 trimit\u0103 la m\u0103riti\u0219. El tr\u0103ie\u0219te, m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u0219i se plimb\u0103 singur. Se simte principalul responsabil pentru singur\u0103tatea cu care s-a obi\u0219nuit la 67 de ani. \u201eAm avut femei care mi-au vrut binele, dar n-am ascultat\u201d, spune cu z\u00e2mbet resemnat. \u201ePe mine m\u0103 consider vinovat\u201d, zice c\u00e2nd \u00eel \u00eentreb dac\u0103 nu cumva singur\u0103tatea lui e \u0219i din cauza altora. \u0218i adaug\u0103: \u201eCrezi c\u0103 e\u0219ti t\u00e2n\u0103r, c\u0103 e\u0219ti \u00een putere, \u0219i apoi pac!\u201d, apoi continu\u0103 cu optimismul pe care i-l \u0219tiu dintotdeauna: \u201eDar dac\u0103 \u0219tii s\u0103-\u021bi faci via\u021ba, nu e\u0219ti singur. Eu, c\u0103 vorbesc acum cu tine, consider c\u0103 nu sunt singur\u201d.\u00a0<\/p>\n<p><img data-dominant-color=\"9b937e\" data-has-transparency=\"false\" style=\"--dominant-color: #9b937e;\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1024\" height=\"568\" src=\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/3-nae-1024x568.avif\" alt=\"\" class=\"wp-image-10380 not-transparent\"  \/>Nae, la plimbare pe strada principal\u0103<\/p>\n<p>Faptul c\u0103 poate s\u0103 ias\u0103 din cas\u0103 \u00eel ajut\u0103 mult. \u201ePrietenii mi-au cam murit\u201d. I-au r\u0103mas cuno\u0219tin\u021bele. \u00cen plimb\u0103rile lui cu m\u00e2inile prinse la spate, intr\u0103 \u00een vorb\u0103 cu cine trece pe strad\u0103. Uneori nu are noroc, ca \u00een dup\u0103-amiaza \u00een care \u00eel \u00eenso\u021besc s\u0103 ia ap\u0103 de izvor \u0219i vrea s\u0103 afle de-al cui e un b\u0103rbat care a\u0219teapt\u0103 s\u0103 i se umple sticla. Omul n-are chef de discu\u021bii, dar Nae nu se sup\u0103r\u0103.\u00a0<\/p>\n<p>Nu to\u021bi oamenii singuri sunt ca el. Cu c\u00e2t e mai ap\u0103s\u0103tor sentimentul c\u0103 e\u0219ti al nim\u0103nui, cu at\u00e2t devii mai sensibil la respingere. \u201eImagina\u021bi-v\u0103 c\u0103 \u00eencepe\u021bi o conversa\u021bie cu cineva \u00eentr-un magazin \u0219i acea persoan\u0103 nu v\u0103 r\u0103spunde \u2013 dac\u0103 v\u0103 sim\u021bi\u021bi extrem de singur, s-ar putea s\u0103 v\u0103 sim\u021bi\u021bi respins \u0219i s\u0103 v\u0103 \u00eentreba\u021bi dac\u0103 este ceva \u00een neregul\u0103 cu voi\u201d, a scris Claudia Hammond \u00eentr-un articol, dup\u0103 ce-a finalizat Experimentul Singur\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n<p>Mul\u021bi dintre cei care nu mai au conexiuni umane satisf\u0103c\u0103toare, dar au conexiune la internet, \u00ee\u0219i alin\u0103 singur\u0103tatea pe re\u021bele sociale. \u00cens\u0103 efectul e invers dec\u00e2t cel dorit. <a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC9817115\/\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">Un studiu<\/a> f\u0103cut de cercet\u0103tori din cinci \u021b\u0103ri sugereaz\u0103 c\u0103 persoanele care folosesc re\u021belele sociale pentru a-\u0219i men\u021bine rela\u021biile se simt mai singure dec\u00e2t cele care le folosesc din alte motive. \u0218i <a href=\"https:\/\/www.psychologytoday.com\/us\/blog\/well-read\/202408\/is-social-media-making-us-lonely\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">alte studii<\/a> indic\u0103 aceea\u0219i problem\u0103.\u00a0<\/p>\n<p>La nivel global, unul din \u0219ase oameni este afectat de singur\u0103tate, arat\u0103 un <a href=\"https:\/\/www.who.int\/news\/item\/30-06-2025-social-connection-linked-to-improved-heath-and-reduced-risk-of-early-death\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">raport din 2025 al Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii<\/a>. Cel mai r\u0103u e la tineri \u0219i la cei care n-au destule resurse materiale.<\/p>\n<p>Recomand\u0103ri medicale de activit\u0103\u021bi socio-culturale pentru s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103<\/p>\n<p>Riscurile pe care le implic\u0103 deprivarea material\u0103 \u0219i izolarea, care vin deseori la pachet cu singur\u0103tatea \u0219i sentimentul de neputin\u021b\u0103, sunt cunoscute de mult\u0103 vreme \u00een lumea medical\u0103, dar doar pu\u021bine \u021b\u0103ri iau m\u0103suri \u00een acest sens. Una dintre cele mai eficiente a fost implementat\u0103 prima oar\u0103 \u00een Marea Britanie \u00een 2019, aceea\u0219i \u021bar\u0103 \u00een care exist\u0103, din 2018, \u0219i <a href=\"https:\/\/hotnews.ro\/marea-britanie-a-fost-numit-primul-ministru-al-singuratatii-391173\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">un ministru al singur\u0103t\u0103\u021bii<\/a>. E vorba de sistemul de social prescribing \u2013 recomand\u0103ri de activit\u0103\u021bi socio-culturale care completeaz\u0103 actul medical.\u00a0\u00a0<\/p>\n<p>Medicii de familie prescriu pacien\u021bilor activit\u0103\u021bi care pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103. Gr\u0103din\u0103rit comunitar, grupuri de suport, cercuri artistice sau organiza\u021bii neguvernamentale care-i \u00eendrum\u0103 pe cei afecta\u021bi de s\u0103r\u0103cie sunt doar c\u00e2teva exemple. \u201eMulte dintre lucrurile care ne afecteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea \u0219i bun\u0103starea nu pot fi tratate doar de medici sau cu medicamente \u2013 cum ar fi singur\u0103tatea, izolarea sau stresul cauzat de probleme legate de locuin\u021b\u0103 sau datorii.\u00a0 Acest tip de recomand\u0103ri sunt o modalitate de a conecta oamenii la sprijin non-medical, pentru a aborda aceste probleme \u0219i alte nevoi nesatisf\u0103cute\u201d, scrie pe site-ul <a href=\"https:\/\/socialprescribingacademy.org.uk\/about-us\/\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">Academiei Na\u021bionale pentru Prescrip\u021bii Sociale<\/a> din Marea Britanie.\u00a0<\/p>\n<p>\u0218i \u00een alte \u021b\u0103ri s-a oficializat aceast\u0103 practic\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia, Consiliul Economic \u0219i Social (CES) a f\u0103cut un studiu care arat\u0103 care sunt beneficiile unor astfel de \u201ere\u021bete\u201d socio-culturale eliberate chiar de medici, dar \u0219i piedicile \u00een calea preven\u021biei (click pentru detalii)\u00a0<\/p>\n<p>\u00cen Canada, \u201eactivit\u0103\u021bile recreative \u0219i consilierea fac parte integrant\u0103 din prescrip\u021biile socio-culturale, iar evalu\u0103rile au ar\u0103tat o reducere a utiliz\u0103rii medicamentelor anxiolitice \u0219i antidepresive la peste 65% dintre participan\u021bi\u201d, se arat\u0103 <a href=\"https:\/\/www.ces.ro\/newlib\/PDF\/2025\/CES-2024-Explorarea-oportunitatilor-pentru-dezvoltarea-si-implementarea-unui-mecanism-de-prescriptii.pdf\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">\u00eentr-un studiu<\/a> al Consiliului Economic \u0219i Social din Rom\u00e2nia (CES) din 2024.<\/p>\n<p>\u00cen studiul CES se discut\u0103 beneficiile pe care le-ar putea avea recomand\u0103rile de activit\u0103\u021bi socio-culturale \u00een \u021bara noastr\u0103 \u0219i piedicile existente. Una dintre cele mai mari probleme este lipsa personalului medical, care accentueaz\u0103 \u0219i problema lipsei de preven\u021bie medical\u0103. Sute de localit\u0103\u021bi din mediul rural <a href=\"https:\/\/www.libertatea.ro\/stiri\/reportaj-medic-de-familie-la-65-de-ani-cu-cel-mai-in-varsta-pacient-de-92-in-tulcea-o-treime-dintre-posturile-din-cabinete-sunt-ocupate-de-pensionari-4355655\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">nu au medici de familie<\/a>, iar jum\u0103tate din cei care mai profeseaz\u0103 \u00een acest domeniu au peste 60 de ani.\u00a0<\/p>\n<p>Dac\u0103 \u00een Rom\u00e2nia ar fi destui medici, care s\u0103 ofere \u0219i recomand\u0103ri socio-culturale, mortalitatea prevenibil\u0103 ar sc\u0103dea, conform studiului CES. \u201eAproximativ 45% dintre decesele din 2019 au fost cauzate de comportamente de risc precum sedentarismul, consumul de alcool, fumatul \u0219i o alimenta\u021bie nes\u0103n\u0103toas\u0103 (OECD, 2023).<\/p>\n<p>Programele de activitate fizic\u0103, educa\u021bia pentru s\u0103n\u0103tate \u0219i terapiile prin art\u0103 pot preveni \u0219i reduce comportamentele de risc \u0219i, implicit, presiunea asupra sistemului de s\u0103n\u0103tate, indic\u0103 acela\u0219i studiu.\u00a0<\/p>\n<p>Livia Bo\u021bic, medic de familie \u00een C\u0103lim\u0103ne\u0219ti, spune c\u0103 nu a auzit de social prescribing, dar i s-ar p\u0103rea o idee bun\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, se \u00eentreab\u0103 ce le-ar putea recomanda pacien\u021bilor ei s\u0103 fac\u0103 \u00een ora\u0219ul acesta s\u0103rac \u00een activit\u0103\u021bi sociale.<\/p>\n<p><img data-dominant-color=\"636d68\" data-has-transparency=\"false\" style=\"--dominant-color: #636d68;\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1024\" height=\"586\" src=\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/Localnicii-pescuiesc-pe-malul-raului-in-Calimanesti-1024x586.avif\" alt=\"\" class=\"wp-image-10394 not-transparent\"  \/>Pescarii, pe malul Oltului<\/p>\n<p>Frica de a pierde oameni \u00een \u201elupte\u201d politice<\/p>\n<p>Am r\u0103mas cam 7.000 de locuitori \u00een ora\u0219ul-sta\u021biune care miroase a ou clocit \u00een preajma izvoarelor minerale \u0219i unde oameni din toat\u0103 \u021bara vin s\u0103 se scalde \u00een apele fierbin\u021bi izvor\u00e2te din ad\u00e2ncuri. De la distan\u021ba vizitelor turistice, pare c\u0103 e un loc bun de tras pe dreapta, poate chiar pentru toat\u0103 via\u021ba. Pentru unii dintre b\u0103\u0219tina\u0219ii care n-au plecat, frumuse\u021bile de care se bucur\u0103 turi\u0219tii sunt umbrite de mun\u021bii care au devenit ziduri. Dincolo de ei, e lumea pe care o v\u0103d la televizor. Sau pe internet. O lume pe care o privesc cu convingerea c\u0103 trebuie s\u0103 fie mai bun\u0103 dec\u00e2t tot ce-i aici. C\u00e2nd fe\u021bele nu le sunt luminate de ecrane, plimb\u0103rile sunt principala activitate \u00een timpul liber. Doar unul din cei 15 localnici cu care am vorbit merge la piscinele cu ap\u0103 termal\u0103 sau la terasele cu mici, bere \u0219i muzic\u0103 popular\u0103.\u00a0<\/p>\n<p>Eu ies la plimbare aproape \u00een fiecare sear\u0103. Uneori nu am chef s\u0103 merg aproape cinci kilometri p\u00e2n\u0103 la cimitirul m\u0103n\u0103stirii Cozia, unde e \u00eenmorm\u00e2ntat tata, a\u0219a c\u0103 dau o tur\u0103 de Ostrov, singura insul\u0103 locuibil\u0103 de pe un r\u00e2u din Rom\u00e2nia. Odat\u0103 nu era interzis s\u0103 te bucuri pe Ostrov, unde au fost un \u0219trand \u0219i un cazino cu popic\u0103rie. Acum au mai r\u0103mas doar o m\u0103n\u0103stire de m\u0103icu\u021be \u0219i multe reguli legate de ce n-ai voie s\u0103 faci \u0219i ora la care trebuie s\u0103 p\u0103r\u0103se\u0219ti bucata de p\u0103m\u00e2nt din mijlocul Oltului.<\/p>\n<p>\u2013 Singur\u0103?<\/p>\n<p>\u2013 Nu sunt singur\u0103! Sunt cu copacii, cu p\u0103s\u0103rile, \u00eei r\u0103spund \u00eentr-o sear\u0103 de var\u0103 unui alt cunoscut curios de ce ies ne\u00eenso\u021bit\u0103 la plimbare. Z\u00e2mbe\u0219te larg. Cred c\u0103 seam\u0103n\u0103 cu ce spune el des, c\u0103 \u201emai bine hr\u0103ne\u0219ti un animal dec\u00e2t un om\u201d. La fel ca Doru, are grij\u0103 de patrupezii de pe strad\u0103.\u00a0<\/p>\n<p>Dac\u0103 discut\u0103m politic\u0103, se rupe repede firul. L-am auzit de mai multe ori cum spunea furios c\u0103 \u021bara a fost distrus\u0103 de ho\u021bi. C\u00e2nd mi-a spus \u00een cine \u00ee\u0219i pune speran\u021ba pentru mai bine, nu mi-am \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it fricile politice. Era perioada electoral\u0103 \u00een care Rom\u00e2nia st\u0103tea s\u0103 se rup\u0103 \u00een dou\u0103, iar eu m\u0103 \u00eentorsesem de pu\u021bin timp acas\u0103 \u0219i pl\u0103nuiam s\u0103 stau. Multe fe\u021be nu le mai recuno\u0219team, a\u0219a c\u0103 m\u0103 temeam s\u0103 pierd un om care m\u0103 \u0219tie de mic\u0103, i-a fost prieten lui tata, care \u00eemi r\u0103spunde z\u00e2mbind la saluturi \u0219i cu care \u00eempart grija pentru animalele str\u0103zii. \u00cenc\u0103 am aceea\u0219i re\u021binere, cu mai mul\u021bi oameni de aici. M\u0103car s\u0103 am pe cine saluta, dac\u0103 nu am cu cine \u00eemp\u0103r\u021bi pagina, \u00eemi spun. \u00cens\u0103 \u0219i asta \u00eemi ad\u00e2nce\u0219te singur\u0103tatea.\u00a0<\/p>\n<p>S\u0103 nu dezbat politic\u0103, de team\u0103 c\u0103 pierd \u0219ansa la a m\u0103 sim\u021bi parte din comunitate, e ceva ce n-am tr\u0103it \u00een Bucure\u0219ti, Cluj sau Paris, pe unde am locuit p\u00e2n\u0103 s\u0103 m\u0103 \u00eentorc acas\u0103.\u00a0<\/p>\n<p>Autoarea c\u0103r\u021bii \u201eSecolul singur\u0103t\u0103\u021bii\u201d, Noreena Hertz, spune <a href=\"https:\/\/youtu.be\/9z0wGlVyEt4?si=jADVp5T3M05O10UC&amp;t=255\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">\u00eentr-un interviu:<\/a> <\/p>\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-style-blockquote-1 is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p>\u201eSingur\u0103tatea este dorin\u021ba de conectare, intimitate, companie \u0219i sentimentul c\u0103 nu este satisf\u0103cut\u0103. Este, de asemenea, sentimentul de a nu fi v\u0103zut, auzit, de a fi invizibil, ignorat. Po\u021bi s\u0103 te sim\u021bi singur \u00eentr-un context personal, dar \u0219i existen\u021bial. Po\u021bi s\u0103 te sim\u021bi singur la locul de munc\u0103, fa\u021b\u0103 de guvernul t\u0103u, fa\u021b\u0103 de concet\u0103\u021benii t\u0103i. Pentru mine, singur\u0103tatea poate fi personal\u0103, dar \u0219i politic\u0103\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Sistemul s\u0103r\u0103cie\u00a0<\/p>\n<p><img data-dominant-color=\"716b5d\" data-has-transparency=\"true\" style=\"--dominant-color: #716b5d;\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1000\" height=\"563\" src=\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/5-mihaela.avif\" alt=\"\" class=\"wp-image-10382 has-transparency\"  \/>Mihaela a\u0219teapt\u0103 un vecin \u00een fa\u021ba casei partenerului ei\u00a0<\/p>\n<p>Politic\u0103 este \u0219i singur\u0103tatea Mihaelei, una din pu\u021binele femei rome din C\u0103lim\u0103ne\u0219ti. Are 52 de ani, patru clase \u0219i pe Adina, fiica cea mic\u0103 pe care \u00eencearc\u0103 s-o \u021bin\u0103 pe drumul vestit s\u0103 duc\u0103 departe \u0219i s\u0103-\u021bi dea parte \u00een societatea asta. Adina e \u00een clasa a treia, e curioas\u0103 de tot ce mi\u0219c\u0103 \u0219i are o mare pasiune: pe\u0219tii. Vara trecut\u0103, c\u00e2nd a \u00eemplinit nou\u0103 ani, ne-am plimbat cu barca \u0219i a vorbit \u00eentruna despre lumea subacvatic\u0103 a Oltului. Una din marile ei dorin\u021be e s\u0103 pescuiasc\u0103 la copc\u0103. Mi-a cerut de mai multe ori telefonul, s\u0103 se uite la filmule\u021be cu o fat\u0103 care deja face asta.\u00a0<\/p>\n<p>Adina vede \u00een mine o prieten\u0103. Ea a ini\u021biat prima discu\u021bie, \u00eentr-o zi \u00een care mergea \u00een spatele tat\u0103lui ei pe faleza Oltului. El bea dintr-o bere \u0219i vorbea nervos la telefon, ea f\u0103cea piruete. S-a oprit s\u0103 m\u0103 a\u0219tepte \u0219i m-a luat la \u00eentreb\u0103ri. De atunci vine spre mine cu bra\u021bele deschise \u0219i m\u0103 sun\u0103 de pe telefonul mamei sau al bunicii ei. C\u00e2nd vorbim, variaz\u0103 \u00eentre tu \u0219i dumneavoastr\u0103 \u0219i uneori \u00eemi spune secrete.\u00a0<\/p>\n<p>\u00centoarse de pe barc\u0103, ne-am a\u0219ezat la masa la care erau p\u0103rin\u021bii reuni\u021bi de ziua ei, bunicii din partea tat\u0103lui \u0219i o vecin\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103. Niciun copil. Pe mas\u0103 erau fripturi, mici, c\u00e2rna\u021bi, un tort, toate luate de Mihaela din ajutorul social de 400 de lei \u0219i banii f\u0103cu\u021bi din m\u0103turat, menaj, reciclat sticle, cur\u0103\u021bat ceara lum\u00e2n\u0103rilor de la M\u0103n\u0103stirea Cozia \u0219i \u00eengrijit un b\u0103tr\u00e2n \u2013 tat\u0103l uneia dintre femeile despre care spune c\u0103-i sunt \u201eca mamele \u0219i ca surorile\u201d.\u00a0<\/p>\n<p>C\u00e2nd vorbim despre singur\u0103tate, Mihaela spune c\u0103 nu o simte datorit\u0103 prietenelor. Apoi poveste\u0219te despre concubinul care o d\u0103 afar\u0103 din cas\u0103 c\u00e2nd se \u00eembat\u0103. Politic vorbind, e singur\u0103. \u00cen C\u0103lim\u0103ne\u0219ti nu exist\u0103 un centru pentru victime ale violen\u021bei domestice. Cel mai apropiat e \u00een R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, la 18 kilometri distan\u021b\u0103. Iar rasismul e tot aici. Mihaela viseaz\u0103 la o locuin\u021b\u0103 social\u0103 pe care s-o \u00eempart\u0103 doar cu Adina, aproape de \u0219coala ei, \u201es\u0103 nu mai vad\u0103 fata doar ceart\u0103 \u0219i balamuc\u201d.\u00a0<\/p>\n<p><img data-dominant-color=\"90513b\" data-has-transparency=\"false\" style=\"--dominant-color: #90513b;\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1024\" height=\"642\" src=\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/6-adina-1024x642.avif\" alt=\"\" class=\"wp-image-10383 not-transparent\"  \/>Adina se plimb\u0103 pentru prima dat\u0103 cu barca pe Olt, \u00een ziua \u00een care a \u00eemplinit 9 ani<\/p>\n<p>\u201eSingur\u0103tatea este o problem\u0103 sistemic\u0103. \u021aine de societate, de oameni, de valori, de comunit\u0103\u021bi, de stat, de cultur\u0103, de s\u0103n\u0103tate fizic\u0103, de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103\u201d, spune psihoterapeuta Ada Popescu. \u00cen ceea ce prive\u0219te oamenii care n-au resurse sociale, dar nici materiale, singur\u0103tatea e cu at\u00e2t mai complicat\u0103. Regiunea Sud-Vest Oltenia se afl\u0103 printre cele mai s\u0103race din Rom\u00e2nia, potrivit datelor INS \u0219i Eurostat.<\/p>\n<p>\u00cen lumea academic\u0103 se vorbe\u0219te despre \u201edreptul \u00eempotriva depriv\u0103rii sociale\u201d. Anca Gheaus, o filosoaf\u0103 din Rom\u00e2nia care pred\u0103 la Universitatea Central European\u0103 din Viena, scrie \u00eentr-o lucrare: <\/p>\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-style-blockquote-4 is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p>\u201e[\u2026] Deoarece rela\u021biile \u00een care exist\u0103 suficient\u0103 conexiune emo\u021bional\u0103 sunt esen\u021biale pentru s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103 \u0219i mental\u0103 \u0219i, prin urmare, \u0219i pentru men\u021binerea autonomiei, ele sunt necesare \u0219i pentru a asigura diverse drepturi ale omului. \u00cen acest caz, nevoia de suficient contact emo\u021bional este considerat\u0103 un drept social al omului, pe care Kimberley Brownlee l-a numit dreptul \u00eempotriva depriv\u0103rii sociale\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Kimberley Brownlee este o filosoaf\u0103 din Canada care s-a aplecat mult asupra conceptelor precum singur\u0103tate, apartenen\u021b\u0103 \u0219i drepturi umane. A scris despre singur\u0103tate ca fiind \u0219i un efect al inechit\u0103\u021bii sociale. \u201eNedreptatea accesului social ne neag\u0103 accesul la resursele sociale de care avem nevoie pentru a ne asigura siguran\u021ba, subzisten\u021ba \u0219i stabilitatea emo\u021bional\u0103, precum \u0219i multe alte lucruri care fac ca via\u021ba uman\u0103 s\u0103 merite s\u0103 fie tr\u0103it\u0103.\u201d\u00a0<\/p>\n<p>\u00cen C\u0103lim\u0103ne\u0219ti e ca-n toat\u0103 provincia Rom\u00e2niei, mai greu cu banii. Avem magazine \u0219i restaurante cu pre\u021buri de sta\u021biune. Un drum p\u00e2n\u0103 la R\u00e2mnicu V\u00e2lcea cost\u0103 15 lei cu microbuzul. Cel mai ieftin bilet la piscinele termale era 35 de lei ast\u0103-var\u0103. Salariile \u0219i pensiile majorit\u0103\u021bii sunt prea mici pentru pre\u021burile astea. Conform ultimelor <a href=\"https:\/\/www.primaria-calimanesti.ro\/monitorul-oficial-local\/statutul-orasului-calimanesti\/16901-capitolul-4-populatia.html\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">statistici publicate de Prim\u0103ria Ora\u0219ului C\u0103lim\u0103ne\u0219ti<\/a>, doar jum\u0103tate din popula\u021bia ora\u0219ului o reprezint\u0103 salaria\u021bii, iar majoritatea lucreaz\u0103 \u00een turism \u0219i \u00een comer\u021b. Cei mai mul\u021bi sunt pl\u0103ti\u021bi cu salarii minime. \u00cens\u0103 nu to\u021bi localnicii v\u0103d asta ca pe o problem\u0103.<\/p>\n<p>\u2013 Dac\u0103 vrei bani, trebuie s\u0103-\u021bi mai iei un job, mi-a spus unul din cei care e\u00a0convins c\u0103 via\u021ba poate fi foarte bun\u0103 \u0219i aici. El n-a plecat niciodat\u0103 din ora\u0219 \u0219i are o mic\u0103 afacere de familie \u00een pia\u021b\u0103. Nu crede \u00een s\u0103r\u0103cie, crede c\u0103 oamenii nu vor s\u0103 le fie mai bine.\u00a0<\/p>\n<p>\u2013 Dar nu crezi c\u0103 ar fi mai u\u0219or dac\u0103 veniturile ar fi mai mari sau m\u0103car pre\u021burile mai mici? l-am \u00eentrebat.<\/p>\n<p>\u2013 Uit\u0103-te \u00een jur, sunt bani \u00een ora\u0219, a continuat.\u00a0<\/p>\n<p>\u2013 Cine \u00eei are? Oamenii care lucreaz\u0103 \u00een turism \u0219i-n magazine nu au, am \u00eencercat s\u0103-mi sus\u021bin punctul de vedere. Degeaba. Era convins c\u0103 oamenii trebuie s\u0103 munceasc\u0103 mai mult.<\/p>\n<p>Printre cei care \u0219tiu c\u0103 s\u0103r\u0103cia nu e vina lor este Nu\u021ba, o femeie de 82 de ani care a r\u0103mas v\u0103duv\u0103 de dou\u0103 ori \u0219i are o pensie de 1.500 de lei. \u0218tie c\u0103 nu din cauza ei trebuie s\u0103-\u0219i v\u00e2nd\u0103 florile \u0219i p\u0103trunjelul din gr\u0103din\u0103 ca s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, ci din cauza celor care nu i-au calculat bine vechimea. E sup\u0103rat\u0103 pe guvernan\u021bi, dar cum ei n-o v\u0103d, \u00eei vede ea pe al\u021bii, ar\u0103ta\u021bi cu degetul \u00een ultimele campanii electorale. Refugia\u021bii ucraineni sunt printre cei pe care Nu\u021ba \u00eei consider\u0103 vinova\u021bi acum c\u0103 pre\u021burile sunt prea mari, c\u0103 via\u021ba e prea grea.\u00a0<\/p>\n<p><img data-dominant-color=\"535447\" data-has-transparency=\"true\" style=\"--dominant-color: #535447;\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1000\" height=\"559\" src=\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/7-nuta.avif\" alt=\"\" class=\"wp-image-10385 has-transparency\"  \/>Nu\u021ba culege flori din curtea ei<\/p>\n<p>Tendin\u021ba de a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a ideologii extremiste \u0219i mi\u0219c\u0103ri de fals\u0103 apartenen\u021b\u0103 a celor care se simt neglija\u021bi de politicieni nu e o tem\u0103 nou\u0103. Filosoafa \u0219i istorica american\u0103 Hannah Arendt a scris \u00een 1951, \u00een \u201eOriginile totalitarismului\u201d, despre cum alienarea, izolarea sau neglijen\u021ba ne fac mai deschi\u0219i la ele.<\/p>\n<p>\u00centr-un<a href=\"https:\/\/spotmedia.ro\/stiri\/politica\/singuratatea-ne-imbolnaveste-cat-15-tigari-pe-zi-si-politicienii-profita-de-ea-pentru-a-ne-invrajbi-romania-una-dintre-cele-mai-singuratice-tari-cu-aur-in-ascensiune-interviu-video\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\"> interviu pentru Spotmedia<\/a>, economista \u0219i scriitoarea Noreena Hertz a spus c\u0103 a vrut s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 de ce oamenii din mai multe \u021b\u0103ri votau politicieni extremi\u0219ti. A observat c\u0103 majoritatea se sim\u021beau izola\u021bi \u0219i invizibili. \u201eAtunci c\u00e2nd suntem singuri, avem tendin\u021ba de a vedea lumea ca pe un loc mai ostil \u0219i mai amenin\u021b\u0103tor. [\u2026] Politicienii de extrem\u0103 dreapt\u0103 speculeaz\u0103 asta, vorbind despre acest sentiment de neapartenen\u021b\u0103 \u0219i promi\u021b\u00e2nd: po\u021bi fi al\u0103turi de noi, \u00een vreme ce ceilal\u021bi oameni, cei groaznici, care te amenin\u021b\u0103, vor fi \u00eendep\u0103rta\u021bi. \u00cen diferite \u021b\u0103ri se aleg \u021binte diferite, fie c\u0103 sunt imigran\u021bi, fie c\u0103 sunt femei, fie c\u0103 sunt oameni de culoare\u201d.\u00a0<\/p>\n<p>La ultimele alegeri preziden\u021biale \u0219i parlamentare din Rom\u00e2nia, \u021bintele au fost mai ales persoanele din comunitatea LGBTQ+, refugia\u021bii \u0219i imigran\u021bii.<\/p>\n<tr>\n<td>La preziden\u021bialele din noiembrie 2024, C\u0103lim\u0103ne\u0219ti a fost c\u00e2\u0219tigat la limit\u0103 de Marcel Ciolacu \u00een fa\u021ba lui C\u0103lin Georgescu. \u00cen confruntarea George Simion \u2013 Nicu\u0219or Dan, ora\u0219ul a votat \u00eens\u0103 cu Dan (51,25%), de\u0219i liderul AUR a c\u00e2\u0219tigat jude\u021bul, conform datelor AEP.<\/td>\n<\/tr>\n<p>A fost odat\u0103<\/p>\n<p><img data-dominant-color=\"b6b5b8\" data-has-transparency=\"true\" style=\"--dominant-color: #b6b5b8;\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1000\" height=\"560\" src=\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/7-biblioteca.avif\" alt=\"\" class=\"wp-image-10387 has-transparency\"  \/>Biblioteca or\u0103\u0219eneasc\u0103 \u0219i strada principal\u0103 \u00een decembrie 2025<\/p>\n<p>\u00cenainte ca internetul s\u0103 devin\u0103 vizorul prin care ne uit\u0103m cel mai mult la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lume, chiar \u0219i \u00een imediata vecin\u0103tate, oamenii se adunau, se vedeau \u0219i vorbeau mai mult. Nu doar la pia\u021b\u0103, la biseric\u0103 sau pe c\u00e2te-o banc\u0103. Odat\u0103, \u00een cl\u0103direa de peste drum de parcul central, renovat\u0103 doar pe partea \u00een care se afl\u0103 biblioteca A. E. Baconsky \u2014 \u0219i l\u0103sat\u0103 cu tencuiala scorojit\u0103 \u00een partea locuit\u0103 \u2014\u00a0 erau un cinematograf \u0219i o sal\u0103 de dans.\u00a0\u00a0<\/p>\n<p>Doru poveste\u0219te ce frumoase erau serile de dans, mai ales c\u0103 era \u0219i priceput. Timp de 25 de ani a fost dansator \u00eentr-un ansamblu popular, mergea \u00een turnee, uneori juca cu trupe din \u021bar\u0103 aici, la el acas\u0103. Cu drag \u00ee\u0219i aminte\u0219te \u0219i de copil\u0103rie. Pe c\u00e2nd Oltul avea plaj\u0103 \u0219i valuri, cel mai mult \u00eei pl\u0103cea vara, c\u00e2nd rostogolea cauciucuri de ma\u0219ini din ora\u0219 p\u00e2n\u0103 \u00een satul P\u0103u\u0219a (la patru kilometri de casa lui), apoi le punea pe ap\u0103, se urca pe ele \u0219i plutea \u00eenapoi p\u00e2n\u0103 la Ostrov, unde admira femeile \u00eentinse la bronzat. \u201eSeara se ie\u0219ea la promenad\u0103, nu aveai loc de oameni\u201d.\u00a0<\/p>\n<p>De atunci \u0219i p\u00e2n\u0103 acum, Doru a v\u0103zut cum i se \u00eengroap\u0103 amintirile cu fiecare loc schimbat. \u00cei pl\u0103cea mai mult arhitectura podului vechi care lega insula Ostrov de ora\u0219 \u0219i \u00eei e dor de copacii seculari.\u00a0<\/p>\n<p><img data-dominant-color=\"949185\" data-has-transparency=\"true\" style=\"--dominant-color: #949185;\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1000\" height=\"567\" src=\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/9-doru.avif\" alt=\"\" class=\"wp-image-10389 has-transparency\"  \/>Doru se plimb\u0103 pe faleza Oltului dup\u0103 ce a hr\u0103nit trei c\u00e2ini f\u0103r\u0103 ad\u0103post<\/p>\n<p>Fa\u021b\u0103 de alte sta\u021biuni din Rom\u00e2nia, \u00een C\u0103lim\u0103ne\u0219ti au fost salvate mai multe cl\u0103diri istorice \u2014 gara, vilele cu arcade, hotelul central sau M\u0103n\u0103stirea Cozia sunt printre ele. Altele au disp\u0103rut, cum este cazinoul de pe insula Ostrov; sau au fost abandonate, cum e fosta Cas\u0103 a Scriitorilor, \u00een curtea c\u0103reia a func\u021bionat un \u0219trand \u00een anii 2000, vizavi de hotelul central. Se v\u0103d din strada principal\u0103 piscinele golite de ap\u0103 \u0219i umplute de frunze uscate, \u00een care \u00een vara lui 2024 au crescut doi c\u0103\u021bei pe care Doru \u00eei hr\u0103nea \u00een fiecare diminea\u021b\u0103 \u0219i sear\u0103. Cel mai bun prieten i-a murit t\u00e2n\u0103r, la 30 \u0219i-un pic de ani. De atunci n-a mai g\u0103sit altul pe care s\u0103-l simt\u0103 ca pe un frate. S-a g\u00e2ndit s\u0103 plece \u00eentr-un ora\u0219 mare, dar i s-a \u00eemboln\u0103vit mama \u0219i-a r\u0103mas s\u0103 o \u00eengrijeasc\u0103. S-a \u00eensurat la aproape 50 de ani \u0219i a divor\u021bat repede. Singurii copii sunt animalele lui.<\/p>\n<p>C\u0103lim\u0103ne\u0219ti era mai plin de via\u021b\u0103 \u0219i c\u00e2nd eram eu adolescent\u0103. Oficial, popula\u021bia avea cu vreo 2.000 de locuitori mai mult. Eram mul\u021bi copii. Dup\u0103 \u0219coal\u0103 \u0219i \u00een vacan\u021be ne str\u00e2ngeam pe terenurile de sport ale \u0219colii \u0219i liceului, s\u0103 juc\u0103m handbal, tenis sau miu\u021ba. Dar cel mai mult st\u0103team \u00eentr-un p\u0103rcule\u021b, aproape de pia\u021b\u0103. Sp\u0103rgeam semin\u021be, pl\u0103nuiam ie\u0219iri la discotec\u0103. Aveam trei localuri \u00een care puteam s\u0103 dans\u0103m seara. Acum nu mai e niciunul. Singurii care mai danseaz\u0103 pe aici sunt turi\u0219tii de var\u0103, la una din terasele din C\u0103ciulata, \u0219i c\u00e2\u021biva copii du\u0219i de m\u00e2n\u0103 sau cu ma\u0219inile de p\u0103rin\u021bi, la Casa de Cultur\u0103. Aici mai sunt organizate spectacole de teatru, lans\u0103ri de carte \u0219i vernisaje. Dar tot se simte lipsa unor locuri sau activit\u0103\u021bi unde s\u0103 ne adun\u0103m pur \u0219i simplu, s\u0103 st\u0103m de vorb\u0103 sau s\u0103 juc\u0103m ceva.\u00a0<\/p>\n<p>La parterul unui bloc din centrul ora\u0219ului e clubul seniorilor, dar e \u00eenchis mai tot timpul. Niciunul din cei cu care am vorbit nu vrea s\u0103 mearg\u0103 acolo. C\u00e2\u021biva nici nu \u0219tiau c\u0103 exist\u0103. Unii seniori prefer\u0103 s\u0103 se adune \u00een pia\u021b\u0103, \u00eenainte de ora \u00eenchiderii, s\u0103 joace \u0219ah pe un carton desenat. Sunt to\u021bi b\u0103rba\u021bi.<\/p>\n<p><img data-dominant-color=\"948d7e\" data-has-transparency=\"false\" style=\"--dominant-color: #948d7e;\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1000\" height=\"563\" src=\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/10-sah.avif\" alt=\"\" class=\"wp-image-10390 not-transparent\"  \/>Tabla de \u0219ah pe care c\u00e2\u021biva localnici se joac\u0103 \u00een pia\u021b\u0103, \u00eentr-o zi de var\u0103<\/p>\n<p>Unele femei \u2013 mai ales cele care stau la bloc \u2013 se adun\u0103 pe c\u00e2te o banc\u0103, \u00een spatele pu\u021binelor cl\u0103diri de apartamente. Altele se a\u0219az\u0103 singure pe b\u0103ncile de la strad\u0103.<\/p>\n<p>\u201eCe s\u0103 fac, mam\u0103? Dac\u0103 stau toat\u0103 ziua \u00een cas\u0103 o iau razna\u201d, \u00eemi spune deseori Nina, vecina care iese \u00een fa\u021ba por\u021bii de c\u00e2teva ori pe zi, s\u0103 se uite la oameni. E v\u0103duv\u0103, iar fiica \u0219i nepoata locuiesc \u00een alt ora\u0219. \u00cenainte s\u0103 ias\u0103 la pensie, a avut laboratorul ei de cofet\u0103rie \u00een Castelul Cantacuzino \u2014 o vil\u0103 construit\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX c\u0103reia istoria i-a schimbat soarta de multe ori, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a abandonat-o. Acum vegheaz\u0103 dintre copaci, deasupra drumului principal din ora\u0219 \u0219i \u00ee\u0219i a\u0219teapt\u0103 <a href=\"https:\/\/www.indiscret.ro\/2021\/09\/29\/un-tanar-antreprenor-scoate-din-ruina-castelul-printesei-aviator-din-calimanesti\/\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">restaurarea promis\u0103<\/a> de un investitor privat. Nina poveste\u0219te despre vila Cantacuzinilor cu triste\u021be. Sub tavanele ei \u00eenalte, acum cr\u0103pate, au r\u0103mas multe din amintirile ei. Trecutul plin de oameni \u0219i activit\u0103\u021bi \u00eei \u021bine \u00een via\u021b\u0103 speran\u021ba unor timpuri mai bune.\u00a0<\/p>\n<p>M\u0103 \u00eentreb dac\u0103 Nina \u0219i al\u021bi oameni singuri, c\u0103rora trecutul le e mai drag ca prezentul, tr\u0103iesc ce spunea autorul \u0219i psihanalistul jungian, Robert A. Johnson. El a identificat trei tipuri de singur\u0103tate. Una e orientat\u0103 spre trecut: r\u0103m\u00e2nem mai singuri cu fiecare loc \u0219i om care se schimb\u0103 sau se duce.\u00a0<\/p>\n<p>Celelalte dou\u0103 tipuri identificate de Johnson sunt singur\u0103tatea existen\u021bial\u0103 \u2013 care vine dintr-un sentiment de deconectare de lume, de sens \u2013 \u0219i cea orientat\u0103 spre viitor. Aceasta este ca o dorin\u021b\u0103 profund\u0103 pentru ceva ce \u00ee\u021bi imaginezi c\u0103 va fi mai bun \u0219i va umple golul pe care-l sim\u021bi din cauza singur\u0103t\u0103\u021bii din prezent.<\/p>\n<p>Ce \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 Nina c\u0103 ar fi bine s\u0103 existe pentru ea \u00een ora\u0219? Un grup de suport pentru v\u0103duve.\u00a0<\/p>\n<p>\u201ePoate c\u0103 fericirea e \u00een alt\u0103 parte\u201d<\/p>\n<p>Alex zis Lise o s\u0103 fac\u0103 33 de ani de Ziua \u00cendr\u0103gosti\u021bilor. E din P\u0103u\u0219a, un sat din C\u0103lim\u0103ne\u0219ti m\u0103rginit de p\u0103dure, considerat cartier acum. C\u00e2nd era mic, \u00een zon\u0103 se organizau multe tabere pentru copii. C\u00e2nd nu erau taberele, prin jurul lui erau ceilal\u021bi pui de s\u0103teni cu care a crescut. Ei au plecat, el nu. Cl\u0103dirile \u00een care veneau \u0219i fete de peste tot \u2013 pe care Lise le min\u021bea c\u0103 e mai mare \u2013 sunt \u00een paragin\u0103 acum. Nu are mul\u021bi prieteni, iar despre cei pe care-i are spune c\u0103 nu sunt acolo a\u0219a cum \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 c\u0103 ar fi un prieten adev\u0103rat.<\/p>\n<p>Alex \u00ee\u0219i petrece verile la munc\u0103, printre turi\u0219ti. E buc\u0103tar. Ultimul job a fost la o teras\u0103 din C\u0103ciulata, dar nu era mul\u021bumit de colectiv. \u201eVorbe aiurea, b\u00e2rfe, ciud\u0103.\u201d \u00cen timpul liber e artist. <a href=\"https:\/\/youtu.be\/mSfSxfF1MCA?si=o2zhuXi9qIKVH_2O\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">C\u00e2nt\u0103 la caval<\/a> \u0219i compune <a href=\"https:\/\/youtu.be\/3-9fVJHKmoU?si=YB7fCSvOC2Pcop0q\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">melodii hip-hop<\/a> \u00een care po\u021bi recunoa\u0219te frustrarea omului ne\u00een\u021beles. Scrie \u0219i poezii despre natur\u0103, Dumnezeu \u0219i egalitate \u00eentre specii. Face \u0219i tatuaje \u2013 de cur\u00e2nd \u0219i-a cump\u0103rat unelte \u0219i piele fals\u0103, s\u0103 exerseze p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd prinde \u00eencredere \u0219i clien\u021bi. \u00cen rest se d\u0103 cu bicicleta pe str\u0103zile, aleile \u0219i pe \u00een\u0103l\u021bimile dimprejurul ora\u0219ului. Uneori merge cu Toni, unul din tovar\u0103\u0219ii de dou\u0103 ro\u021bi. Alteori cu Baldur, un c\u0103\u021bel ro\u0219cat, mic, pe care l-a adoptat. \u00cens\u0103 cel mai des se plimb\u0103 singur. \u00a0<\/p>\n<p>\u201eUneori e mai bine singur. Pentru c\u0103 singur \u00ee\u021bi rezolvi problemele, de la tine porne\u0219te tot. Te love\u0219ti, toat\u0103 lumea vine cu pansamente, te coase, te opereaz\u0103, dar nimeni nu poate sim\u021bi durerea pe care o sim\u021bi tu\u201d, spune Lise.<\/p>\n<p>Spre deosebire de ceilal\u021bi cu care am discutat despre singur\u0103tate, Lise o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u0219i o folose\u0219te creativ. \u00cen buc\u0103t\u0103rie, \u00een versurile \u0219i \u00een muzica lui, iar mai nou \u00een tatuaje. Uneori se g\u00e2nde\u0219te la ce-i spune des tat\u0103l lui: c\u0103 i-ar prinde bine o partener\u0103 de via\u021b\u0103. Cea mai lung\u0103 rela\u021bie a lui a fost de trei luni.\u00a0<\/p>\n<p><img data-dominant-color=\"3d3a38\" data-has-transparency=\"true\" style=\"--dominant-color: #3d3a38;\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1000\" height=\"565\" src=\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/11-lise.avif\" alt=\"\" class=\"wp-image-10391 has-transparency\"  \/>Lise ia o pauz\u0103 din plimbarea cu bicicleta pe malul Oltului<\/p>\n<p>\u201eE \u0219i un vers dintr-o melodie. Poate c\u0103 fericirea e \u00een alt\u0103 parte\u201d, spune el. \u00cens\u0103 nu prea c\u0103l\u0103tore\u0219te prin alte p\u0103r\u021bi. I-ar pl\u0103cea mult s\u0103 o fac\u0103, de-asta \u0219i-a tatuat \u0219i o dub\u0103 hipioat\u0103 pe un picior. Vrea s\u0103 vad\u0103 m\u0103car \u021bara, dac\u0103 nu lumea. Pe l\u00e2ng\u0103 curiozitatea de-a afla cum e via\u021ba \u00een alte p\u0103r\u021bi, spune c\u0103 \u201evreau s\u0103 c\u0103l\u0103toresc ca s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u0219i s\u0103 m\u0103 \u00eentrebe lumea ce mai fac\u201d.\u00a0<\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 atunci, \u00ee\u0219i dore\u0219te mult s\u0103 ajung\u0103 la ni\u0219te festivaluri de muzic\u0103. \u201eS\u0103 cunosc, s\u0103 v\u0103d, b\u0103, poate mai sunt \u0219i al\u021bii ca mine\u2026\u201d<\/p>\n<p>De la ultima discu\u021bie cu Lise, la sf\u00e2r\u0219it de octombrie, a cunoscut pe cineva cu care pare fericit \u00een poza de l\u00e2ng\u0103 bradul \u00eempodobit.<\/p>\n<p>\u201eNu avem cum s\u0103 ne g\u0103sim\u201d\u00a0<\/p>\n<p>Este singur\u0103tatea la fel de r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u0219i-n alte ora\u0219e mici? Asta am \u00eentrebat pe un grup de social media menit s\u0103 aline singur\u0103t\u0103\u021bi de tot felul. Membrii se confeseaz\u0103 cu probleme diverse, cer sfaturi sau ajutor c\u00e2nd au nevoie s\u0103 se calmeze \u0219i s\u0103 fie asculta\u021bi la telefon. Am primit 15 r\u0103spunsuri, unele \u00een privat. Toate de la tineri sub 30 de ani, toate negative vizavi de via\u021ba \u00een comunit\u0103\u021bile mici. Cel mai mult au vorbit despre teama de gura lumii \u0219i despre cum nu e u\u0219or s\u0103 g\u0103se\u0219ti oameni cu care s\u0103 fii pe aceea\u0219i pagin\u0103, mai ales dac\u0103 ai o personalitate introvertit\u0103 sau ai pasiuni diferite de ale celorlal\u021bi.<\/p>\n<p>Printre cei care mi-au r\u0103spuns e \u0219i Tina, care are 27 de ani \u0219i viseaz\u0103 s\u0103 aib\u0103 o patiserie \u0219i o \u0219coal\u0103 culinar\u0103. Locuie\u0219te la doar 18 kilometri de C\u0103lim\u0103ne\u0219ti, \u00een R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, unde simte \u201ecum efectiv \u00eemi moare flac\u0103ra, dac\u0103 nu plec de aici mai repede\u201d. \u00ce\u0219i dore\u0219te ca ora\u0219ul s\u0103 aib\u0103 mai mult de un local deschis \u0219i dup\u0103 orele 22:00, s\u0103 existe fonduri pentru ateliere de crea\u021bie, oportunit\u0103\u021bi de voluntariat cu copii nevoia\u0219i \u0219i alte resurse care s\u0103-i fac\u0103 pe tineri s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n<p>Am rugat-o s\u0103-mi r\u0103spund\u0103 la c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri \u0219i \u0219i-a scris povestea. O public\u0103m integral (click pentru detalii):\u00a0<\/p>\n<p>\u201eR\u00e2mnicu V\u00e2lcea este un ora\u0219 \u00een care persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 sunt predominante, iar tineretul ori a plecat din ora\u0219, ori din \u021bar\u0103. Din p\u0103cate nu am avut oportunit\u0103\u021bi ca s\u0103 pot pleca \u0219i eu, a\u0219a c\u0103 m\u0103 uit la to\u021bi prietenii mei din afar\u0103 sau din ora\u0219ele mari \u00een timp ce eu am r\u0103mas \u00een urm\u0103. Nu am dus-o prea bine financiar \u00een familie, a\u0219a c\u0103 oportunit\u0103\u021bi nu prea au fost, iar dup\u0103 ce mi-am pierdut tat\u0103l de cancer, a devenit \u0219i mai rea situa\u021bia din punct de vedere financiar.<\/p>\n<p>Vreau s\u0103 m\u0103 simt util\u0103, \u0219i dac\u0103 muncesc, asta \u00eemi aduce un beneficiu. S\u0103 pot men\u021bine o chirie, ni\u0219te timp liber pentru dezvoltare personal\u0103. Vreau s\u0103 fie mai mul\u021bi tineri \u0219i poate oamenii sa fie mai moderni, nu \u0219tiu cum s\u0103 explic. Ideea e c\u0103 eu sunt fat\u0103 trans, \u0219i comunitatea LGBTQ+ de aici este ZERO, nu exist\u0103. Dac\u0103 a\u0219 putea \u00eencepe tranzi\u021bia \u00een ora\u0219ul \u0103sta f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tiu c\u0103 \u00eentr-o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 se afl\u0103 \u00een tot ora\u0219ul, ar fi minunat. Deci da, nici nu prea pot s\u0103 m\u0103 expun a\u0219a cum sunt eu cu adev\u0103rat. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 \u00eemi pierd orice chef de a mai tr\u0103i pentru c\u0103 simt c\u0103 stagnez, nu sunt nici eu, cea autentic\u0103. M\u0103 deprim\u0103.\u00a0<\/p>\n<p>Nu prea comunic cu cei pe care nu-i cunosc, mereu am ales s\u0103 stau \u00een banca mea \u0219i s\u0103 nu m\u0103 bag \u00een seam\u0103 inutil. De\u0219i a\u0219 putea s\u0103 m\u0103 \u00eemprietenesc cu oamenii dac\u0103 a\u0219 vrea, \u0219tiu c\u0103 mentalitatea aici este relativ conservatoare \u0219i nu-mi pune mintea la contribu\u021bie. Discu\u021biile sunt banale \u0219i le evit. To\u021bi prietenii mei au plecat, am o m\u00e2n\u0103 de oameni cu care vorbesc regulat, mai mult sau mai pu\u021bin. Am avut o experien\u021b\u0103 traumatizant\u0103 \u0219i mul\u021bi m-au l\u0103sat s\u0103 m\u0103 descurc cu ea singur\u0103, a\u0219a ca nu mai am aceea\u0219i \u00eencredere \u00een oameni.\u00a0<\/p>\n<p>De doi ani am \u00eenceput s\u0103 ies iar la \u00eent\u00e2lniri \u0219i este groaznic ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Oamenii se sperie c\u00e2nd te implici, c\u00e2nd \u00ee\u021bi dai interesul \u0219i c\u00e2nd le oferi timpul t\u0103u, \u0219i mai nou asta arat\u0103 c\u0103 e\u0219ti disperat\u0103. Situationships, unicorns, ons, threesomes, \u0103sta e iadul pentru mine. Am c\u0103utat mereu umanitatea din oameni \u0219i o g\u0103sesc din ce \u00een ce mai greu. \u0218i uneori cand o g\u0103sesc parc\u0103 este \u00een cantit\u0103\u021bi mici. \u0218i amalgamul \u0103sta pe mine automat m\u0103 face s\u0103 m\u0103 izolez \u0219i s\u0103 m\u0103 \u00eengrop \u00eentr-o singur\u0103tate d-aia dureroas\u0103, unde nu vrei s\u0103 te reg\u0103se\u0219ti, dar alternativa de a fi judecat\u0103 sau de a \u021bi se fr\u00e2nge inima este \u0219i mai rea.<\/p>\n<p>Mi-a\u0219 dori s\u0103 fie mai mult de un local care s\u0103 nu se \u00eenchid\u0103 la 22:00, s\u0103 fie diversitate de locuri unde s\u0103 mergi s\u0103 po\u021bi socializa, nu doar un singur local, McDonald\u2019s sau un non-stop unde se adun\u0103 to\u021bi dubio\u0219ii. Domeniul artistic s\u0103 fie mai respectat, s\u0103 fie fonduri pentru ateliere de crea\u021bie, s\u0103 fie oportunit\u0103\u021bi de voluntariat pentru copii nevoia\u0219i (ceea ce ador s\u0103 fac), poate s\u0103 fie \u0219i ni\u0219te resurse prin care tineretul s\u0103 fie ajutat \u00een a decide s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 aici, nu doar s\u0103 plece. \u0218i bine\u00een\u021beles, deja m\u0103 duc \u00een domeniul SF, dat\u0103 fiind \u021bara \u00een care tr\u0103im, dar o comunitate a persoanelor queer de aici ar fi minunat\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea mea mintal\u0103 \u0219i a celor ca mine care sigur mai sunt pe aici, dar nu avem cum s\u0103 ne g\u0103sim\u201d.<\/p>\n<p>Ce putem face \u00een ora\u0219ele noastre mici\u00a0<\/p>\n<p>Povestea Tinei este gr\u0103itoare pentru singur\u0103tatea extrem\u0103, iar ideile ei sunt valoroase pentru orice ora\u0219 sau sat. Pentru a le pune \u00een practic\u0103, e nevoie de autorit\u0103\u021bi publice sau de spa\u021bii private care s\u0103 le sus\u021bin\u0103. Una din preferatele mele se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de un an \u00een Bucure\u0219ti (\u0219i mai nou \u00een Cluj) \u0219i e organizat\u0103 de Ionu\u021b Tecuceanu. Se nume\u0219te Seara de Poveste \u0219i e despre oameni obi\u0219nui\u021bi care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc cu al\u021bii pove\u0219ti din via\u021ba lor, pe teme diferite la fiecare edi\u021bie. Eu am participat la cea care avea ca tem\u0103 Adolescen\u021ba. Am fost cinci povestitori \u00een acea sear\u0103 \u0219i am \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it ascult\u0103torilor despre iubiri ne\u00eemplinite \u0219i necazuri din perioada adolescen\u021bei, ceea ce ne-a f\u0103cut s\u0103 r\u00e2dem \u0219i s\u0103 ne \u00eentrist\u0103m, dar mai ales s\u0103 sim\u021bim c\u00e2te avem \u00een comun.<\/p>\n<p><img data-dominant-color=\"80745e\" data-has-transparency=\"false\" style=\"--dominant-color: #80745e;\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1024\" height=\"683\" src=\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/12-seara-de-poveste-1024x683.avif\" alt=\"\" class=\"wp-image-10392 not-transparent\"  \/>Prima edi\u021bie din Cluj-Napoca a Serii de Poveste. Foto: <a href=\"https:\/\/www.facebook.com\/share\/p\/1AGQnfZeRv\/?mibextid=wwXIfr\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">Seara de Poveste, Facebook<\/a><\/p>\n<p>Tot \u00een zona pove\u0219tilor e \u0219i Story Circles, un concept creat \u00een jurul nevoii de-a ne asculta unii altora problemele \u0219i de-a c\u0103uta solu\u021bii \u00eempreun\u0103. \u00cen Sacramento, <a href=\"https:\/\/www.capradio.org\/news\/the-view-from-here\/2018\/10\/02\/story-circles-deep-listening-and-bridge-building-on-issues-that-matter\/\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">un astfel de grup<\/a> a fost organizat pentru a dezbate criza locuirii. Cel mai bine func\u021bioneaz\u0103 cu 8-10 participan\u021bi. Fa\u021b\u0103 de Seara de Poveste, unde exist\u0103 \u0219i un public, la Story circles fiecare participant \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te ceva pe tema respectiv\u0103, \u00een timp ce restul ascult\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eentrerup\u0103. La sf\u00e2r\u0219it, un moderator invit\u0103 la reflec\u021bie: ce i-a atins, ce sentimente au tr\u0103it ascult\u00e2nd \u0219i care sunt punctele comune.\u00a0\u00a0<\/p>\n<p>O alt\u0103 idee pentru a combate singur\u0103tatea \u2013 de data aceasta doar pentru cei mai \u00een v\u00e2rst\u0103 \u2013 vine din Marea Britanie. \u00cen Gateshead, un ora\u0219 de aproape 200.000 de locuitori, <a href=\"https:\/\/www.bbc.com\/news\/articles\/cz7w4141ee5o\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">exist\u0103 un club unde po\u021bi intra dac\u0103 ai minimum 65 de ani<\/a>. A fost ideea unei femei trecute de 70, ca s\u0103 \u00eei ajute pe al\u021bii ca ea s\u0103 se simt\u0103 mai pu\u021bini izola\u021bi. I-a ie\u0219it. V\u00e2rstnicii vin s\u0103 danseze pe muzic\u0103 dat\u0103 tare ca-n orice club \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 prieteni.<\/p>\n<p>Anul acesta, \u00een C\u0103lim\u0103ne\u0219ti s-au \u00eent\u00e2mplat dou\u0103 campanii de steriliz\u0103ri gratuite, ceea ce a adunat mai mul\u021bi localnici s\u0103 prind\u0103 pisici \u0219i c\u00e2ini f\u0103r\u0103 ad\u0103post, apoi s\u0103-i elibereze.\u00a0<\/p>\n<p>Singurul eveniment care ne aduce \u00eempreun\u0103 an de an, timp de trei zile \u00een august, este Festivalul C\u00e2ntecele Oltului. \u00cens\u0103 acolo nu suntem v\u0103zu\u021bi, ci \u00eei vedem noi pe dansatorii \u0219i c\u00e2nt\u0103re\u021bii de muzic\u0103 popular\u0103 de pe scen\u0103. Partea cea mai frumoas\u0103 la festival sunt horele, \u00een care oricine e binevenit \u0219i nu te ceart\u0103 nimeni dac\u0103 nu nimere\u0219ti pa\u0219ii, iar uneori, un om z\u00e2mbitor \u00ee\u021bi arat\u0103 cum s\u0103-i faci.\u00a0<\/p>\n<p>\u00cen restul zilelor din an, nu prea ne adun\u0103 nimic \u00een afar\u0103 de spectacolele de la Casa de Cultur\u0103, unde \u2013 la fel ca la festival \u2013 suntem doar spectatori. F\u0103r\u0103 ini\u021biative locale care s\u0103 ne aduc\u0103 \u00eempreun\u0103, s\u0103 facem proiecte comunitare, cum putem s\u0103 combatem ne\u00eencrederea, s\u0103 ne g\u0103sim prieteni \u0219i sentimentul c\u0103 apar\u021binem comunit\u0103\u021bii noastre?<\/p>\n<p>A\u0219a cum explic\u0103 \u0219i psihoterapeuta Ada Popescu, cu c\u00e2t suntem mai \u00een v\u00e2rst\u0103, cu at\u00e2t e mai dificil s\u0103 ne \u00eemprietenim. <\/p>\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-style-blockquote-4 is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p>\u201ePentru c\u0103 nu mai avem puncte de pornire. Dac\u0103 nu ne-am \u00eemprietenit la facultate, nu ne-am \u00eemprietenit la locul de munc\u0103, nu ne-am \u00eemprietenit la sal\u0103, nu ne-am \u00eemprietenit pe munte, unde s\u0103 ne \u00eemprietenim? Oamenii vor s\u0103 aib\u0103 prieteni, \u00ee\u0219i doresc s\u0103 aib\u0103 rela\u021bii, dar dac\u0103 tu sau altcineva s-ar duce acum pe strad\u0103 \u0219i i-ar spune unui om: Hei, n-am niciun prieten, vrei s\u0103 fii prietenul meu? Ar fi un moment de vulnerabilitate foarte mare, care e rar\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>La v\u00e2rste adulte, cele mai multe rela\u021bii se formeaz\u0103 (\u0219i se p\u0103streaz\u0103) pe baza reciprocit\u0103\u021bii. Oamenii cu care am discutat mai schimb\u0103 \u00eentre ei o farfurie de m\u00e2ncare, se ajut\u0103 la t\u0103iat lemne sau cu chestiuni birocratice. Uneori stau \u00eempreun\u0103 la aceea\u0219i mas\u0103, la c\u00e2rciuma unde oamenii beau, iar pisicile \u0219i c\u00e2inii str\u0103zii m\u0103n\u00e2nc\u0103.\u00a0<\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd o s\u0103 prindem curajul de-a spune c\u0103 avem nevoie de un prieten, copiii continu\u0103 s\u0103 fac\u0103 primul pas \u2013 a\u0219a cum a f\u0103cut fiica Mihaelei cu mine. Chiar dac\u0103 i se pare c\u0103 sunt b\u0103tr\u00e2n\u0103, pe Adina n-o deranjeaz\u0103. P\u0103cat c\u0103 \u00een C\u0103lim\u0103ne\u0219ti nu mai sunt mul\u021bi copii de la care s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m prietenia.\u00a0<\/p>\n<p>Articolul a fost realizat cu ajutorul bursei Superscrieri Snoop pe tema \u201eS\u0103n\u0103tate mintal\u0103 \u00een Rom\u00e2nia\u201d, acordat\u0103 \u00een memoria jurnalistei Iulia Marin. Textul apare \u0219i \u00een publica\u021bia local\u0103 <a href=\"https:\/\/zinedevalcea.ro\/\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener nofollow\">zinedevalcea.ro<\/a>.<\/p>\n<p>\n          Sus\u021bine jurnalismul f\u0103r\u0103 les\u0103        <\/p>\n<p>\u00cen vremuri tulburi, avem nevoie de tine pentru a continua s\u0103 facem jurnalism de investiga\u021bie.        <\/p>\n<p>            Lunar<\/p>\n<p>            O dat\u0103<\/p>\n<p>            5\u20ac<\/p>\n<p>            10\u20ac<\/p>\n<p>            25\u20ac<\/p>\n<p>            50\u20ac<\/p>\n<p>            Alt\u0103 sum\u0103<\/p>\n<p>\n          Sus\u021bine\n        <\/p>\n<p>Editoare: Alexandra Nistoroiu, Iulia Ro\u0219u<br \/>Fotografii: Oana Moisil<br \/>Video: Oana Moisil, Bogdan Dinc\u0103 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Aceasta este povestea unui ora\u0219 ca multe altele din Rom\u00e2nia, \u00een care resemnarea colectiv\u0103 \u0219i lipsa de ini\u021biative&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":78246,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[32,33,27449,31,36,37,27,34,35,25,41,40,38,39,27450,17449,26,28,29,30,27451],"class_list":{"0":"post-78245","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-calimanesti","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-headlines","15":"tag-latest-news","16":"tag-latestnews","17":"tag-news","18":"tag-ro","19":"tag-romana","20":"tag-romania","21":"tag-romanian","22":"tag-sanatate-mintala","23":"tag-singuratate","24":"tag-stiri","25":"tag-titluri","26":"tag-top-stories","27":"tag-topstories","28":"tag-un-sistem-in-terapie"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115809520411861408","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/78245","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=78245"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/78245\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/78246"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=78245"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=78245"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=78245"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}