{"id":80528,"date":"2026-01-02T09:05:09","date_gmt":"2026-01-02T09:05:09","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/80528\/"},"modified":"2026-01-02T09:05:09","modified_gmt":"2026-01-02T09:05:09","slug":"cand-cei-aflati-in-primejdie-primesc-un-ajutor-din-partea-unei-forte-pe-care-nu-o-pot-explica-alpinistii-experimenteaza-deseori-aceasta-senzatie-intre-inger-salvator-si-mecanism-psihologic-ant","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/80528\/","title":{"rendered":"c\u00e2nd cei afla\u021bi \u00een primejdie primesc un ajutor din partea unei for\u021be pe care nu o pot explica \u00bb Alpini\u0219tii experimenteaz\u0103 deseori aceast\u0103 senza\u021bie, \u00eentre \u00eenger salvator \u0219i mecanism psihologic antitraum\u0103"},"content":{"rendered":"

\n Articol de Oana Du\u015fm\u0103nescu<\/a> – Publicat vineri, 02 ianuarie 2026, 10:06 \/ Actualizat vineri, 02 ianuarie 2026 10:07 <\/p>\n

Sindromul celui de-al Treilea Om este un fenomen inexplicabil, care survine c\u00e2nd persoane aflate \u00een situa\u021bii cruciale, de via\u021b\u0103 sau de moarte, povestesc c\u0103 simt o prezen\u021b\u0103 invizibil\u0103 care le c\u0103l\u0103uze\u0219te, le alin\u0103 sau chiar le ajut\u0103 fizic s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103. Un fel de sprijin nesperat, a c\u0103rui iluzie unii o atribuie traumei, al\u021bii unui proces de ordin psihologic care ne trece mai u\u0219or peste pericole.<\/p>\n

Sindromul sau factorul celui de-al Treilea Om este un fenomen aflat la grani\u021ba dintre psihologie \u0219i paranormal. Nu este vorba despre un amic imaginar \u0219i nici despre o halucina\u021bie care apare \u00eenaintea unui le\u0219in, ci despre ni\u0219te \u00eent\u00e2mpl\u0103ri extrem de specifice, descrise cu o constan\u021b\u0103 bizar\u0103 \u00een diverse culturi, epoci \u0219i tipuri de traum\u0103.<\/p>\n

Site-ul Medium <\/a>sus\u021bine c\u0103 oamenii care experimenteaz\u0103 ciudata stare sunt, de cele mai multe ori, exploratori polari, solda\u021bi, scafandri la mare ad\u00e2ncime, marinari r\u0103ma\u0219i singuri pe mare, montaniarzi, persoane care au trecut prin ni\u0219te situa\u021bii-limit\u0103, \u00een care supravie\u021buirea ar fi fost, \u00een mod normal, imposibil de conceput.<\/p>\n

Mul\u021bi dintre ei sunt profesioni\u0219ti excelent preg\u0103ti\u021bi \u0219i care se bazeaz\u0103 pe ra\u021biune. Cu toate astea, cu to\u021bii descriu prezen\u021ba brusc\u0103 \u0219i stranie a unui vizitator misterios. Ca un \u00eenger pe um\u0103r, o voce care-i \u00eendeamn\u0103 s\u0103 mearg\u0103 mai departe, o m\u00e2n\u0103 care-i trage mai departe c\u0103tre supravie\u021buire.<\/p>\n

Apari\u021biile au fost descrise \u00een premier\u0103 la \u00eenceputul secolului trecut, de exploratorul irlandez Ernest Shackleton<\/p>\n

Sir Ernest Shackleton a fost un explorator irlandez care era s\u0103 moar\u0103 de mai multe ori de-a lungul carierei sale. Prima dat\u0103, el a descris aceste efect tulbur\u0103tor \u00een 1916, dup\u0103 o expedi\u021bie \u00een Antarctica. Corabia sa, Endurance, a fost zdrobit\u0103 de ghe\u021burile eterne, Shackleton \u0219i o parte din echipajul s\u0103u au plecat din nou la drum ca s\u0103 caute ajutor.<\/p>\n

\"Sindromul<\/p>\n

Membrii expedi\u021biei lui Ernest Shackleton trag o barc\u0103 de salvare dup\u0103 ce corabia Endurance a fost zdrobit\u0103 de ghe\u021buri Foto: Guliver \/ Getty Images<\/p>\n

Epuiza\u021bi, \u00eenfometa\u021bi \u0219i sim\u021bind c\u00e2t de aproape sunt de pieire, b\u0103rba\u021bii au traversat ghe\u021barii \u0219i culmile montane f\u0103r\u0103 echipament, \u0219tiind c\u0103 nu au aproape nicio \u0219ans\u0103 de supravie\u021buire. Mai t\u00e2rziu, Shackleton a scris c\u0103, de-a lungul celei mai teribile por\u021biuni a c\u0103l\u0103toriei, el \u0219i al\u021bi doi camarazi de drum au sim\u021bit acela\u0219i lucru: c\u0103 al\u0103turi de ei este cineva.<\/p>\n

\u201eMi se p\u0103rea c\u0103 suntem patru, \u0219i nu trei\u201d, a scris exploratorul. Ceilal\u021bi doi au recunoscut c\u0103 \u0219i ei au avut aceea\u0219i senza\u021bie greu de t\u0103lm\u0103cit \u00een cuvinte. O a patra siluet\u0103 a mers al\u0103turi de ei, ajut\u00e2ndu-i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een mi\u0219care. La momentul respectiv nu au discutat despre cele \u00eent\u00e2mplate, dar au fost b\u00e2ntui\u021bi de acea senza\u021bie. \u0218i a\u0219a a ap\u0103rut sindromul celui de-al Patrulea Om.<\/p>\n

Mai spre zilele noastre, jurnalistul John Geiger l-a denumit \u201eSindromul celui de-al Treilea Om\u201d \u0219i a vorbit despre el \u00een cartea sa – \u201dThe Third Man Factor\u201d – care descrie zeci de experien\u021be asem\u0103n\u0103toare.<\/p>\n

Alpini\u0219tii descriu o prezen\u021b\u0103 care-i c\u0103l\u0103uze\u0219te \u0219i-i scoate din situa\u021bii extrem de primejdioase<\/p>\n

Alpini\u0219tii sunt cei care au povestit \u00een cele mai multe cazuri c\u0103 au tr\u0103it straniul fenomen, poate pentru c\u0103 ei se \u00eent\u00e2lnesc cu moartea de nenum\u0103rate ori. Una dintre cele mai celebre istorisiri \u00eei apar\u021bine italianului Reinhold Messner, considerat de mul\u021bi cel mai important montaniard al contemporaneit\u0103\u021bii. <\/p>\n

\u00cen timp ce cobora Nanga Parbat, un v\u00e2rf din masivul Himalaya care a ucis mul\u021bi temerari, Messner, acum \u00een v\u00e2rst\u0103 de 81 de ani, a sim\u021bit \u0219i el o prezen\u021b\u0103 pe care nu a putut-o explica. Nu doar o \u201eumbr\u0103\u201d care-l urm\u0103re\u0219te, ci o persoan\u0103 care merge al\u0103turi de el. C\u00e2nd s-a r\u0103sucit, nu a v\u0103zut pe nimeni acolo, dar prezen\u021ba nev\u0103zut\u0103 a continuat al\u0103turi de el. Mai t\u00e2rziu, marele Messner a descris-o deopotriv\u0103 drept \u201elini\u0219titoare\u201d \u0219i \u201etulbur\u0103toare – un paradox care apare \u00een multe pove\u0219ti de pe munte.<\/p>\n

Exploratorii polari Peter Hillary\u00a0\u0219i\u00a0Ann Bancroft\u00a0au descris \u0219i ei acela\u0219i fenomen. O experien\u021b\u0103 similar\u0103 a fost pomenit\u0103 de alpinistul Joe Simpson, care, \u00een volumul s\u0103u \u201eTouching the Void\u201d, poveste\u0219te cum a fost aproape de moarte \u00een Anzii Peruvieni.<\/p>\n

Simpson men\u021bioneaz\u0103 o voce care l-a \u00eencurajat \u0219i l-a ghidat \u00eenapoi spre tab\u0103ra de baz\u0103, dup\u0103 ce suferise o accidentare \u00eenfrico\u0219\u0103toare la picior pe masivul Siula Grande, unde c\u0103zuse \u00eentr-o crevas\u0103. Unii ziari\u0219ti au asemuit aceste experien\u021be cu prezen\u021ba unui \u00eenger p\u0103zitor sau a unui prieten imaginar. Alte explica\u021bii, \u0219tiin\u021bifice, b\u0103nuie c\u0103 fenomenul este, de fapt, un mecanism psihologic care \u00eei ajut\u0103 pe cei afla\u021bi la ananghie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 resursele de a merge mai departe \u0219i de a supravie\u021bui.<\/p>\n

Cei care au experimentat acest fenomen spun ba c\u0103 au auzit un glas, ba c\u0103 au aim\u021bit o prezen\u021b\u0103 invizibil\u0103. Unii dintre ei sus\u021bin chiar c\u0103 au \u0219i v\u0103zut o siluet\u0103, de fiecare dat\u0103 meteoric\u0103 \u0219i care a disp\u0103rut imediat ce situa\u021bia primejdioas\u0103 s-a \u00eencheiat. Studiile spun c\u0103 aceste semnal\u0103ri ale ciudatelor apari\u021bii nu pot fi catalogate drept sugestie \u00een mas\u0103, pentru c\u0103 persoanele care le-au tr\u0103it nu \u0219tiau de Sindromul celui de-al Treilea Om \u00eenainte s\u0103 li se \u00eent\u00e2mple.<\/p>\n

Sindromul celui de-al Treilea Om se manifest\u0103 \u00een cazul accidenta\u021bilor grav sau a oamenilor care au trecut printr-un \u0219oc psihic puternic<\/p>\n

\u00cen ziua de 11 septembrie 2001, Ron DiFrancesco era la etajul al 84-lea din unuia dintre Turnurile Gemene c\u00e2nd acesta a fost lovit de una dintre aeronavele deturnate de terori\u0219ti. Ron a cobor\u00e2t prin fum \u0219i moloz, dar a spus c\u0103 a f\u0103cut asta cu sprijinul cuiva care l-a ridicat de pe jos \u0219i l-a ajutat s\u0103 ias\u0103 nev\u0103t\u0103mat din labirintul de d\u0103r\u00e2m\u0103turi. C\u00e2nd a ie\u0219it, persoana care \u00eel ajutase a disp\u0103rut. Nimeni nu l-a z\u0103rit \u00eenso\u021bit. Nimeni altcineva de la acel etaj al Turnului de Sud nu a supravie\u021buit impactului.<\/p>\n

Un alt caz cunoscut este cel al unei femei care a supravie\u021buit unui teribil accident de circula\u021bie, fiind \u00eens\u0103 prins\u0103 sub bordul ma\u0219inii, cu hemoragie \u0219i dureri \u00eengrozitoare. Aceasta a sim\u021bit cum cineva o str\u00e2nge de m\u00e2n\u0103 \u0219i-i \u0219opte\u0219te: \u201eTotul va fi bine!\u201d Membrii echipajului de ambulan\u021b\u0103 au declarat \u00eens\u0103 c\u0103 victima era singur\u0103 \u00een automobil, de\u0219i aceasta a jurat c\u0103 a \u021binut-o cineva de m\u00e2n\u0103 vreme de cel pu\u021bin un ceas.<\/p>\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au c\u00e2teva explica\u021bii care stau \u00een picioare pentru aceast\u0103 bizarerie. Neurologii spun c\u0103 este vorba despre epuizare senzorial\u0103, stres extrem, precum \u0219i despre capacitatea creierului de a crea sisteme de sprijin \u00een momente de pericol. Este un lucru foarte asem\u0103n\u0103tor efectului prezen\u021bei str\u0103ine resim\u021bite de cei bolnavi de maladia degenerativ\u0103 Parkinson sau \u00een timpul paraliziei \u00een somn.<\/p>\n

\u00cen alte cazuri, lipsa oxigenului poate provoca halucina\u021bii ce par foarte reale. Dar asta nu explic\u0103 totul. Cum ar fi, de pild\u0103, de ce at\u00e2t de mul\u021bi oameni men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 au trecut prin senza\u021bii identice sau faptul c\u0103 prezen\u021ba \u00eenso\u021bitoare \u0219tie \u00eentotdeauna de ce anume are nevoie persoana aflat\u0103 \u00een primejdie. Nu e niciodat\u0103 haotic\u0103, ci e mereu exact\u0103 \u0219i salvatoare.<\/p>\n

Psihologii cred c\u0103 acesta este un mecanism de coping, creat de creierul uman pentru a separa sinele de traum\u0103. Cu alte cuvinte, mintea nu poate suporta presiunea pus\u0103 pe o singur\u0103 identitate \u0219i o creeaz\u0103 pe a doua, pentru a prelua \u0219ocului unei situa\u021bii lalimita disper\u0103rii.<\/p>\n

Oamenii care au tr\u0103it pe pielea lor Sindromul celui de-al Treilea Om spun c\u0103 vocea pe care o aud apar\u021bine, de fapt, unui p\u0103rinte, unui prieten sau chiar lor \u00een\u0219i\u0219i. Este probabil ecoul unui instinct de supravie\u021buire, pe care \u0219tiin\u021ba \u00eel traduce cel mai adesea prin eroare mental\u0103 sau reac\u021bie chimic\u0103 la situa\u021bii de stres cople\u0219itor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Articol de Oana Du\u015fm\u0103nescu – Publicat vineri, 02 ianuarie 2026, 10:06 \/ Actualizat vineri, 02 ianuarie 2026 10:07…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":80529,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[6179,32,33,27964,31,36,37,27,34,35,25,27962,27961,41,40,38,39,27963,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-80528","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-titluri","8":"tag-alpinism","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cel-de-al-treilea-om","12":"tag-cele-mai-populare-subiecte","13":"tag-featured-news","14":"tag-featurednews","15":"tag-headlines","16":"tag-latest-news","17":"tag-latestnews","18":"tag-news","19":"tag-paranormal","20":"tag-psihologie","21":"tag-ro","22":"tag-romana","23":"tag-romania","24":"tag-romanian","25":"tag-sindrom","26":"tag-stiri","27":"tag-titluri","28":"tag-top-stories","29":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115824710403362674","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/80528","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=80528"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/80528\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/80529"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=80528"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=80528"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=80528"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}