{"id":82005,"date":"2026-01-04T07:23:08","date_gmt":"2026-01-04T07:23:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/82005\/"},"modified":"2026-01-04T07:23:08","modified_gmt":"2026-01-04T07:23:08","slug":"modernizarea-primei-cai-ferate-din-romania-tot-mai-aproape-cand-incep-lucrarile-pe-ruta-bucuresti-giurgiu-si-ce-se-intampla-cu-trenurile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/82005\/","title":{"rendered":"Modernizarea primei c\u0103i ferate din Rom\u00e2nia, tot mai aproape: c\u00e2nd \u00eencep lucr\u0103rile pe ruta Bucure\u0219ti\u2013Giurgiu \u0219i ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu trenurile"},"content":{"rendered":"

Cea mai veche cale ferat\u0103 din Principatele Rom\u00e2ne va intra
\n\u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103. Inaugurat\u0103 \u00een anul 1869, linia Bucure\u0219ti \u2013 Giurgiu urmeaz\u0103 s\u0103
\nfie electrificat\u0103 \u0219i modernizat\u0103 cu fonduri europene. La solicitarea
\n\u201eAdev\u0103rul\u201d, CFR Infrastructur\u0103 a a oferit detalii exacte despre
\ntermenele de execu\u021bie, dar \u0219i despre modul \u00een care se va circula \u00een perioada
\nlucr\u0103rilor.<\/p>\n

\t\t\t\"FOTO<\/p>\n

FOTO Arhiv\u0103<\/p>\n

Dup\u0103 19 ani de a\u0219teptare, perioad\u0103 \u00een care circula\u021bia
\nferoviar\u0103 a fost suspendat\u0103, trenurile de c\u0103l\u0103tori au revenit \u00een iunie 2024 pe
\nruta istoric\u0103 dintre Bucure\u0219ti \u0219i Giurgiu, odat\u0103 cu finalizarea noului pod
\npeste Arge\u0219, la Gr\u0103di\u0219tea, construit \u00een locul celui pr\u0103bu\u0219it. Acum,
\nautorit\u0103\u021bile vor s\u0103 fac\u0103 pasul decisiv prin modernizarea \u0219i electrificarea
\n\u00eentregului tronson, \u00eentre Gara de Nord \u0219i frontiera cu Bulgaria.<\/p>\n

CFR Infrastructur\u0103 a \u00eencheiat anul trecut un contract cu
\nAsocierea RailWorks (Arcada \u2013 Alstom), care vizeaz\u0103 nu doar electrificarea, ci
\n\u0219i rezolvarea punctelor critice r\u0103mase, precum zona localit\u0103\u021bii Daia. Aici va
\nfi construit un nou viaduct pentru a elimina restric\u021biile actuale de tonaj,
\ncare oblig\u0103 trenurile de marf\u0103 s\u0103 ocoleasc\u0103 \u00een continuare prin Videle.<\/p>\n

\t\t\tCalendarul lucr\u0103rilor: \u0218antierul propriu-zis \u00eencepe \u00een
\n2026<\/p>\n

Potrivit datelor transmise de operatorul infrastructurii
\nferoviare la solicitarea \u201eAdev\u0103rul\u201d, ordinul pentru \u00eenceperea proiect\u0103rii a
\nfost emis pe 22 septembrie. Aceast\u0103 faz\u0103 va dura \u0219ase luni, urm\u00e2nd ca din
\nprim\u0103vara anului 2026 s\u0103 \u00eenceap\u0103 execu\u021bia propriu-zis\u0103, care se va \u00eentinde pe
\ndoi ani \u0219i jum\u0103tate. Prin urmare, \u00eentr-un scenariu optimist, lucr\u0103rile ar
\ntrebui finalizate p\u00e2n\u0103 la finele anului 2028.<\/p>\n

\t\t\t\"Noul<\/p>\n

Noul pod feroviar de la Gr\u0103di\u0219tea<\/p>\n

\t\t\tSe mai \u00eenchide circula\u021bia? Explica\u021biile CFR pentru
\nc\u0103l\u0103tori<\/p>\n

Cea mai mare temere a c\u0103l\u0103torilor \u2013 o nou\u0103 suspendare total\u0103
\na traficului \u2013 este infirmat\u0103 de oficialii CFR, \u00een r\u0103spunsul transmis la
\nsolicitarea \u201eAdev\u0103rul\u201d. Pe durata celor doi ani \u0219i jum\u0103tate de \u0219antier,
\ncircula\u021bia se va desf\u0103\u0219ura adaptat: pe sectoarele cu linie dubl\u0103, trenurile vor
\ncircula alternativ pe un singur fir, \u00een timp ce pe zonele cu linie simpl\u0103 vor
\nfi instituite \u00eenchideri temporare, programate. Planul are ca scop men\u021binerea
\nconectivit\u0103\u021bii feroviare, \u00een timp ce infrastructura este reconstruit\u0103 din
\ntemelii pentru viteze de p\u00e2n\u0103 la 120 km\/h.<\/p>\n

Dincolo de reabilitarea cl\u0103dirilor \u0219i a peroanelor,
\nproiectul aduce tehnologie de ultim\u0103 or\u0103, de la sistemul de semnalizare ETCS
\nNivel 2, p\u00e2n\u0103 la substa\u021bii de trac\u021biune la Jilava \u0219i Fr\u0103te\u0219ti \u0219i sisteme
\necologice de protec\u021bie a faunei.<\/p>\n

\u00cen prezent, pe ruta feroviar\u0103 Bucure\u0219ti\u2013Giurgiu circul\u0103, \u00een
\nzilele lucr\u0103toare, \u0219apte trenuri regio, dintre care \u0219ase pornesc din Gara de
\nNord, iar unul din Gara Basarab. Toate au oprire \u00een Gara Progresul. Din Gara de
\nNord p\u00e2n\u0103 la Giurgiu, cel mai rapid tren parcurge distan\u021ba \u00een 2 ore \u0219i 16
\nminute, \u00eens\u0103 dac\u0103 c\u0103l\u0103toria \u00eencepe din Progresul, durata scade la o or\u0103 \u0219i 23
\nde minute. Pre\u021bul integral al unui bilet este de 21 de lei din Bucure\u0219ti Nord,
\nrespectiv 13,5 lei din Progresul. Ca termen de compara\u021bie, principalii
\ncompetitori ai CFR C\u0103l\u0103tori, firmele de maxi-taxi, practic\u0103 un tarif de 25 de
\nlei, \u00eens\u0103 c\u0103l\u0103toria nu dureaz\u0103 mai mult de o or\u0103 \u0219i 10 minute.<\/p>\n

\t\t\tScurt istoric al c\u0103ii ferate Bucure\u0219ti \u2013 Giurgiu<\/p>\n

Istoria primei linii de cale ferat\u0103 din \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne,
\nBucure\u0219ti Filaret \u2013 Giurgiu, a \u00eenceput s\u0103 se scrie \u00een 1865, odat\u0103 cu
\nconcesionarea acordat\u0103 societ\u0103\u021bii britanice Barkley \u2013 Stabiforth. Realizarea
\nliniei a durat aproape doi ani, \u00eentre 1867 \u0219i 1869, iar costul unui kilometru a
\nfost de 193 lei aur, la care s-au ad\u0103ugat \u0219i cheltuielile cu exproprierile
\nefectuate de stat, potrivit unui studiu realizat de Mihaela Manolache, de la
\nBiblioteca Na\u021bional\u0103.<\/p>\n

Cu o lungime de 67,171 km, arat\u0103 sursa citat\u0103, linia
\nBucure\u0219ti Filaret \u2013 Giurgiu a avut patru poduri metalice, proiectate de
\ninginerul-\u0219ef William McCandlish, care traversau r\u00e2urile Sabarul Mare, Sabarul
\nMic, Arge\u0219 \u0219i Neajlov (Nesbor), cu lungimi cuprinse \u00eentre 19,95 m \u0219i 146,96 m.<\/p>\n

La 19\/31 octombrie 1869 a fost inaugurat\u0103 oficial linia
\nBucure\u0219ti Filaret\u2013Giurgiu. \u00cen prima c\u0103l\u0103torie oficial\u0103, locomotiva trenului,
\ndenumit\u0103 \u201eMihaiu Bravu\u201d, a fost condus\u0103 chiar de J. T. Barkley. O a doua
\ngarnitur\u0103 de vagoane a plecat la 15 minute dup\u0103 prima, fiind remorcat\u0103 de
\nlocomotiva \u201eDun\u0103rea\u201d, condus\u0103 de primul mecanic rom\u00e2n, Nicolae T\u0103nase.
\nVagoanele fuseser\u0103 construite \u00een Anglia, la Manchester, de fabrica Ashbury.<\/p>\n

\u201eGradul de civiliza\u021bie al unui popor se m\u0103soar\u0103 prin num\u0103rul
\nkilometrilor c\u0103ilor sale ferate\u201d, declara prim-ministrul de la acea vreme,
\nDimitrie Ghica, pe peronul G\u0103rii Giurgiu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Cea mai veche cale ferat\u0103 din Principatele Rom\u00e2ne va intra \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103. Inaugurat\u0103 \u00een anul 1869, linia…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":82006,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[32,33,18247,31,36,37,8166,6021,27,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30,6528],"class_list":{"0":"post-82005","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cale-ferata","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-feroviar","15":"tag-giurgiu","16":"tag-headlines","17":"tag-latest-news","18":"tag-latestnews","19":"tag-news","20":"tag-ro","21":"tag-romana","22":"tag-romania","23":"tag-romanian","24":"tag-stiri","25":"tag-titluri","26":"tag-top-stories","27":"tag-topstories","28":"tag-tren"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115835633850303807","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/82005","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=82005"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/82005\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/82006"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=82005"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=82005"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=82005"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}