{"id":85631,"date":"2026-01-08T08:35:06","date_gmt":"2026-01-08T08:35:06","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/85631\/"},"modified":"2026-01-08T08:35:06","modified_gmt":"2026-01-08T08:35:06","slug":"pericolul-din-umbra-care-pandeste-romania-tot-ce-se-intampla-acum-e-consecinta-unui-model-complet-gresit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/85631\/","title":{"rendered":"Pericolul din umbr\u0103 care p\u00e2nde\u0219te Rom\u00e2nia. \u201eTot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum e consecin\u021ba unui model complet gre\u0219it\u201d"},"content":{"rendered":"<p>\nRom\u00e2nia a \u00eencheiat 2025 nu<br \/>\ndoar cu un deficit bugetar uria\u0219, cel mai mare din UE, ci \u0219i cu un<br \/>\ndeficit de cont enorm, care \u00eei dezechilibreaz\u0103 \u0219i mai mult fragila<br \/>\neconomie. Cristian P\u0103un, profesor la ASE Bucure\u0219ti, avertizeaz\u0103 c\u0103<br \/>\neconomia Rom\u00e2niei intr\u0103 \u00eentr-o spiral\u0103 periculoas\u0103, iar modelul<br \/>\nde cre\u0219tere pe consum se dovede\u0219te falimentar.<\/p>\n<p>\t\t\t<img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/1765954149_147_index.jpeg\" alt=\"Rom\u00e2nia are un deficit de cont tot mai mare. FOTO: Pexels\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"eager\" class=\"svelte-h45upf\"\/><\/p>\n<p>Rom\u00e2nia are un deficit de cont tot mai mare. FOTO: Pexels<\/p>\n<p>\nRom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu un<br \/>\ndeficit bugetar enorm, cel mai mare din Uniunea European\u0103. De\u0219i nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 o cifr\u0103 oficial\u0103, estim\u0103rile economi\u0219tilor sunt c\u0103 va<br \/>\ndep\u0103\u0219i sau se va situa \u00een jurul a 8,5%. Comparativ cu anul 2024, c\u00e2nd\u00a0Rom\u00e2nia a \u00eencheiat cu un deficit bugetar semnificativ, raportat la aproximativ 8,65% din PIB (metodologie cash) sau 9,3% din PIB (metodologie european\u0103 ESA), lucrurile ar sta ceva mai bine. Totu\u0219i, raportat la politica de austeritate, la a\u0219tept\u0103rile create, dar mai ales prin prisma faptului c\u0103 deficitul r\u0103m\u00e2ne imens, se poate vorbi \u00een continuare de o contraperforman\u021b\u0103 economic\u0103 major\u0103 \u0219i pentru 2025.<\/p>\n<p> \u00cen acela\u0219i timp, infla\u021bia este<br \/>\nuria\u0219\u0103, provoc\u00e2nd cre\u0219teri de pre\u021buri de la o lun\u0103 la alta,<br \/>\nceea ce duce la erodarea puterii de cump\u0103rare a popula\u021biei \u0219i la<br \/>\nsc\u0103derea nivelului de trai. De altfel, cu o infla\u021bie de circa 10%,<br \/>\nRom\u00e2nia nu are rival la nivelul Uniunii Europene \u0219i este mai<br \/>\naproape de \u021b\u0103ri ca Rusia \u0219i Ucraina, care se afl\u0103 \u00een r\u0103zboi,<br \/>\ndec\u00e2t de media UE, care este \u00een jur de 2,5%. <\/p>\n<p>\t\t\tDeficitul de cont ne sufoc\u0103 treptat<\/p>\n<p>\u00cens\u0103 acestea nu sunt<br \/>\nsingurele contraperforman\u021be ale economiei Rom\u00e2niei \u0219i nici<br \/>\nsingurele riscuri la adresa sa. Un aspect despre care nu se vorbe\u0219te<br \/>\nfoarte mult este cel al deficitului de cont curent, care cre\u0219te de<br \/>\nla an la an \u0219i afecteaz\u0103 echilibrul \u0219i a\u0219a fragil al economiei.<br \/>\nPe scurt, banii cheltui\u021bi de Rom\u00e2nia pentru importuri sunt mult mai<br \/>\nmul\u021bi dec\u00e2t cei ob\u021binu\u021bi din exporturi, ceea ce duce la acest<br \/>\ndeficit de cont \u0219i la un dezechilibru macroeconomic.<\/p>\n<p>\t\t\tPriva\u021bii din economie, sufoca\u021bi de taxe \u0219i impozite<\/p>\n<p>\n\u00cen cifre, Rom\u00e2nia a avut<br \/>\npentru prima dat\u0103 \u00een ultimii 30 de ani un deficit de cont curent<br \/>\ncare a dep\u0103\u0219it deficitul bugetar, iar numai \u00eentre ianuarie \u0219i<br \/>\niulie ar fi ie\u0219it din Rom\u00e2nia peste 17 miliarde de euro, cu 20% mai<br \/>\nmult fa\u021b\u0103 de 2024. Iar statistica BNR din decembrie 2025 d\u0103 fiori:<br \/>\npotrivit cifrelor publicate de Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei, contul<br \/>\ncurent al balan\u021bei de pl\u0103\u021bi a Rom\u00e2niei a \u00eenregistrat, \u00een<br \/>\nperioada ianuarie-octombrie, un deficit de 24,6 miliarde de euro, \u00een<br \/>\ncre\u0219tere fa\u021b\u0103 de cei 23,6 miliarde de euro \u00eenregistra\u021bi \u00een<br \/>\nintervalul similar din 2024. Or, se \u0219tie, deficitul de cont curent<br \/>\narat\u0103 c\u0103 o \u021bar\u0103 cheltuie\u0219te mai mult pe bunuri, servicii \u0219i<br \/>\ntransferuri financiare cu restul lumii dec\u00e2t \u00eencaseaz\u0103 din acestea<br \/>\n\u0219i este unul dintre principalii indicatori macroeconomici care<br \/>\nreprezint\u0103 un semnal de alarm\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea economic\u0103 a unei<br \/>\nna\u021biuni.<\/p>\n<p>\nProfesorul Cristian P\u0103un, de la<br \/>\nASE Bucure\u0219ti, explic\u0103, \u00eentr-o analiz\u0103 pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d, de<br \/>\nce lucrurile nu arat\u0103 deloc bine, iar dezechilibrul creat de<br \/>\nraportul dintre importuri \u0219i exporturi apas\u0103 tot mai greu pe umerii<br \/>\neconomiei care \u0219i a\u0219a func\u021bioneaz\u0103 la limita avariei.\n<\/p>\n<p>\n\u201eDeficitul de cont curent are<br \/>\ncomponent\u0103 principal\u0103, balan\u021ba comercial\u0103. Deci import\u0103m mai<br \/>\nmult dec\u00e2t export\u0103m. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, de fapt, \u00een Rom\u00e2nia,<br \/>\ndin diferite motive, se produce mai greu, mai pu\u021bin, mai anevoios,<br \/>\nmai ineficient, cu costuri mai mari, mai pu\u021bin competitiv fa\u021b\u0103 de<br \/>\ntot ceea ce se produce \u00een Uniunea European\u0103 pe pia\u021ba unic\u0103 sau \u00een<br \/>\nalte state. Noi cump\u0103r\u0103m mult din pia\u021ba unic\u0103 \u0219i mai pu\u021bin de<br \/>\nla noi, tocmai pentru c\u0103 pe ai no\u0219tri nu prea \u00eei \u00eengrijim \u0219i \u00eei<br \/>\nstres\u0103m cu tot felul de prostii \u0219i abera\u021bii fiscale\u201d, explic\u0103<br \/>\nprofesorul P\u0103un.\n<\/p>\n<p>\nSitua\u021bia este anormal\u0103 pentru<br \/>\norice economist serios, nu \u0219i pentru guvernele care au condus \u0219i<br \/>\ncare conduc \u00eenc\u0103 Rom\u00e2nia, care o accept\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 ia m\u0103suri<br \/>\nserioase.<\/p>\n<p>\t\t\tO anomalie&#8230; fireasc\u0103 pentru Rom\u00e2nia<\/p>\n<p>\n\u201eSigur, e anormal\u0103 situa\u021bia,<br \/>\ndar din p\u0103cate e firesc \u00eentr-un astfel de context s\u0103 ajungi la a\u0219a<br \/>\nceva. Ca s\u0103 nu mai vorbim de faptul c\u0103 tu stimulezi pe deficit<br \/>\nbugetar cererea de bunuri \u0219i servicii care se duce \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103<br \/>\nc\u0103tre importuri. Pentru c\u0103 tu, de fapt, aici e\u0219uezi cu modelul t\u0103u<br \/>\nde dezvoltare economic\u0103\u201d, spune profesorul bucure\u0219tean.<\/p>\n<p>\nDe altfel, \u00eencerc\u0103rile de a<br \/>\nstimula produc\u021bia p\u00e2n\u0103 acum au dat gre\u0219, inclusiv din cauza<br \/>\nfaptului c\u0103 Rom\u00e2nia nu a adoptat politici economice adecvate, care<br \/>\ns\u0103-i rezolve adev\u0103ratele probleme. Rom\u00e2nia nu a produs suficient<br \/>\npentru a acoperi cererea existent\u0103 pe pia\u021b\u0103, ci a \u00eencercat s\u0103<br \/>\nrezolve prin importuri. Importuri care, la un moment dat, sufoca<br \/>\nbalan\u021ba.<\/p>\n<p>\n\u201eStimularea cererii agregate<br \/>\nnu duce \u00een toate \u021b\u0103rile la cre\u0219tere \u0219i dezvoltare economic\u0103.<br \/>\nMai trebuie s\u0103 ai \u0219i alte condi\u021bii \u00eendeplinite ca tu, aplic\u00e2nd<br \/>\nkeynesismul (n.r. &#8211;  curent \u00een g\u00e2ndirea economic\u0103 (macroeconomie)<br \/>\nintrodus secolul trecut de economistul britanic John Maynard Keynes)<br \/>\nla buchet, s\u0103 ajungi la rezultatele scontate de Keynes. Cererea<br \/>\nagregat\u0103 stimulat\u0103 la noi pe deficit \u0219i datorie public\u0103 nu se<br \/>\nduce c\u0103tre produc\u021bie, nu tracteaz\u0103 produc\u021bia. De\u0219i economi\u0219tii<br \/>\nclasici spun c\u0103 \u00een general e invers \u0219i c\u0103 produc\u021bia tracteaz\u0103<br \/>\nconsumul \u0219i nu invers. Pentru ca s\u0103 po\u021bi consuma, trebuie \u00een<br \/>\nprealabil s\u0103 produci ceva. Asta spun economi\u0219tii clasici. Keynes a<br \/>\nspus pe dos treaba asta. \u0218i nu \u00eentotdeauna e valabil\u0103. Cel pu\u021bin<br \/>\n\u00een cazul Rom\u00e2niei pare c\u0103 nu e valabil\u0103, iar noi cu siguran\u021b\u0103<br \/>\nc\u0103 n-ar trebui s\u0103 mai mergem pe aceast\u0103 cale pe care am<br \/>\n\u00eembr\u0103\u021bi\u0219at-o de c\u00e2\u021biva ani buni\u201d, avertizeaz\u0103 <\/p>\n<p>Cristian P\u0103un.<\/p>\n<p>\t\t\tTr\u0103im pe \u00eemprumut \u0219i import\u0103m mult, dar export\u0103m pu\u021bin<\/p>\n<p>\nPe acest fond, cre\u0219te \u0219i<br \/>\ndatoria public\u0103 a \u021b\u0103rii, iar odat\u0103 ce ne \u00eendator\u0103m tot mai<br \/>\nmult, intr\u0103m \u00eentr-o spiral\u0103 care cauzeaz\u0103 noi \u0219i noi probleme.<br \/>\nRom\u00e2nia, spre deosebire de alte \u021b\u0103ri cu datorii chiar mult mai<br \/>\nmari, a\u0219a cum este cazul Statelor Unite ale Americii, a Fran\u021bei,<br \/>\nBelgiei \u0219i a Japoniei, nu are o economie comparabil\u0103 \u0219i este mult<br \/>\nmai vulnerabil\u0103.<\/p>\n<p>\t\t\t<img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/1764150729_975_index.jpeg\" alt=\"Cristian P\u0103un. FOTO: ASE Bucure\u0219ti\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\" class=\"svelte-h45upf\"\/><\/p>\n<p>Cristian P\u0103un. FOTO: ASE Bucure\u0219ti<\/p>\n<p>Astfel, de\u0219i datoria Rom\u00e2niei este undeva \u00een<br \/>\njurul a 60 de procente din PIB, cu mult sub cei peste 250% ai<br \/>\nJaponiei, economia \u021b\u0103rii noastre este privit\u0103 de finan\u021batorii de<br \/>\npe pie\u021bele externe ca mult mai pu\u021bin solvabil\u0103 \u0219i mult mai<br \/>\nproblematic\u0103 dec\u00e2t economia nipon\u0103. Iar de aici totul se traduce<br \/>\n\u00een finan\u021b\u0103ri mai scumpe, pentru c\u0103 investitorii vor anumite<br \/>\ngaran\u021bii atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i asum\u0103 riscul s\u0103 crediteze o economie<br \/>\nbolnav\u0103, a\u0219a cum este cea a Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p>\n\u201eDeficitul balan\u021bei<br \/>\ncomerciale este o consecin\u021b\u0103 a unui model economic complet gre\u0219it,<br \/>\nmodel de dezvoltare care pune accent pe cererea agregat\u0103 stimulat\u0103<br \/>\npe deficit \u0219i datorie. Evident c\u0103 \u00een contul curent nu g\u0103sim doar<br \/>\nbalan\u021ba comercial\u0103, g\u0103sim de exemplu \u0219i ceea ce pl\u0103tim ca<br \/>\ndob\u00e2nzi la datoria public\u0103 extern\u0103, \u00een valut\u0103. Ori la noi dac\u0103<br \/>\naceast\u0103 datorie cre\u0219te an de an cu c\u00e2teva zeci de miliarde de euro<br \/>\npentru c\u0103 \u0103sta-i deficitul \u0219i nu reu\u0219im s\u0103-l finan\u021b\u0103m dec\u00e2t<br \/>\na\u0219a. Clar c\u0103 \u0219i dob\u00e2nzile ca sum\u0103 cresc. A\u0219a ajungem noi s\u0103<br \/>\npl\u0103tim mai degrab\u0103 dob\u00e2nzi dec\u00e2t \u00eencas\u0103m \u0219i asta se vede \u00een<br \/>\ndeficitul de cont curent care include \u0219i aceast\u0103 treab\u0103. \u0218i<br \/>\natunci intr\u0103rile de valut\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2nd apare acest deficit,<br \/>\nsunt mai mici dec\u00e2t ie\u0219irile de valut\u0103. Adic\u0103 avem valut\u0103 care<br \/>\niese din \u021bar\u0103 pentru importuri, pentru plata dob\u00e2nzilor,<br \/>\ndividendelor \u0219i a\u0219a mai departe \u00eentr-o sum\u0103 foarte consistent\u0103<br \/>\n\u0219i care influen\u021beaz\u0103 cererea de valut\u0103\u201d, explic\u0103 P\u0103un.<\/p>\n<p>\t\t\tCe se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu leul<\/p>\n<p>\nRiscul ca moneda na\u021bional\u0103 s\u0103<br \/>\nse deterioreze nu este deloc neglijabil. Totu\u0219i, Cristian P\u0103un este<br \/>\nmai pu\u021bin pesimist fa\u021b\u0103 de al\u021bi economi\u0219ti care au vorbit cu<br \/>\nsubiect \u0219i predicat despre pr\u0103bu\u0219irea leului.\n<\/p>\n<p>\n\u201eDeocamdat\u0103 am mai g\u0103sit<br \/>\nvalut\u0103 din PNRR, din ce ne mai intr\u0103 de pe la Uniunea European\u0103,<br \/>\ndar pe m\u0103sur\u0103 ce noi am \u00eent\u00e2rziat cu aceste intr\u0103ri de fonduri<br \/>\ndinspre Uniunea European\u0103, fonduri \u00een valut\u0103, \u00eencepem \u00eencet s\u0103<br \/>\nsim\u021bim \u0219i o presiune pe cursul de schimb. \u0218i ea se va accentua<br \/>\ndac\u0103 Rom\u00e2nia va fi introdus\u0103 \u00een junk.\u00a0<br \/>\nPentru c\u0103 introducerea Rom\u00e2niei<br \/>\n\u00een junk ar face ca aceea\u0219i jum\u0103tate din datoria public\u0103 pe care<br \/>\nast\u0103zi o finan\u021b\u0103m de pe pia\u021bele externe s\u0103 nu mai avem de unde<br \/>\ns-o sus\u021binem. Finan\u021barea ar veni exclusiv de pe pia\u021ba local\u0103<br \/>\ninfla\u021bionist \u0219i ie\u0219irile de valut\u0103 care vor \u00eenso\u021bi intrarea<br \/>\nnoastr\u0103 \u00een junk cu siguran\u021b\u0103 ar dubla cursul de schimb valutar.<br \/>\nN-am nici cea mai mic\u0103 urm\u0103 de \u00eendoial\u0103\u201d, este semnalul de<br \/>\nalarm\u0103 tras de P\u0103un.<\/p>\n<p>\nNu ar fi o situa\u021bie singular\u0103<br \/>\nla nivelul Rom\u00e2niei, \u021bar\u0103 care s-a mai confruntat cu astfel de<br \/>\ncrize. De altfel, spune Cristian P\u0103un, Rom\u00e2nia nu a reu\u0219it s\u0103<br \/>\nrezolve aceste probleme \u00eencep\u00e2nd din 1990. Altfel spus, toate<br \/>\nguvernele care s-au succedat, indiferent de culoarea politic\u0103, s-au<br \/>\ndovedit incompetente. Vestea proast\u0103 este c\u0103 nici acum lucrurile nu<br \/>\nstau deloc diferit, iar solu\u021biile pentru redresare nu vin de<br \/>\nnic\u0103ieri.<\/p>\n<p>\n\u201eNoi am mai avut astfel de<br \/>\nsitua\u021bii prin anii 90 \u0219i s-a \u00eent\u00e2mplat fix la fel cu acelea\u0219i<br \/>\nvulnerabilit\u0103\u021bi pe care le vedem \u0219i ast\u0103zi \u0219i pe care nu le-am<br \/>\nreparat semnificativ de mult \u00een ace\u0219ti 30 de ani. Pentru c\u0103 \u00eenc\u0103<br \/>\no dat\u0103 repet, modelul este gre\u0219it. Politicienii nu sunt conecta\u021bi<br \/>\nla ce \u00eenseamn\u0103 modernizarea reformarea Rom\u00e2niei. Iau o alt\u0103<br \/>\nagenda complet diferit\u0103. Parc\u0103 asta nu-i \u021bara lor. Stau a\u0219a \u0219i<br \/>\nm\u0103 g\u00e2ndesc c\u00e2teodat\u0103 cu oarecare triste\u021be. <\/p>\n<p>Parc\u0103 asta nu-i \u021bara<br \/>\npoliticienilor din Rom\u00e2nia. Parc\u0103 nu-\u0219i doresc atunci c\u00e2nd ajung<br \/>\n\u00een astfel de pozi\u021bii de demnitate de putere ca reprezentan\u021bi ai<br \/>\nno\u0219tri. Parc\u0103 nu-\u0219i doresc s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een istorie ca cei care<br \/>\nau schimbat \u00een bine Rom\u00e2nia. Nu. Ei au complet alte preocup\u0103ri \u0219i<br \/>\nasta se vede. Se vede inclusiv, repet \u00eenc\u0103 o dat\u0103, nota de plat\u0103<br \/>\npe care rom\u00e2nii, din p\u0103cate, sunt chema\u021bi tot mai des s\u0103 o<br \/>\npl\u0103teasc\u0103 \u00een dauna nivelului lor de trai, \u00een dauna, s\u0103 spunem<br \/>\na\u0219a, a dezvolt\u0103rii personale, familiale \u0219i a\u0219a mai departe\u201d, \u00eencheie Cristian P\u0103un.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Rom\u00e2nia a \u00eencheiat 2025 nu doar cu un deficit bugetar uria\u0219, cel mai mare din UE, ci \u0219i&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":66836,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[32,33,31,4077,2049,2537,229,36,37,27,34,35,25,13190,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-85631","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-cristian-paun","12":"tag-criza","13":"tag-economie","14":"tag-exclusiv","15":"tag-featured-news","16":"tag-featurednews","17":"tag-headlines","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-news","21":"tag-pericol","22":"tag-ro","23":"tag-romana","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-stiri","27":"tag-titluri","28":"tag-top-stories","29":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115858566208950131","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/85631","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=85631"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/85631\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/66836"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=85631"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=85631"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=85631"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}