Diagnosticul de autism pentru copilul t\u0103u \u00ee\u021bi schimb\u0103 pentru totdeauna felul \u00een care prive\u0219ti lumea \u0219i propria existen\u021b\u0103. \u00ce\u021bi d\u0103 peste cap certitudinile, planurile \u0219i felul \u00een care \u00ee\u021bi imaginai viitorul. La \u00eenceput e furtun\u0103: fric\u0103, panic\u0103, \u201ede ce noi?\u201d, \u201ece facem acum?\u201d, \u201ecum \u00eel ajut?\u201d Se amestec\u0103 speran\u021ba cu vinov\u0103\u021bia, puterea cu neputin\u021ba. \u0218i, ca orice p\u0103rinte care \u00ee\u0219i iube\u0219te copilul p\u00e2n\u0103 \u00een m\u0103duva oaselor, porne\u0219ti la drum cu o singur\u0103 dorin\u021b\u0103: s\u0103 faci totul ca lui s\u0103-i fie bine. S\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103. S\u0103 prind\u0103 trenul vie\u021bii. S\u0103 ajung\u0103 \u201eacolo unde trebuie\u201d. Doar c\u0103, pe acest drum \u00een care aduni speciali\u0219ti, terapii, recomand\u0103ri, programe, manuale \u0219i vise, se strecoar\u0103, aproape nev\u0103zut\u0103, cea mai mare gre\u0219eal\u0103 pe care o fac foarte mul\u021bi p\u0103rin\u021bi de copii cu autism. O gre\u0219eal\u0103 care nu se vede \u00een poze, nu se cite\u0219te \u00een rapoarte \u0219i nu \u021bi-o spune nimeni verde \u00een fa\u021b\u0103. Dar se cite\u0219te \u00een ochii copiilor no\u0219tri.<\/p>\n
\u0218i aceast\u0103 gre\u0219eal\u0103 nu \u021bine de lips\u0103 de iubire, de interes sau de efort. Din contr\u0103. Apare exact acolo unde iubirea e uria\u0219\u0103, unde p\u0103rintele vrea s\u0103 fac\u0103 \u201etot\u201d, unde se lupt\u0103 cu timpul \u0219i cu normele lumii. Apare \u00een disperarea de a \u021bine pasul cu ceilal\u021bi, \u00een nevoia de a-l \u201ealinia\u201d pe copilul cu autism la regulile lumii tipice, \u00een obsesia pentru performan\u021b\u0103 cognitiv\u0103 \u0219i comportament \u201ecorect\u201d, dar cu pre\u021bul ignor\u0103rii a ceva infinit mai important: nevoile emo\u021bionale, ritmul interior \u0219i limitele reale ale copilului. Asta doare. Pentru c\u0103 dac\u0103 a\u0219 putea da timpul \u00eenapoi, dac\u0103 a\u0219 putea vorbi cu mine, cea de acum 15 sau 18 ani, i-a\u0219 spune un lucru esen\u021bial: \u201eNu te mai lupta cu timpul lumii. \u00cenva\u021b\u0103-l pe al copilului t\u0103u.\u201d<\/p>\n
Am un copil care nu mai e copil. David are 19 ani. \u0218i ast\u0103zi, privind \u00een urm\u0103, \u0219tiu sigur c\u0103 cea mai mare lec\u021bie pe care mi-a dat-o autismul nu a fost despre terapii, programe sau protocoale. A fost despre ascultare, despre prezen\u021b\u0103, despre renun\u021barea la ideea c\u0103 lucrurile trebuie s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u201ela timpul lor\u201d \u0219i \u00eenlocuirea ei cu adev\u0103rul fundamental al oric\u0103rui copil cu autism: \u201etoate la timpul LUI\u201d.<\/p>\n
Sunt Georgiana Mihalcea, o mam\u0103 de adult special. Dup\u0103 ce am scris 5 ani serialul \u201eLa bra\u021b cu autismul<\/a>\u201d, voi publica o serie de scrisori pentru mamele cu copii speciali, scrisori care s\u0103 le dea putere s\u0103 mearg\u0103 mai departe.<\/p>\n \u201eTrebuie s\u0103 reu\u0219easc\u0103!\u201d, presiunea invizibil\u0103 care apas\u0103 \u0219i rupe din sufletul copilului<\/p>\n De undeva, din societate, din medici, din terapeu\u021bi, din pove\u0219tile altor p\u0103rin\u021bi sau chiar din capul nostru vine mereu acela\u0219i mesaj: \u201etrebuie s\u0103 fac\u0103 asta\u201d, \u201etrebuie s\u0103 ajung\u0103 aici\u201d, \u201etrebuie s\u0103 fie integrat\u201d, \u201etrebuie s\u0103 vorbeasc\u0103\u201d, \u201etrebuie s\u0103 scrie\u201d, \u201etrebuie s\u0103 se comporte adecvat\u201d, \u201etrebuie s\u0103 fie ca ceilal\u021bi\u201d. Fiecare \u201etrebuie\u201d acesta poart\u0103, din punct de vedere psihologic, o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 uria\u0219\u0103. Pentru copil nu este doar o cerin\u021b\u0103, este o presiune continu\u0103. Este o invita\u021bie la o lupt\u0103 permanent\u0103 cu o lume care merge mai repede dec\u00e2t poate el, mai tare dec\u00e2t \u00eel \u021bin resursele lui \u0219i mai agresiv dec\u00e2t \u00eei permite sensibilitatea. \u0218tiu c\u0103 e cel mai greu s\u0103 scapi de acest \u201etrebuie\u201d \u0219i mie mi-a luat destul de mult s\u0103 nu mai simt presiunea acestui cuv\u00e2nt.<\/p>\n Noi, p\u0103rin\u021bii, vedem rezultate. Vedem progres sau stagnare. Vedem c\u00e2t a \u00eenv\u0103\u021bat, dac\u0103 \u021bine pasul, dac\u0103 bifeaz\u0103 etape. Dar, de multe ori, nu vedem costul emo\u021bional din spate. \u00cencerc\u0103m s\u0103-l \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 citeasc\u0103, s\u0103 scrie, s\u0103 rezolve, s\u0103 repete, s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 mediului tipic, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m cu adev\u0103rat: \u201eCum se simte el \u00een tot acest proces?\u201d C\u00e2t\u0103 energie consum\u0103 ca s\u0103 stea lini\u0219tit \u00eentr-o sal\u0103 cu 30 de copii, \u00eentr-un zgomot permanent, cu mii de stimuli care \u00eel bombardeaz\u0103? C\u00e2t stres adun\u0103 \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 nu mai fluture m\u00e2inile<\/a>, s\u0103 nu se mai balanseze, s\u0103 nu se mai lini\u0219teasc\u0103 a\u0219a cum corpul lui \u0219tie s\u0103 o fac\u0103? C\u00e2te nop\u021bi cu anxietate se ascund \u00een spatele unei zile \u00een care a \u201efost cuminte \u0219i s-a descurcat\u201d?<\/p>\n Psihologia copilului cu autism ne spune clar: sistemul lor nervos este altfel. Sensibilit\u0103\u021bile sunt altele. Capacitatea de reglare emo\u021bional\u0103 este diferit\u0103. Toleran\u021ba la frustrare nu e la fel ca la ceilal\u021bi copii. Creierul lor proceseaz\u0103 informa\u021bia \u00een alt ritm, \u00een alt fel. C\u00e2nd noi punem accent predominant pe ce \u201etrebuie s\u0103 fac\u0103\u201d, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u021binem cont de toate aceste realit\u0103\u021bi biologice \u0219i emo\u021bionale, ceea ce facem, de fapt, este s\u0103 construim performan\u021b\u0103 pe teren fragil. \u0218i acel teren fragil este interiorul copilului nostru. Da, poate c\u0103 va \u0219ti s\u0103 scrie. Poate c\u0103 va finaliza un sistem \u0219colar<\/a>. Poate c\u0103 nu va mai flutura m\u00e2inile \u00een public. Dar dac\u0103 \u00een interiorul lui r\u0103m\u00e2ne fric\u0103, tensiune, ru\u0219ine, oboseal\u0103 cronic\u0103, anxietate, pre\u021bul este prea mare.<\/p>\n De aceea spun c\u0103 \u201eda, trebuie s\u0103 fac\u0103\u201d devine cel mai mare du\u0219man al copilului cu autism atunci c\u00e2nd este scos din context. Pentru c\u0103 transform\u0103 copilul \u00eentr-un proiect de reabilitare \u00een loc s\u0103-l lase s\u0103 fie o fiin\u021b\u0103 uman\u0103 \u00eentreag\u0103, cu dreptul de a avea ritmul s\u0103u, limitele sale, nevoile sale.<\/p>\n Autismul nu are un singur ceas. \u0218i copilul t\u0103u nu e o statistic\u0103<\/p>\n Una dintre cele mai mari iluzii \u00een care c\u0103dem este aceea c\u0103 exist\u0103 ni\u0219te etape clare, ni\u0219te repere fixe, ni\u0219te \u201etrepte obligatorii\u201d pe care copilul cu autism trebuie s\u0103 le urce la anumite v\u00e2rste ca s\u0103 fie \u201e\u00een grafic\u201d. Ne uit\u0103m la al\u021bi copii, la ce spun speciali\u0219tii, la grupurile de p\u0103rin\u021bi, la pove\u0219ti spectaculoase<\/a> \u0219i, f\u0103r\u0103 s\u0103 vrem, ne transform\u0103m copilul \u00eentr-un comparat permanent. De parc\u0103 autismul ar veni cu un manual universal care se aplic\u0103 identic tuturor. Dar realitatea este alta: nu exist\u0103 doi copii cu autism la fel. Nu exist\u0103 dou\u0103 evolu\u021bii identice. Nu exist\u0103 un drum standard. Exist\u0103 doar copilul t\u0103u, unic, cu structura lui, cu sensibilit\u0103\u021bile lui, cu felul lui de a percepe lumea.<\/p>\n Am \u00eenv\u0103\u021bat asta pe propria piele. Mult timp am tr\u0103it cu ideea c\u0103 trebuie s\u0103-l aduc pe David \u201ec\u00e2t mai aproape de normal\u201d. Apoi am \u00een\u021beles c\u0103 aceast\u0103 \u201enormalitate\u201d nu exist\u0103 ca destina\u021bie universal\u0103. C\u0103 exist\u0103 doar via\u021ba lui, drumul lui, posibilit\u0103\u021bile lui. \u0218i, poate cel mai important, c\u0103 multe dintre barierele pe care le-a dep\u0103\u0219it nu le-a dep\u0103\u0219it c\u00e2nd scria \u00een c\u0103r\u021bi c\u0103 ar fi trebuit. Nu c\u00e2nd psihologii spunea c\u0103 \u201ee momentul optim\u201d. Nu c\u00e2nd al\u021bi copii reu\u0219iser\u0103 deja. Ci atunci c\u00e2nd a fost el preg\u0103tit. C\u00e2nd interiorul lui a f\u0103cut loc pentru nou. C\u00e2nd fricile au mai cedat. C\u00e2nd emo\u021bional a putut.<\/p>\n Psihologic vorbind, asta e esen\u021ba. Un copil, cu sau f\u0103r\u0103 autism, nu poate \u00eenv\u0103\u021ba \u0219i nu poate integra nimic durabil dac\u0103 este cople\u0219it emo\u021bional. Creierul \u00eenva\u021b\u0103 \u00een condi\u021bii de siguran\u021b\u0103. Progresul real nu se construie\u0219te din stres, ci din echilibru. Cea mai mare gre\u0219eal\u0103 este c\u0103 mul\u021bi p\u0103rin\u021bi investesc enorm \u00een cognitiv \u0219i foarte pu\u021bin \u00een siguran\u021ba emo\u021bional\u0103 a copilului. Punem bani, timp, suflet \u00een terapii<\/a>, \u0219i prea pu\u021bin \u00een a-l \u00een\u021belege. Punem accent pe \u201ece \u0219tie s\u0103 fac\u0103\u201d, nu pe \u201ecum se simte cu ce face\u201d. \u0218i, f\u0103r\u0103 s\u0103 vrem, \u00eel transform\u0103m \u00eentr-o curs\u0103 cu obstacole \u00een care copilul nostru este at\u00e2t concurentul, c\u00e2t \u0219i cel care trebuie s\u0103 c\u00e2\u0219tige, indiferent de cum \u00eel cost\u0103.<\/p>\n Adev\u0103rul dureros, dar eliberator, este acesta: autismul nu are reguli fixe pentru to\u021bi. Nu exist\u0103 \u201etoate la timpul lor\u201d. Exist\u0103 \u201etoate la timpul LUI\u201d. C\u00e2nd \u00een\u021belegi asta, ceva se a\u0219az\u0103 \u00een tine. Dispare o parte din presiune. Apare alt fel de curaj, alt fel de iubire, mult mai autentic\u0103 \u0219i mai respectuoas\u0103 fa\u021b\u0103 de copil. Nu mai alergi s\u0103-l potrive\u0219ti \u00een lume. \u00cenve\u021bi s\u0103 ajustezi lumea \u00een jurul lui, c\u00e2t se poate. Nu-l mai for\u021bezi s\u0103 fie ceea ce \u201etrebuie\u201d. \u00cel aju\u021bi s\u0103 devin\u0103 ceea ce poate \u0219i ceea ce este.<\/p>\n Vocea copilului este cel mai important terapeut<\/p>\n Tr\u0103im \u00eentr-o lume \u00een care totul vine cu proceduri, metodologii, programe, studii, ghiduri. \u0218i este extraordinar c\u0103 exist\u0103. Sunt utile. Ajut\u0103. Dar problema apare atunci c\u00e2nd aceste instrumente devin mai importante dec\u00e2t copilul \u00een sine. C\u00e2nd ne lu\u0103m orbe\u0219te dup\u0103 manual, dup\u0103 ce spune terapeutul, dup\u0103 ce recomand\u0103 speciali\u0219tii, f\u0103r\u0103 s\u0103 traducem toate acestea prin filtrul realit\u0103\u021bii copilului nostru. F\u0103r\u0103 s\u0103 ne mai \u00eentreb\u0103m: \u201eLui i se potrive\u0219te?\u201d \u201eEste preg\u0103tit pentru asta?\u201d \u201eCare este costul emo\u021bional al acestei etape?\u201d \u201eEste acesta un obiectiv pentru sufletul lui sau doar pentru lini\u0219tea mea \u0219i a societ\u0103\u021bii?\u201d<\/p>\n Psihologia modern\u0103 vorbe\u0219te mult despre personalizare, despre respectarea diferen\u021belor neurobiologice, despre interven\u021bii centrate pe persoan\u0103. \u0218i totu\u0219i, de multe ori, \u00een practic\u0103, copilul cu autism ajunge \u00eentr-un carusel \u00een care trebuie mereu s\u0103 fac\u0103, s\u0103 \u00eenve\u021be, s\u0103 performeze. E prins \u00eentre a\u0219tept\u0103rile terapeu\u021bilor, presiunea \u0219colii, dorin\u021ba p\u0103rin\u021bilor \u0219i cerin\u021bele sociale. \u0218i, undeva, \u00een toat\u0103 aceast\u0103 agita\u021bie, vocea lui se pierde. Dar copilul vorbe\u0219te, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd nu are limbaj. Vorbe\u0219te prin comportamente. Prin crize. Prin retrageri. Prin rezisten\u021b\u0103. Prin oboseal\u0103. Prin acel \u201enu mai pot\u201d spus uneori \u00een t\u0103cere.<\/p>\n Adev\u0103rata maturitate a p\u0103rintelui vine atunci c\u00e2nd are curajul s\u0103 pun\u0103 pe primul loc aceast\u0103 voce. S\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 semnele de disconfort nu sunt \u201e\u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare\u201d, \u201elips\u0103 de cooperare\u201d sau \u201eproblem\u0103 care trebuie reparat\u0103\u201d, ci mesaje. Sunt strig\u0103te de ajutor ale unui copil care se simte dep\u0103\u0219it. S\u0103 \u00eencerci s\u0103-l for\u021bezi peste ele doar pentru c\u0103 \u201ea\u0219a scrie \u00een program\u201d \u00eenseamn\u0103 s\u0103-i calci peste suflet. S\u0103 le ascul\u021bi \u00eenseamn\u0103 s\u0103-i respec\u021bi umanitatea.<\/p>\n Am \u00eenv\u0103\u021bat, al\u0103turi de David, c\u0103 uneori e mai s\u0103n\u0103tos s\u0103 spui \u201estop\u201d, chiar dac\u0103 toat\u0103 lumea \u00ee\u021bi spune \u201econtinu\u0103\u201d. C\u0103 uneori e mai important s\u0103 construie\u0219ti siguran\u021b\u0103 dec\u00e2t competen\u021b\u0103. C\u0103 po\u021bi am\u00e2na o etap\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u201epierzi trenul vie\u021bii\u201d. C\u0103 nu e o tragedie dac\u0103 nu bifezi tot. Tragedie este doar dac\u0103 \u00ee\u021bi pierzi copilul emo\u021bional pe drum. Dac\u0103-l rupi \u00eentre ce-\u0219i dore\u0219te lumea \u0219i ce poate el s\u0103 duc\u0103.<\/p>\n Nu despre c\u00e2t face copilul este vorba, ci despre cum r\u0103m\u00e2ne el \u00een lume<\/p>\n Dac\u0103 ar fi s\u0103 reduc la o singur\u0103 idee aceast\u0103 tem\u0103, ar fi asta: cea mai mare gre\u0219eal\u0103 a p\u0103rin\u021bilor de copii cu autism este c\u0103 pun accentul aproape exclusiv pe func\u021bionalitate, pe adaptare, pe \u201es\u0103 fac\u0103\u201d, \u0219i uit\u0103 s\u0103 se uite la copil ca la un om \u00eentreg. Uit\u0103 de suflet. Uit\u0103 de emo\u021bii. Uit\u0103 de faptul c\u0103 un copil nu este un proiect, ci o fiin\u021b\u0103 vie. Nu conteaz\u0103 doar dac\u0103 \u0219tie s\u0103 citeasc\u0103, s\u0103 scrie, s\u0103 se descurce \u201esocial acceptabil\u201d. Conteaz\u0103 dac\u0103 e \u00eemp\u0103cat, c\u00e2t de anxios este, c\u00e2t\u0103 pace are \u00een interior, c\u00e2t\u0103 bucurie poate tr\u0103i, c\u00e2t de mult simte c\u0103 este acceptat a\u0219a cum este, nu doar pentru ceea ce reu\u0219e\u0219te.<\/p>\n Noi, p\u0103rin\u021bii, ne temem mereu de viitor. \u201eCe va face?\u201d \u201eCum se va descurca?\u201d \u201eCum va tr\u0103i?\u201d Dar poate \u00eentrebarea mai corect\u0103 este: \u201eCine va fi?\u201d Va fi un adult permanent speriat? Un adult care a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 ascunz\u00e2ndu-se de sine, neg\u00e2ndu-\u0219i nevoile, \u00eencerc\u00e2nd mereu s\u0103 fie \u201epe placul lumii\u201d? Sau un adult care, \u00een ritmul lui, \u00een limitele lui, a crescut \u00een siguran\u021b\u0103, \u00een iubire, \u00een respect, cu sentimentul<\/a> c\u0103 are dreptul s\u0103 fie diferit \u0219i c\u0103 valoarea lui nu st\u0103 \u00een compara\u021bii?<\/p>\n De aceea spun cu toat\u0103 convingerea \u0219i cu toat\u0103 experien\u021ba mea de mam\u0103 de adult cu autism: nu putem da timpul \u00eenapoi. Dar putem schimba felul \u00een care \u00eel tr\u0103im de acum \u00eencolo. Putem \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 nu mai tr\u0103im \u00een goana dup\u0103 norme \u0219i s\u0103 ne \u00eentoarcem c\u0103tre copil. S\u0103-l privim. S\u0103-l ascult\u0103m. S\u0103-i respect\u0103m ritmul. S\u0103 renun\u021b\u0103m la \u201etoate la timpul lor\u201d \u0219i s\u0103 spunem, cu bl\u00e2nde\u021be \u0219i curaj: \u201eToate la timpul LUI\u201d. Pentru c\u0103, \u00een final, nu c\u00e2\u0219tig\u0103 cei care ajung repede. Ci cei care ajung \u00eentreagi. \u0218i asta este, poate, cea mai mare victorie posibil\u0103 pentru orice p\u0103rinte \u0219i orice copil cu autism.<\/p>\n \u00ce\u021bi recomand\u0103m s\u0103 te ui\u021bi \u0219i la acest video <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Diagnosticul de autism pentru copilul t\u0103u \u00ee\u021bi schimb\u0103 pentru totdeauna felul \u00een care prive\u0219ti lumea \u0219i propria existen\u021b\u0103.…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":85763,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[526,32,33,31,36,37,29165,29166,27,29167,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-85762","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-autism","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-georgiana-mihalcea","15":"tag-greseala-parinti-copii-cu-autism","16":"tag-headlines","17":"tag-la-brat-cu-autismul","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-news","21":"tag-ro","22":"tag-romana","23":"tag-romania","24":"tag-romanian","25":"tag-stiri","26":"tag-titluri","27":"tag-top-stories","28":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115859089241096466","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/85762","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=85762"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/85762\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/85763"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=85762"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=85762"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=85762"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}