{"id":87967,"date":"2026-01-10T16:24:08","date_gmt":"2026-01-10T16:24:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/87967\/"},"modified":"2026-01-10T16:24:08","modified_gmt":"2026-01-10T16:24:08","slug":"calcaiul-lui-ahile-datoria-publica-a-tarilor-din-uniunea-europeana-pune-presiune-pe-intreaga-economie-care-e-situatia-romaniei-comparativ-cu-alte-state-membre","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/87967\/","title":{"rendered":"C\u0103lc\u00e2iul lui Ahile. Datoria public\u0103 a \u021b\u0103rilor din Uniunea European\u0103 pune presiune pe \u00eentreaga economie. Care e situa\u021bia Rom\u00e2niei comparativ cu alte state membre"},"content":{"rendered":"

La sf\u00e2r\u0219itul celui de-al doilea trimestru al anului trecut, raportul dintre datoria brut\u0103 a guvernului fa\u021b\u0103 de PIB \u00een zona euro era de 88,2%, \u00een cre\u0219tere comparativ cu 87,7%, la sf\u00e2r\u0219itul primului trimestru al aceluia\u0219i an. \u00cen Uniunea European\u0103, raportul a crescut de asemenea de la 81,5%, la 81,9%. \u00cen 2026, Europa pare c\u0103 se confrunta cu noi provoc\u0103ri \u0219i cu niveluri diferite ale datoriei publice<\/a>. De asemenea, prognozele economi\u0219tilor indic\u0103 faptul c\u0103 \u021b\u0103rile din blocul comun vor continua s\u0103 se confrunte cu greut\u0103\u021bile fiscale cauzate de crizele anterioare, popula\u021bia \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103 \u0219i cre\u0219terea necesarului de cheltuieli.\u00a0<\/p>\n

Ce reprezint\u0103 datoria public\u0103 \u0219i cum se calculeaz\u0103<\/p>\n

Defini\u021bia din manualul de economie spune c\u0103 datoria public\u0103 a unei \u021b\u0103ri reprezint\u0103 totalul banilor \u00eemprumuta\u021bi de guvern de pe pie\u021bele interne \u0219i externe, esen\u021bial\u0103 pentru finan\u021barea deficitelor bugetare \u0219i a investi\u021biilor, dar calculat\u0103 ca procent din PIB pentru a indica gradul de \u00eendatorare. Mai simplu, prin datorie public\u0103 se \u00een\u021belege nivelul de \u00eendatorare pe care \u00eel are un stat fa\u021b\u0103 de ter\u021bi precum persoanele private, b\u0103nci, \u00eentreprinderi, din \u021bar\u0103 sau din afar\u0103, care au cump\u0103rat obliga\u021biuni emise de stat pentru a acoperi nevoile financiare ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n

C\u00e2nd vine vorba de statele care se confrunt\u0103 cu cele mai mari datorii publice, cele din zona de sud a Europei se confrunt\u0103 cu cele mai mari rate de \u00eendatorare, \u00een timp ce \u021b\u0103rile nordice \u0219i cele estice reu\u0219esc s\u0103 men\u021bin\u0103 rata datoriei ceva mai sc\u0103zut\u0103.<\/p>\n

Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, cele mai mari datorii publice din UE au fost \u00eenregistrate de Grecia, 151,2%, Italia, 138,3%, Fran\u021ba, 115,8%, Belgia, 106,2% \u0219i Spania, 103,4%. Cele mai sc\u0103zute au fost \u00eenregistrate \u00een Estonia, 23,2%, Luxemburg, 25,1%, Bulgaria, 26,3% \u0219i Danemarca, 29,7%. C\u00e2nd vine vorba de \u021bara noastr\u0103, datoria public\u0103 a ajuns la 1.095 mld. lei, adic\u0103 59% din PIB.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Sursa: Eurostat<\/p>\n

Care sunt factorii care influen\u021beaz\u0103 cre\u0219terea datoriilor publice<\/p>\n

Cre\u0219terea datoriei publice pentru \u021b\u0103rile Uniunii Europene este determinat\u0103 de mai mul\u021bi factori. Deficitele bugetare mari oblig\u0103 guvernele s\u0103 se \u00eemprumute constant \u0219i s\u0103 creasc\u0103 nivelul datoriei. De asemenea, cre\u0219terea ratelor dob\u00e2nzilor, cre\u0219terea cheltuielilor pentru ap\u0103rare pe \u00eentregul continent din cauza tensiunilor geopolitice \u0219i presiunile demografice apas\u0103 dur pe umerii economiilor.<\/p>\n

Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, diferen\u021bele de cre\u0219tere economic\u0103 ale fiec\u0103rui stat joac\u0103 un rol extrem de important c\u00e2nd vine vorba de gradul de \u00eendatorare, pentru c\u0103 unele \u021b\u0103ri reu\u0219esc s\u0103-\u0219i reduc\u0103 datoriile prin cre\u0219terea rapid\u0103 a PIB-ului, \u00een timp ce statele mai slabe r\u0103m\u00e2n vulnerabile.<\/p>\n

Datoria Rom\u00e2niei se apropie de limita impus\u0103 de UE<\/p>\n

\u00cen peisajul european reg\u0103sim \u0219i datoria public\u0103 a Rom\u00e2niei care a ajuns la 1.095 mld. lei, adic\u0103 59% din PIB<\/a>. Datele publicate de Ministerul Finan\u021belor arat\u0103 c\u0103 \u00een primele 9 luni ale anului trecut, la datoria public\u0103 a \u021b\u0103rii au fost ad\u0103ugate nu mai pu\u021bin de 130 mld. lei. Problema este c\u0103 nivelul datoriei guvernamentale a ajuns la aproape 60% din PIB, de\u0219i unul dintre criteriile de stabilitate asumate de Rom\u00e2nia prin aderarea la Uniunea European\u0103 este ca nivelul datoriei publice s\u0103 nu dep\u0103\u0219easc\u0103 60% din PIB.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Sursa: Eurostat<\/p>\n

\u021aara noastr\u0103 se afl\u0103 la un nivel de \u00eendatorare similar cu cel al Poloniei (57% din PIB), iar vecinii no\u0219tri maghiari au dep\u0103\u0219it pragul de 60%<\/a>, \u00een timp ce Bulgaria reu\u0219e\u0219te s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 una dintre cele mai pu\u021bin \u00eendatorate \u021b\u0103ri din UE, cu o datorie de sub 30% din PIB. Cu toate acestea, sunt multe \u021b\u0103ri care nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een aceast\u0103 limit\u0103 impus\u0103 de UE. De exemplu, Grecia, Italia \u0219i Fran\u021ba au un nivel al datoriei multe peste maximul admis.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Sursa: Ministerul de Finan\u021be<\/p>\n

Cu toate c\u0103 datoria public\u0103 din Rom\u00e2nia este mai mic\u0103 \u00een compara\u021bie cu cea a altor state europene, economi\u0219tii avertizau, cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 la momentul pandemiei din 2020, c\u0103 o economie de nivelul Rom\u00e2niei nu poate suporta o datorie mai mare de 45-50% din PIB.\u00a0 Nivelul de \u00eendatorare al \u021b\u0103rii noastre, apropiat de 60% din PIB, r\u0103m\u00e2ne o problem\u0103 care va pune din nou la \u00eencercare capacitatea autorit\u0103\u021bilor de a reduce deficitul bugetar \u0219i de a sus\u021bine cre\u0219terea economic\u0103.<\/p>\n

Pentru 2026, r\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut dac\u0103 datoria va crea venituri \u00een viitor sau dac\u0103 cheltuielile publice vor merge din nou spre pl\u0103\u021bile fixe.<\/p>\n

RECOMANDAREA AUTORULUI<\/p>\n

Du\u0219 rece de la FMI. Datoria global\u0103 galopeaz\u0103 \u0219i va trece de 100% din PIB. Cum st\u0103 Rom\u00e2nia<\/a><\/p>\n

De la faliment, la masa deciziilor: cum a ajuns Grecia lider al Eurogrupului, \u00een timp ce Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne blocat\u0103 \u00een infla\u021bie \u0219i austeritate<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"La sf\u00e2r\u0219itul celui de-al doilea trimestru al anului trecut, raportul dintre datoria brut\u0103 a guvernului fa\u021b\u0103 de PIB…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":87968,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[32,33,31,29658,2999,29659,2105,36,37,27,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-87967","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-titluri","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-date-eurostat","12":"tag-datorie-publica","13":"tag-datorie-publica-romania","14":"tag-deficit-bugetar","15":"tag-featured-news","16":"tag-featurednews","17":"tag-headlines","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-news","21":"tag-ro","22":"tag-romana","23":"tag-romania","24":"tag-romanian","25":"tag-stiri","26":"tag-titluri","27":"tag-top-stories","28":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115871735041820367","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/87967","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=87967"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/87967\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/87968"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=87967"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=87967"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=87967"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}