{"id":88334,"date":"2026-01-11T07:26:08","date_gmt":"2026-01-11T07:26:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/88334\/"},"modified":"2026-01-11T07:26:08","modified_gmt":"2026-01-11T07:26:08","slug":"ultimul-suflet-din-lagarul-rubla-la-insuratei-ne-omora-si-la-viziru-ne-ingropa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/88334\/","title":{"rendered":"Ultimul suflet din lag\u0103rul Rubla: \u201eLa \u00censur\u0103\u021bei ne omora \u0219i la Viziru ne \u00eengropa\u201c"},"content":{"rendered":"

Constantin
\nCiolacu \u0219i-a tr\u0103it toat\u0103 via\u021ba \u00een pustiul B\u0103r\u0103ganului \u0219i a v\u0103zut cum oamenii
\nsmul\u0219i din c\u0103minul lor de regimul comunist \u00ee\u0219i cl\u0103desc cu m\u00e2inile goale case
\ndin chirpici. Acum, ochii lui b\u0103tr\u00e2ni nu mai v\u0103d dec\u00e2t c\u00e2mpul cu porumb \u0219i
\nc\u00e2\u021biva copaci care abia fac umbr\u0103 \u2013 \u00een afar\u0103 de monumentul de pe marginea
\ndrumului, nu mai exist\u0103 nicio m\u0103rturie c\u0103 aici zeci de mii de oameni au
\ncunoscut Iadul.<\/p>\n

\t\t\t\"Ultimul<\/p>\n

Ultimul supravie\u021buitor din lag\u0103rul Rubla FOTO M.I.<\/p>\n

Pe
\n\u00eentinderea dintre satele br\u0103ilene Viziru \u0219i \u00censur\u0103\u021bei, c\u00e2t vezi cu ochii, este doar porumb necules
\ntoamna t\u00e2rziu. Arareori trunchiul unui copac de pe marginea drumului sparge
\nmonotonia, iar departe, \u00een zare, c\u00e2\u021biva st\u00e2lpi de electricitate par c\u0103 duc spre
\nnic\u0103ieri \u0219i te \u00eentrebi la ce folosesc. Dar nu a fost \u00eentotdeauna a\u0219a. C\u00e2ndva,
\naici, \u00een anii \u201950, toat\u0103 zona era o \u00eenchisoare f\u0103r\u0103 gratii. Pentru mii de
\nrom\u00e2ni, considera\u021bi du\u0219mani ai poporului, aici era Iadul pe P\u0103m\u00e2nt. <\/p>\n

Locul a
\nr\u0103mas o legend\u0103. Nu reu\u0219e\u0219ti s\u0103 g\u0103se\u0219ti vreo urm\u0103 a vechilor case \u00een care au
\ntr\u0103it deporta\u021bii f\u0103r\u0103 s\u0103 prime\u0219ti ajutor. Umbli cu ma\u0219ina prin lanurile de
\nporumb ca \u00eentr-un labirint. Dac\u0103 ai norocul ca drumul s\u0103 \u021bi se \u00eentretaie cu cel
\nal unor tractori\u0219ti, o iei pe c\u0103rarea potrivit\u0103. La un moment dat, \u00een drum apare o cas\u0103 v\u0103ruit\u0103 \u00een
\nalb cu ochi de ferestre verzi. Nu are gard, nici poart\u0103, ruina fiind p\u0103zit\u0103
\ndoar de vegeta\u021bia care a crescut \u00een voie \u0219i care o va \u00eenghi\u021bi \u00een scurt timp.
\nSunt cr\u0103p\u0103turi mari \u00een pere\u021bii de pe care s-a desprins tencuiala, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se vad\u0103 lutul. U\u0219a
\ncare nu a mai fost \u00eenchis\u0103 de mult este b\u0103tut\u0103 de v\u00e2nt \u0219i scoate un sunet
\nlugubru. Dac\u0103-\u021bi faci curaj s\u0103 treci de pomii care o p\u0103zesc, dai de c\u00e2teva \u00eenc\u0103peri
\nvopsite \u00een culoare verde, cu lut pe jos. De pere\u021bi mai stau at\u00e2rnate tuburile
\nprin care trec firele de curent care pornesc de la st\u00e2lp. Nu mai lumineaz\u0103
\nnimic acum. Nu mai intr\u0103 nimeni acum pe u\u0219\u0103, doar v\u00e2ntul care adie, vara soarele
\n\u0219i iarna z\u0103pada. Pleci capul ca la o rug\u0103ciune pentru sufletele care au visat
\naici la libertate \u0219i-\u021bi continui drumul prin labirint c\u0103ut\u00e2nd o alt\u0103 cas\u0103. La
\nun moment dat, la o \u00eentret\u0103iere de drumuri, dai de urma unui tractor. Mergem pe urmele sale
\n\u0219i ajungem la o ferm\u0103. Muncitorii de aici ne ajut\u0103 s\u0103 ajungem la ultimul
\nsupravie\u021buitor al lag\u0103rului: \u201eO lua\u021bi pe drumul \u0103sta, num\u0103ra\u021bi patru st\u00e2lpi de
\nlumin\u0103 \u0219i apoi al\u021bi c\u00e2\u021biva la dreapta\u201c. Am realizat atunci c\u0103 st\u00e2lpii de
\nelectricitate duceau la ultimele case din lanul de porumb.<\/p>\n

\t\t\t\"Ruina<\/p>\n

Ruina unei case din lag\u0103r<\/p>\n

\t\t\tRuin\u0103
\nc\u00e2t cuprinzi cu
\nprivirea <\/p>\n

Urm\u00e2nd
\nindica\u021biile, d\u0103m de o cas\u0103, la fel de ruinat\u0103, \u00eenconjurat\u0103 de mul\u021bi c\u00e2ini. E
\nsemn c\u0103 aici locuie\u0219te cineva. C\u0103su\u021ba e albit\u0103 cu var, iar br\u00e2ul e sc\u0103ldat \u00een
\nculoarea cerului. Nu exist\u0103 gard \u0219i nici poart\u0103. Pe jos, doar p\u0103m\u00e2nt. Batem \u00een
\nzadar la u\u0219\u0103 \u0219i sper\u0103m ca m\u0103car l\u0103tratul c\u00e2inilor s\u0103-l scoat\u0103 afar\u0103 din cas\u0103 pe
\nom. Dar nicio \u0219ans\u0103. Dup\u0103 b\u0103t\u0103i \u00eendelungi \u00een ochiul de geam \u00een care \u00ee\u021bi e fric\u0103
\ns\u0103 cioc\u0103ni prea tare s\u0103 nu se sparg\u0103, iese un b\u0103tr\u00e2n care se sprijin\u0103 \u00eentr-o
\nc\u00e2rj\u0103. E operat la laba piciorului, \u00eenvelit\u0103 cu o pung\u0103 de plastic. Este
\nConstantin Ciolacu, singurul supravie\u021buitor din lag\u0103rul Rubla \u00eenfiin\u021bat \u00een anul
\n1951 \u00een apropierea r\u00e2ului C\u0103lm\u0103\u021bui. Este ultima m\u0103rturie vie a faptului c\u0103 aici
\nau fost deporta\u021bi \u00een anul 1951 mii de rom\u00e2ni din zona grani\u021bei cu fosta
\nIugoslavie.<\/p>\n

\t\t\t\"Deporta\u021bi<\/p>\n

Deporta\u021bi \u00een lag\u0103r<\/p>\n

Abia \u00eenv\u0103\u021base s\u0103 se \u021bin\u0103 pe picioare c\u00e2nd familia
\nsa a fost smuls\u0103 din casa lor din Banat \u0219i adus\u0103 la Rubla, \u00een c\u00e2mp, unde erau
\n\u00eenfip\u021bi c\u00e2\u021biva \u021b\u0103ru\u0219i. Acum, singurele suflete sunt c\u00e2inii care \u00eei alin\u0103
\nsingur\u0103tatea. \u0218i amintirile. \u00cel cheam\u0103 Constantin Ciolacu, dar, \u00een at\u00e2ta amar
\nde ani, autorit\u0103\u021bile i-au pierdut vocala \u201eu\u201c de la sf\u00e2r\u0219itul numelui de
\nfamilie. A\u0219a a ajuns acum Ciolac. Dar nu-l deranjeaz\u0103. Nu-l mai strig\u0103 nimeni,
\nnu mai d\u0103 niciunde cu subsemnatul. Se a\u0219az\u0103 pe o banc\u0103 de lemn de l\u00e2ng\u0103 cas\u0103 \u0219i
\neste bucuros s\u0103 vorbeasc\u0103 vrute \u0219i nevrute. Vede rar un om. B\u0103ie\u021bii de la ferm\u0103 \u00eei mai aduc
\nde-ale gurii sau \u00eel ajut\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la medic. \u00cen rest, vorbe\u0219te cu cei peste zece
\nc\u00e2ini care s-au prip\u0103\u0219it pe l\u00e2ng\u0103 casa lui. Nu poart\u0103 ur\u0103 nim\u0103nui, nici m\u0103car trecutului, \u0219i s-a obi\u0219nuit de mult cu greut\u0103\u021bile. Nici n-ar fi avut cum
\naltfel. Aici a \u00eenceput s\u0103 mearg\u0103 \u00een picioare, aici a \u00eenv\u0103\u021bat, aici a tr\u0103it cea
\nmai mare parte din via\u021b\u0103. Aici \u00eenseamn\u0103 \u201eacas\u0103\u201c pentru el.<\/p>\n

\t\t\tLa \u021b\u0103ru\u0219ul 98<\/p>\n

Avea
\ndoar un an c\u00e2nd familia sa, care locuia \u00een Banat, a fost trimis\u0103 \u00een acest
\npustiu. \u201e\u00cemplinisem anul \u00een 1951 c\u00e2nd familia noastr\u0103, mama, tata \u0219i sora mai
\nmare, a fost luat\u0103 din Banat, urcat\u0103 \u00een vagoane de animale \u0219i adus\u0103 aici. Se
\nconsidera c\u0103 noi suntem titoi\u0219ti\u201c, \u00eencepe el s\u0103 povesteasc\u0103. <\/p>\n

C\u00e2nd a mai crescut, a aflat cum a ajuns
\nfamilia sa, ale c\u0103rei amintiri erau legate \u0219i de Basarabia \u0219i de Banat, s\u0103
\najung\u0103 \u00een B\u0103r\u0103gan, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u0219i s\u0103 munceasc\u0103 al\u0103turi de str\u0103ini, de tineri \u0219i
\nb\u0103tr\u00e2ni, de nem\u021bi sau turci, de liberali sau \u021b\u0103r\u0103ni\u0219ti. \u201eAi no\u0219tri sunt
\nbasarabeni de fapt. Sora mea mai mare acolo s-a n\u0103scut. \u00cen Basarabia au l\u0103sat
\ntot \u0219i au plecat de fric\u0103 c\u0103 \u00eei duceau \u00een Siberia. Au ajuns \u00een Banat, dup\u0103 ce au aflat
\nc\u0103 nem\u021bii pleac\u0103 \u0219i zone \u00eentregi se colonizeaz\u0103. Acolo, au \u00eenjghebat o mic\u0103
\ngospod\u0103rie. \u0218i hopa, au fost alunga\u021bi \u0219i de acolo. De dou\u0103 ori \u00eentr-o via\u021b\u0103. Au fugit de dracu
\n\u0219i au dat peste tat-su, cum zice rom\u00e2nul. Tata povestea c\u0103, \u00een anul 1951, s-a
\nanun\u021bat prin portavoce ca to\u021bi basarabenii s\u0103 se prezinte la apel. Se \u0219tia c\u0103
\nvor fi ridica\u021bi \u0219i du\u0219i, dar nimeni nu \u0219tia unde sau c\u00e2nd. Taic\u0103-miu se ascundea cu unchiul
\nmeu, care nu avea copii. \u00abM\u0103, noi nu avem copii, a mea e \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 \u0219i se
\ndescurc\u0103, dar tu du-te \u0219i pred\u0103-te\u00bb\u201c, i-a zis unchiul tat\u0103lui s\u0103u. \u201eA\u0219a a ie\u0219it
\ndin WC-ul din fundul cur\u021bii. Cu to\u021bii eram a\u0219tepta\u021bi deja cu automatele ca s\u0103
\nne ridice. P\u0103rin\u021bii mei au aruncat \u00een c\u0103ru\u021b\u0103 c\u00e2teva boarfe, o icoan\u0103, \u0219i de
\nacolo au fost arunca\u021bi \u00eentr-un tren de animale. Doar Crucea Ro\u0219ie mai oprea trenul \u00een afara
\nlocalit\u0103\u021bilor\u201c, poveste\u0219te el drumul f\u0103cut de familia sa. Avea doar un an. A
\nsupravie\u021buit \u0219i bolilor care au izbucnit printre deporta\u021bi \u0219i p\u0103duchilor \u0219i
\nr\u00e2iei. <\/p>\n

Trenul a
\noprit la Dude\u0219ti. \u201eTu treci aici, tu treci aici\u201c, sunau ordinele. \u201eStai, c\u0103
\nmama sau sora sau fratele sunt aici\u201c, spuneau oamenii \u00eengrozi\u021bi, dar \u00een zadar.
\nUnii au ajuns la Giurgeni, de partea cealalt\u0103 a Dun\u0103rii. B\u0103tr\u00e2nul spune c\u0103 la
\nValea C\u0103lm\u0103\u021bui, fost\u0103 Rubla, deporta\u021bii erau a\u0219tepta\u021bi cu \u021b\u0103ru\u0219i b\u0103tu\u021bi, unde
\nurma fiecare s\u0103-\u0219i ridice o cocioab\u0103 de lut. \u201eErau \u021b\u0103ru\u0219i b\u0103tu\u021bi. Te apucai \u0219i
\nf\u0103ceai chirpici \u0219i \u00eei l\u0103sai la uscat la soare. Ce? Erau celofane? Puneai
\nchirpic peste chirpic la uscat, ca s\u0103 treac\u0103 aerul. Dac\u0103 d\u0103dea o ploaie ca
\nlumea, o luai de la cap\u0103t\u201c. A\u0219a a fost \u00eenceputul. <\/p>\n

\u201ePrima
\ndat\u0103 ne-a adus pe noi, spre p\u0103dure. Aici era strad\u0103\u201c, arat\u0103 el cu m\u00e2na spre
\npotecile din amintiri, unde acum nu mai este nimic. \u00cen minte num\u0103r\u0103 peste 100
\nde case. Familia sa st\u0103tea la num\u0103rul 98. Le vede \u00een amintire cum erau
\norientate, cum copiii se jucau \u00een glodul de pe drum \u0219i cum nem\u021boaicele educate
\ntransformaser\u0103 spa\u021biul \u00een care tr\u0103iau \u00eentr-o mic\u0103 Germanie civilizat\u0103 \u0219i curat\u0103.
\n\u201eAici erau turcii de la Ada Kaleh, care i-au scos surorii mele polipii. Un turc
\ni-a recomandat s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u00eenghe\u021bat\u0103 dintr-o can\u0103 mare, ca s\u0103 se vindece. Mie
\n\u00eemi d\u0103deau dintr-un p\u0103h\u0103rel\u201c. \u201eAsta, spune b\u0103tr\u00e2nul, e cas\u0103 nem\u021beasc\u0103\u201c. O
\nc\u0103ut\u0103m cu privirea, dar nu o g\u0103sim. \u201ePrimii c\u0103rora le-a dat drumul au fost
\nnem\u021bii. Unii au ajuns \u00een RFG. Era perioada \u00een care eu \u00eencepusem s\u0103 vorbesc\u201c,
\ncontinu\u0103 el povestea. <\/p>\n

\t\t\t\"Ruina<\/p>\n

Ruina unei case <\/p>\n

Ini\u021bial,
\nau fost p\u0103zi\u021bi, dar apoi erau ni\u0219te oameni semi-liberi. \u201eLa geamuri, ochiul din
\nmargine avea \u00eenc\u0103 o ram\u0103. Noaptea, poli\u021baii veneau cu lanterne cu dinam \u0219i se
\nuitau prin geam \u0219i ne num\u0103rau. Apoi, c\u00e2nd au avut cai, d\u0103deau roat\u0103 la a\u0219ezare
\nca s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 fugim. C\u00e2nd au v\u0103zut c\u0103 nu fugim s-au mai lini\u0219tit. Unde dracu\u2019
\ns\u0103 fugi? Duminic\u0103 diminea\u021ba se f\u0103cea prezen\u021b\u0103 dup\u0103 tabel\u201c.<\/p>\n

\t\t\tPatefonul
\nnem\u021besc <\/p>\n

Desertul
\ncopil\u0103riei sale a fost marmelada cu m\u0103m\u0103lig\u0103. \u201eTrebuia s\u0103 te duci s\u0103 munce\u0219ti
\nla c\u00e2mp \u0219i-\u021bi d\u0103dea marmelad\u0103 \u0219i o m\u00e2ncai acas\u0103 cu m\u0103m\u0103lig\u0103. Asta era
\npr\u0103jitura. \u0218i p\u00e2ine cu untur\u0103 \u0219i cu sare\u201c. Pr\u0103jituri f\u0103ceau doar nem\u021boaicele.
\nArat\u0103 cu m\u00e2na o strad\u0103 imaginar\u0103, c\u00e2ndva locuit\u0103 de nem\u021bi, care aveau cele mai
\nfrumoase gospod\u0103rii, cu pomi fructiferi. C\u00e2t timp au locuit nem\u021bii \u00een mica
\na\u0219ezare a deporta\u021bilor, s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103 erau speciale. Aveau patefon,
\naveau acordeon din care c\u00e2ntau c\u00e2ntecele lor. O nem\u021boaic\u0103 le c\u00e2nta, iar
\ncelelalte \u00eei \u00eenv\u00e2rtea pe b\u0103ie\u021bandrii din lag\u0103r la dans. \u201eCei din Viziru st\u0103teau
\n\u0219i se uitau ca la ur\u0219i. C\u00e2nd au v\u0103zut \u0103\u0219tia de aicea patefon \u0219i-au f\u0103cut cruce.
\nMai am \u0219i eu unul. Pe urm\u0103 ele c\u00e2ntau la acordeon. C\u00e2nd au plecat, au l\u0103sat
\ntotul \u00een urm\u0103, \u0219i mobila \u0219i ma\u0219inile de tricotat\u201c. \u0218i amintirile. Probabil de
\nla ele, domni\u0219oarele din lag\u0103r au avut ciorapi fini cu jartea, a\u0219a cum \u00ee\u0219i
\naminte\u0219te c\u0103 avea \u0219i sora sa. \u201eO str\u00e2ngea jarteaua de \u00eei l\u0103sa urm\u0103 pe picior\u201c,
\nr\u00e2de el de caznele la care se supunea sora sa \u00een acele timpuri.<\/p>\n

Iernile
\nerau grele, dar copil\u0103ria sa se d\u0103 \u00eenc\u0103 pe derdelu\u0219ul amintirilor. Dup\u0103 ce
\ncopiii erau zv\u00e2nta\u021bi de gerul n\u0103prasnic al B\u0103r\u0103ganului, intrau \u00een cas\u0103 unde era
\ncald \u0219i bine \u0219i se \u00eenc\u0103lzeau la soba oarb\u0103, cum \u00eei zice el, p\u0103trat\u0103, p\u00e2n\u0103
\naproape \u00een tavan, unde la perete se puneau resturile de p\u00e2ine coapt\u0103 \u00een cuptor… dac\u0103 mai r\u0103m\u00e2neau. <\/p>\n

\u00cen
\ndreptul bosche\u021bilor erau o \u0219coal\u0103 \u0219i c\u0103minul cultural. Al\u0103turi, era casa
\n\u00eenv\u0103\u021b\u0103torului. Mica a\u0219ezare a deporta\u021bilor a avut chiar \u0219i biseric\u0103. \u201eA venit
\nun pop\u0103 aici. Negri \u00eei spunea. Prima mea be\u021bie a fost \u00een biseric\u0103. Era unul
\nEnea din Banat care f\u0103cea pe dasc\u0103lul. \u0218i popa a f\u0103cut din casa asta, care
\nfusese tot a lui Enea, dar el se mutase \u00een alt\u0103 cas\u0103 nem\u021beasc\u0103, o biseric\u0103.
\nBiserica avea altar, dar se zicea c\u0103 dac\u0103 intr\u0103 femeile acolo, \u00eennebunesc. \u0218i popa ne-a
\nluat pe noi s\u0103-l ajut\u0103m. Cred c\u0103 era de Pa\u0219te. Lua cupa \u0219i c\u00e2nta \u00abS\u00e2ngele lui
\nDumnezeu…\u00bb \u0219i m\u0103 punea s\u0103 dau cu c\u0103delni\u021ba. \u0218i dac\u0103 tot era s\u00e2ngele lui
\nDumnezeu, mi-am zis \u00abia s\u0103 v\u0103d cum e\u00bb \u0219i am luat c\u00e2teva guri. Am \u00eenceput s\u0103
\nvomit. C\u00e2nd am ajuns acas\u0103, mama credea c\u0103 sunt deocheat, dar sora mea \u0219i-a dat
\nseama \u0219i a zis c\u0103 sunt beat\u201c.<\/p>\n

\t\t\tPrima
\niubire <\/p>\n

Aici a
\ncrescut \u0219i tot aici Constantin Ciolacu a descoperit c\u0103 fetele nu sunt doar
\ntovar\u0103\u0219e de joac\u0103. \u201eAici\u201c, ne arat\u0103 el cu m\u00e2na \u00eentins\u0103 \u201eerau dou\u0103 fete, mie \u00eemi
\npl\u0103cea de una dintre ele. Una era croitoreas\u0103, una lucra \u00een c\u00e2mp. De la \u0219oseaua
\naia era lucern\u0103 care r\u0103m\u0103sese de la boieri. O coseau \u0219i trebuia c\u0103rat\u0103, dar cine s\u0103 o care? Era
\n\u00censur\u0103\u021bei aici? Nu era. La IAS p\u0103m\u00e2nt era mult, dar nu erau oameni s\u0103-l
\nmunceasc\u0103. \u0218i ce au f\u0103cut atunci? Au luat oameni din Moldova ca s\u0103 lucreze.
\nDac\u0103 e s\u0103 o lu\u0103m a\u0219a, toat\u0103 Moldova e acolo. De ce-i spune \u00censur\u0103\u021bei? Care voia
\ns\u0103 se \u00eensoare se ducea acolo \u0219i g\u0103sea o fat\u0103\u201c.<\/p>\n

\t\t\t\"F\u00e2nt\u00e2n\u0103<\/p>\n

F\u00e2nt\u00e2n\u0103 din fostul lag\u0103r<\/p>\n

Primii
\ncare au plecat din lag\u0103r au fost nem\u021bii. Dar casele p\u0103r\u0103site nu au r\u0103mas a\u0219a
\nmult timp, c\u0103 au fost adu\u0219i de\u021binu\u021bi politic. \u201eA plecat \u0219i Rusu… aici a stat
\nMircea lui Mitrescu, dincoace a stat Ion P\u0103tr\u0103\u0219canu. C\u00e2nd venea un de\u021binut
\npolitic, nu-l
\n\u00eentreba nimeni de ce-a f\u0103cut pu\u0219c\u0103rie. Nu se \u00eentreba. So\u021bia unuia era
\nprofesoar\u0103 universitar\u0103, dar a divor\u021bat. Dup\u0103 moartea lui Stalin, s-au mai lini\u0219tit
\ntreburile \u0219i au venit aici\u201c.<\/p>\n

\t\t\tLAG\u0102RELE DE CHIRPICI DIN B\u0102R\u0102GAN <\/p>\n

40.000 dintr-un singur transport<\/p>\n

\u00cen
\nnoaptea de Rusalii a anului 1951, peste 40.000 de persoane din Banat,
\nconsiderate a fi periculoase pentru noul regim care se instaura \u00een Rom\u00e2nia, au
\nfost \u00eenc\u0103rcate \u00een vagoane de marf\u0103 \u015fi transportate \u00een locuri izolate \u015fi pustii
\ndin B\u0103r\u0103gan, unde au ap\u0103rut astfel noi a\u015fez\u0103ri. Listele se \u00eentocmiser\u0103 \u00een cel
\nmai mare secret, iar b\u0103n\u0103\u0163eni de origine german\u0103, al\u0103turi de tot at\u00e2\u0163ia rom\u00e2ni
\ndin categorii socotite ostile regimului, au fost deporta\u0163i din casele lor,
\npentru o perioad\u0103 de cinci ani. <\/p>\n

Categoriile
\nde cet\u0103\u0163eni supu\u015fi deport\u0103rilor erau cuprinse \u00een trei mari grupe, scria Silviu
\nSarafolean, fostul pre\u0219edinte al Asocia\u021biei Fo\u0219tilor Deporta\u021bi \u00een B\u0103r\u0103gan de la
\nTimi\u0219oara, pentru \u201eAnalele Sighet\u201c. Din prima f\u0103ceau parte cet\u0103\u0163enii statelor
\noccidentale imperialiste \u015fi ai Iugoslaviei, func\u0163ionari epura\u0163i, militari
\ndebloca\u0163i, liber-profesioni\u015fti, ca de pild\u0103 avoca\u0163i. A doua categorie, cea mai
\nnumeroas\u0103 de fapt, era constituit\u0103 din cet\u0103\u0163eni originari din Basarabia \u015fi
\nBucovina de Nord, stabili\u0163i \u00een Rom\u00e2nia, dup\u0103 1 iunie 1940, din cet\u0103\u0163eni de
\norigine macedonean\u0103, elemente care au f\u0103cut parte din S.S., din grupul etnic
\ngerman, simpatizan\u0163i ai lui Tito (titoi\u015fti), rudele celor fugi\u0163i din \u0163ar\u0103 \u015fi
\nale celor care au \u0163inut leg\u0103tura cu cei ce organizeaz\u0103 rezisten\u0163a armat\u0103 \u00een
\nmun\u0163i, chiaburi, c\u00e2rciumari, fo\u015fti comercian\u0163i ce au avut leg\u0103turi cu
\nstr\u0103in\u0103tatea, fo\u015fti industria\u015fi \u0219i mo\u015fieri. A treia categorie de oameni ce
\ntrebuiau s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 zona, individual, \u00een 24 de ore, era format\u0103 din elemente
\nce avuseser\u0103 la activ o condamnare pentru o infrac\u0163iune politic\u0103 sau trecerea
\nfrauduloas\u0103 a frontierei, pentru o infrac\u0163iune de drept comun grav\u0103, cum ar fi
\nsabotajul economic, delapidarea sau t\u00e2lh\u0103ria. <\/p>\n

\t\t\tLoc pentru cei \u00eempotriva statului comunist<\/p>\n

A\u0219a au
\nap\u0103rut noi a\u0219ez\u0103ri \u00een c\u00e2mpia B\u0103r\u0103ganului: Vii\u015fora, Olaru, D\u00e2lga, Fundata,
\nDropia, Pelican, Ezeru (n.r. \u2013 \u00een regiunea Bucure\u015fti); Salc\u00e2mi, R\u0103chitoasa,
\nMovila G\u00e2ld\u0103ului, Valea Viilor, L\u0103te\u015fti (\u00een regiunea Constan\u0163a); M\u0103z\u0103reni,
\nZagna, Bumb\u0103cari, Schei, Frumu\u015fi\u0163a, Rubla-Valea C\u0103lm\u0103\u0163ui (\u00een regiunea Gala\u0163i).
\nC\u00e2nd li s-a permis s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103, au l\u0103sat \u00een urm\u0103 locuin\u0163ele din
\nchirpici \u015fi acoperite cu paie, dar acestea nu au stat pentru prea mult\u0103 vreme
\ngoale. Izolarea din c\u00e2mpie, ca \u015fi m\u00e2na de lucru aproape gratuit\u0103 pentru
\nIAS-urile din zon\u0103, au f\u0103cut ca noile localit\u0103\u0163i s\u0103 fie repopulate cu fo\u015fti de\u0163inu\u0163i
\npolitic, dup\u0103 eliberarea lor din penitenciar la executarea pedepsei. <\/p>\n

M\u0103sura
\ndeport\u0103rii \u00een acele sate de chirpici a fost luat\u0103 nu numai \u00eempotriva s\u0103tenilor
\ndin Banat, a \u0163\u0103ranilor r\u0103scula\u0163i \u015fi a de\u0163inu\u0163ilor politic elibera\u0163i, ci \u015fi a
\ntuturor celor care, f\u0103r\u0103 a fi ac\u0163ionat cumva \u00eempotriva regimului, erau pur \u015fi
\nsimplu b\u0103nui\u0163i c\u0103, prin originea social\u0103 \u015fi fosta apartenen\u0163\u0103 politic\u0103, nu au
\ncum s\u0103-l iubeasc\u0103. Dup\u0103 statisticile secrete \u00eentocmite la Comitetul Central \u00een
\n1967, au fost deportate un total de 82.700 de persoane, dar, a\u0219a cum consider\u0103
\nistoricul Marius Oprea, num\u0103rul este cu siguran\u0163\u0103 mai mare, pentru c\u0103 se
\nrecuno\u015ftea tot atunci c\u0103 un mare num\u0103r de eviden\u0163e au fost distruse la finele
\nanilor \u201950.<\/p>\n

Conform
\nlistelor elaborate de autorit\u0103\u021bi, deport\u0103rile au vizat 19.034 de chiaburi \u015fi
\nc\u00e2rciumari, 8.447 de basarabeni, 3.557 de macedoneni, 2.344 de persoane care
\ncolaboraser\u0103 cu armata german\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului, 1.330 de cet\u0103\u0163eni str\u0103ini,
\n1.218 persoane cu rude care fugiser\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, 1.054 de titoi\u015fti, 731 de du\u015fmani
\nai regimului socialist, 590 de persoane care tr\u0103iau \u00een afara zonei de
\nfrontier\u0103, 367 de persoane care ajutaser\u0103 rezisten\u0163a anticomunist\u0103, 341 de criminali
\nde\u0163inu\u0163i, 257 de germani, 162 de fo\u015fti mo\u015fieri \u015fi industria\u015fi. <\/p>\n

Cu toate
\nc\u0103 \u00een 1967 s-a recunoscut caracterul ilegal \u015fi abuziv al m\u0103surilor, nici una
\ndintre victimele deport\u0103rilor nu a fost, p\u00e2n\u0103 la c\u0103derea regimului comunist, \u00een mod oficial
\nreabilitat\u0103, \u00een afara faptului c\u0103 li s-a permis, pur \u015fi simplu, s\u0103 se \u00eentoarc\u0103
\nacas\u0103. \u00cencep\u00e2nd din 1964, regimul a \u00eencercat s\u0103 \u0219tearg\u0103 urmele. Satele
\ndeporta\u021bilor din C\u00e2mpia B\u0103r\u0103ganului au disp\u0103rut treptat, fiind inten\u021bionat
\ndistruse.<\/p>\n

\t\t\tKurt
\nMott, vestitul industria\u0219 neam\u021b, sfaturi de afaceri pentru de\u021binu\u021bi<\/p>\n

\u201ePrima dat\u0103 c\u00e2nd am f\u0103cut
\nvin,
\nau \u00eenceput s\u0103 se certe liberalii cu \u021b\u0103r\u0103ni\u0219tii\u201c<\/p>\n

\t\t\t\"Kurt<\/p>\n

Kurt Mott \u00een lag\u0103r (Arhiva familiei)<\/p>\n

\u00cen lag\u0103r,
\nConstantin Ciolacu l-a cunoscut pe Kurt Mott<\/a>, vestitul industria\u0219 neam\u021b care a
\nfost urma\u0219ul lui Wilhelm, cel care a construit \u00een Rom\u00e2nia fabrica de vinuri
\nspumante \u201eMott & Fils\u201c, c\u0103reia comuni\u0219tii, dup\u0103 na\u021bionalizare, i-au
\nschimbat numele \u00een \u201eZarea\u201c. Kurt Mott a fost arestat \u00een 1946 dup\u0103 ce la
\ndomiciliul s\u0103u s-a descoperit un stoc important de aur \u015fi valut\u0103, iar \u00een anul
\n1949 a fost condamnat la zece ani de munc\u0103 silnic\u0103 pentru spionaj. \u00cen 1959, la expirarea pedepsei, a
\nfost trimis cu domiciliu obligatoriu \u00een B\u0103r\u0103gan, la Rubla. Aici, \u00eei \u00eenv\u0103\u021ba pe
\nceilal\u021bi deporta\u021bi s\u0103 fac\u0103 vin \u0219i cum s\u0103 ob\u021bin\u0103 profit maxim. \u201eL-am cunoscut
\npersonal. Avea un baston cu m\u00e2ner galben ca mingea de rugby. Dup\u0103 ce ne-au luat p\u0103m\u00e2ntul, mama
\ni-a zis lui tata: \u00abDin cauza p\u0103m\u00e2ntului am ajuns aici, r\u0103m\u00e2n copiii f\u0103r\u0103
\n\u0219coal\u0103\u00bb. C\u00e2nd a venit Mott \u0219i l-a v\u0103zut pe tata sup\u0103rat, i-a zis: \u00abTe \u00eenv\u0103\u021b ceva
\nde ai s\u0103 c\u00e2\u0219tigi mai mult dec\u00e2t de pe cele patru hectare\u00bb. Noi aveam vie mare,
\nf\u0103ceam 500 de vedre de vin. Prima dat\u0103 c\u00e2nd am f\u0103cut vin, au b\u0103ut oamenii din el
\n\u0219i au \u00eenceput s\u0103 se certe liberalii cu \u021b\u0103r\u0103ni\u0219tii. \u00abPleca\u021bi, l\u0103sa\u021bi-m\u0103 naibii\u00bb,
\nle-a zis tata. \u0218i atunci Mott i-a zis: \u00abTe \u00eenv\u0103\u021b, \u00eel faci \u0219i din drojdie, dar
\ntimp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 s\u0103 \u00eel vinzi\u00bb. Noi d\u0103deam \u0219i cot\u0103 din struguri la \u00censur\u0103\u021bei,
\nla Vinalcool. Cei de la Vinalcool c\u00e2nd veneau spuneau: \u00abDomnule, via e bun\u0103\u00bb\u201c.
\nPe l\u00e2ng\u0103 vie, tat\u0103l s\u0103u era cizmar. \u201eEra o meserie. Nem\u021bii nu se \u021big\u0103neau \u0219i
\npl\u0103teau c\u00e2t cereai. Dac\u0103 \u00eei cereai mai mult, neam\u021bul nu zicea nimic, dar nu-l
\nmai vedeai c\u0103 vine la tine\u201c. <\/p>\n

\t\t\t\u201eCredeau
\nc\u0103 suntem oameni periculo\u0219i\u201c<\/p>\n

Prin
\namintirile sale trec oameni pe care i-a cunoscut aici: de la deporta\u021bi din
\nBanat la de\u021binu\u021bi politic, de la de\u021binu\u021bi condamna\u021bi de drept comun la femei
\naduse aici dup\u0103 ce au f\u0103cut avort. \u201eErau oameni verticali majoritatea. Pe noi ne-a meditat
\nPopescu Simion. \u00cen pu\u0219c\u0103rie a fost \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 toat\u0103 lumea era egal\u0103. Nu i-au
\nmai recunoscut facultatea pe care a avut-o \u00eenainte. \u00abCe-ai fost?\u00bb, era
\n\u00eentrebat. \u00abGolan\u00bb, r\u0103spundea. Cuno\u0219tea matematic\u0103 mai mult\u0103 ca profesorul\u201c, \u00ee\u0219i
\naminte\u0219te b\u0103tr\u00e2nul. Prin via\u021ba lui tr\u0103it\u0103 \u00een mare parte doar \u00een lag\u0103r au trecut
\nmul\u021bi. \u201eIchim a venit de la Giurgeni. Era unul de-al lui V\u00e2lcu care \u0219i-a
\nschimbat numele c\u00e2nd a fugit. Taic\u0103-su era bogat. \u00cel d\u0103dea la o facultate,
\nst\u0103tea un an,
\ndoi, apoi
\nnu-l mai g\u0103sea. Era la alta. Au mai fost din Oltenia, al lui Caraiman. Din
\nBanat a venit Cercel. Al lui Coclitu a r\u0103mas aici, a murit aici\u201c.<\/p>\n

Oamenii
\ndin satele din apropiere se uitau ini\u021bial la ei cu team\u0103. \u201eCredeau c\u0103 suntem
\noameni periculo\u0219i, coreeni. Fl\u0103c\u0103ii c\u0103scau gura c\u00e2nd ne auzeau c\u0103 vorbim.
\n\u00abVorbesc rom\u00e2ne\u0219te, m\u0103\u00bb, spuneau, cu surprindere.<\/p>\n

\t\t\tUrm\u0103rit
\nde Securitate <\/p>\n

Dup\u0103 ce
\nle-a fost ridicat domiciliul obligatoriu, mul\u021bi au r\u0103mas pe mai departe la
\nRubla. Unde s\u0103 se duc\u0103? Nu mai aveau nimic acolo de unde fuseser\u0103 ridica\u021bi.
\n\u201eP\u0103rin\u021bii mei unde s\u0103 se mai duc\u0103? Mama nu prea mai vedea, avea probleme de
\ns\u0103n\u0103tate. Dup\u0103 ce mama a murit, tata s-a cam dezorientat\u201c. O vreme el a fost plecat la
\nGala\u021bi, unde a urmat liceul, \u0219i apoi la Constan\u021ba. \u201eM-am dus ca s\u0103 navig, dar
\naveam alte g\u00e2nduri: s-o tulesc, dar nu \u0219tiam c\u0103 ei sunt pe urmele mele. \u0218i \u00een
\nliceu erau. Eram \u00eentrebat: \u00abDe unde e\u0219ti?\u00bb. \u00abDin Br\u0103ila\u00bb, r\u0103spundeam. \u00ab\u0218i
\ntaic\u0103-tu ce e?\u00bb. \u00abParticular\u00bb, r\u0103spundeam. Dar ei \u0219tiau totul\u201c. P\u0103rin\u021bii s\u0103i
\ndorm somnul de veci la Viziru, \u00een cimitir. <\/p>\n

Nu are copii. Nici poze, care s-au
\npierdut \u00een casa pe care p\u0103rin\u021bii s\u0103u au cump\u0103rat-o \u00een Viziru. Acolo au r\u0103mas
\ndocumentele,
\npozele, dar
\n\u0219i clasoarele de timbre primite de la un de\u021binut politic. \u201e\u00cemi mai lipsea un
\ncap de bour… m\u0103 \u00eenv\u0103\u021base \u0219i cum s\u0103 fac rost de timbre: s\u0103 le dezlipesc cu tot
\ncu \u0219tampil\u0103, c\u0103 a\u0219a sunt mai valoroase… Am avut
\n\u0219i atlas cu h\u0103r\u021bi\u201c. Acum nu mai are nimic. Are pensie,
\ndar nu are ce s\u0103 fac\u0103 cu banii. Are lumin\u0103 \u0219i un acoperi\u0219 deasupra capului.
\nAltceva nu-i trebuie. Sora sa, mai mare dec\u00e2t el cu \u0219ase ani, tr\u0103ie\u0219te la
\nConstan\u021ba, dar nu prea \u021bin leg\u0103tura. <\/p>\n

\t\t\t\u201eCea
\nmai mare escrocherie e democra\u021bia\u201c<\/p>\n

Chiar
\ndac\u0103 a avut de suferit \u00een comunism, a r\u0103mas nostalgic dup\u0103 acele vremuri: \u201ePe
\nvremea aia noi furam statul, acum statul ne fur\u0103 pe noi\u201c, spune el. P\u0103m\u00e2ntul
\nl-a v\u00e2ndut, c\u0103 impozitele \u0219i lucr\u0103rile se scumpeau pe m\u0103sura trecerii anilor. A
\nvisat la Europa, dar spune c\u0103 niciodat\u0103 nu vom fi egali cu cei care au avut
\ncolonii. Consider\u0103 c\u0103 \u201ecea mai mare escrocherie e democra\u021bia: pl\u0103tim cea mai
\nscump\u0103 energie, de ce? Industrie la noi nu mai exist\u0103. Se considera c\u0103 era
\nenergofag\u0103. Bun, nu mai avem industrie. \u00cen comunism, cei mai buni speciali\u0219ti
\nsondori erau rom\u00e2ni, care lucrau peste tot \u00een lume, iar acum nu suntem \u00een stare
\ns\u0103 exploat\u0103m resursele noastre. Vine von der Leyen s\u0103 ne arate cum se
\nexploateaz\u0103 gazele\u201c, spune b\u0103tr\u00e2nul, cu ciud\u0103.<\/p>\n

Consider\u0103 c\u0103 acum \u201em\u00e2nc\u0103m
\ngunoaie\u201c. \u201eTe duceai la Alimentara, luai o tocan\u0103 de legume. Am luat acuma una, am aruncat-o,
\nde nici c\u00e2inii nu o m\u0103n\u00e2nc\u0103. Fasole cu costi\u021b\u0103. Te s\u0103turai. Acum, tineretul a
\nplecat \u00een pribegie, de foame. Unde-i dreptatea?\u201c, se \u00eentreab\u0103 el. Cu toate
\nacestea, recunoa\u0219te faptul c\u0103 sistemul comunist a fost unul criminal. \u201eTrebuia
\ns\u0103 te mi\u0219ti \u00een anumi\u021bi parametri de-ai lor. \u0218i cu libertatea ce faci dac\u0103 nu
\n\u0219tii s\u0103 valorifici?\u201c, spune el. \u00ce\u0219i aduce minte de un banc vechi cu ocazia
\nasta. Un tractorist \u00eentrebat odat\u0103 la o adunare de partid de ce suntem noi
\nprieteni cu Uniunea Sovietic\u0103, el a r\u0103spuns senin: \u201eDe fric\u0103!\u201c.<\/p>\n

\t\t\tCruci
\nrase de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului <\/p>\n

Dup\u0103
\nRevolu\u021bie, la Rubla s-a adus curent electric, dar ce s\u0103 mai lumineze? Tot atunci s-a f\u0103cut o
\nf\u00e2nt\u00e2n\u0103. Avea ap\u0103 rece, bun\u0103, dar oamenii au aruncat gunoaie \u00een ea. \u0218i
\ncimitirul din col\u021bul p\u0103durii a disp\u0103rut. Mare parte din morminte au fost rase
\nde pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului. Au mai r\u0103mas c\u00e2\u021biva copaci care fac umbr\u0103. Muncitorii au
\naflat din legende c\u0103 aici a fost cimitirul satului \u0219i, din respect, nu trec cu
\nplugul pe acolo. Ce n-a distrus omul a acoperit vegeta\u021bia: nu se mai vede nicio cruce, niciun petic de ciment turnat c\u00e2ndva
\npeste mormintele celor care \u0219i-au g\u0103sit sf\u00e2r\u0219itul \u00een acest lag\u0103r. Nimeni nu mai
\naprinde vreo lumin\u0103 la cap\u0103tul celor care zac, ne\u0219tiu\u021bi de nimeni, \u00een p\u0103m\u00e2ntul
\nB\u0103r\u0103ganului. \u201eLa \u00censur\u0103\u021bei ne omora \u0219i la Viziru ne \u00eengropa\u201c, spune Ciolacu.<\/p>\n

\t\t\t\"Monument<\/p>\n

Monument ridicat \u00een amintirea deporta\u021bilor din B\u0103r\u0103gan<\/p>\n

Pe
\nmargine drumului, sub un nuc, a fost ridicat un monument \u00een memoria
\ndeporta\u021bilor din B\u0103r\u0103gan. \u201e\u00cen memoria celor deporta\u021bi \u00een perioada 1951-1964 \u00een
\nsatele B\u0103r\u0103ganului br\u0103ilean\u201c scrie pe o parte, iar pe cealalt\u0103 sunt \u00eencrustate
\nc\u00e2teva versuri ale lui Aurel Ciurunga: \u201e\u00cengenunchea\u021bi pe lauri secerate\/ Rug\u0103mu-ne st\u0103p\u00e2ne de apoi\/
\nS\u0103-i vindeci cu azur \u0219i bun\u0103tate\/ Pe du\u0219ii prea devreme dintre noi\u201c. Monumentul
\neste ne\u00eengrijit, treptele s-au desprins de la locul lor, iar o coroan\u0103 de flori
\nde plastic zace aruncat\u0103 \u00eentr-o parte.\u00a0 <\/p>\n

Dup\u0103 Decembrie 1989, Corneliu
\nCoposu<\/a>, care a primit domiciliu obligatoriu la Rubla pentru 24 de luni, dup\u0103 ce
\na fost eliberat din penitenciarul R\u00e2mnicu S\u0103rat, unde fusese \u00eenchis vreme de 15
\nani, a luptat pentru electrificarea zonei. A\u0219a au ap\u0103rut \u00een c\u00e2mp st\u00e2lpii de
\nelectricitate care nu mai au cui s\u0103 dea acum lumin\u0103. Poate lumineaz\u0103 drumul
\nmor\u021bilor \u00een lumea de dincolo. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Constantin Ciolacu \u0219i-a tr\u0103it toat\u0103 via\u021ba \u00een pustiul B\u0103r\u0103ganului \u0219i a v\u0103zut cum oamenii smul\u0219i din c\u0103minul lor…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":88335,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[32,33,31,16699,29744,229,36,37,27,29743,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30,15541,18019],"class_list":{"0":"post-88334","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-corneliu-coposu","12":"tag-deportati-baragan","13":"tag-exclusiv","14":"tag-featured-news","15":"tag-featurednews","16":"tag-headlines","17":"tag-lagar-rubla","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-news","21":"tag-ro","22":"tag-romana","23":"tag-romania","24":"tag-romanian","25":"tag-stiri","26":"tag-titluri","27":"tag-top-stories","28":"tag-topstories","29":"tag-uniunea-sovietica","30":"tag-valea-calmatui"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115875281879089535","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88334","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=88334"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88334\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/88335"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88334"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=88334"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88334"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}