{"id":89447,"date":"2026-01-12T12:14:10","date_gmt":"2026-01-12T12:14:10","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/89447\/"},"modified":"2026-01-12T12:14:10","modified_gmt":"2026-01-12T12:14:10","slug":"ce-despagubiri-au-fost-nevoiti-romanii-sa-plateasca-catre-urss-romanii-taxati-si-pentru-anii-in-care-nu-au-participat-la-razboi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/89447\/","title":{"rendered":"Ce desp\u0103gubiri au fost nevoi\u021bi rom\u00e2nii s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 c\u0103tre URSS. Rom\u00e2nii, taxa\u021bi \u0219i pentru anii \u00een care nu au participat la r\u0103zboi"},"content":{"rendered":"

La finalul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, Rom\u00e2nia a fost bun\u0103 de plat\u0103, cele mai mari desp\u0103gubiri fiind destinate sovieticilor. \u021aara noastr\u0103 era obligat\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 ru\u0219ilor peste 380 de milioane de dolari. La aceast\u0103 sum\u0103 se ad\u0103ugau alte cheltuieli uria\u0219e, \u00een bani \u0219i materii prime. <\/p>\n

\t\t\t\"Rom\u00e2nii<\/p>\n

Rom\u00e2nii \u00eent\u00e2mpin\u00e2nd Armata Ro\u0219ie FOTO Fototeca online a comunismului rom\u00e2nesc<\/p>\n

Rom\u00e2nia avea
\ns\u0103 pl\u0103teasc\u0103 foarte scump participarea la cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Pe
\nl\u00e2ng\u0103 pierderile de vie\u021bi omene\u0219ti, dar \u0219i importantele pagube materiale
\nsuferite \u00een perioada 22 iunie 1941 \u2013 23 august 1944, atunci c\u00e2nd a participat
\nefectiv la lupte de partea Germaniei Naziste, \u021bara noastr\u0103 a fost pus\u0103 la plat\u0103
\n\u0219i dup\u0103 terminarea celui mai mare conflict global din istoria umanit\u0103\u021bii. Rom\u00e2nii au fost obliga\u021bi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 desp\u0103gubiri
\nuria\u0219e de r\u0103zboi Uniunii Sovietice<\/a>, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Rom\u00e2nia a participat la
\nOpera\u021biunea Barbarossa pe teritoriul URSS. Cheltuielile au fost \u00eens\u0103 mult mai mari dec\u00e2t cuantumul stabilit al
\ndesp\u0103gubirilor, ajung\u00e2nd \u00een cele din urm\u0103 la miliarde de dolari.<\/p>\n

\t\t\tRom\u00e2nia, pus\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u0219i pentru anii \u00een care nu a luptat<\/p>\n

Toat\u0103
\npovestea a \u00eenceput cu o conven\u021bie de armisti\u021biu semnat\u0103 \u00een noaptea de 12 spre
\n13 septembrie 1944, la Moscova, c\u00e2nd Rom\u00e2nia a \u00eencheiat r\u0103zboiul cu ru\u0219ii.
\nRom\u00e2nii au cerut acest lucru \u00eenc\u0103 de pe 23 august 1944, c\u00e2nd au
\nhot\u0103r\u00e2t s\u0103 \u00eentoarc\u0103 armele \u00eempotriva fostului aliat \u0219i s\u0103 adere la
\nalian\u021ba cu Fran\u021ba, Anglia, SUA \u0219i URSS. Ru\u0219ii au t\u0103r\u0103g\u0103nat \u00eens\u0103 negocierile de
\npace \u0219i au reu\u0219it s\u0103-\u0219i mai fac\u0103 de cap pe teritoriul Rom\u00e2niei aproape o lun\u0103
\nde zile.<\/p>\n

Odat\u0103 semnat
\narmisti\u021biul, Rom\u00e2nia a fost pus\u0103 la plat\u0103 dup\u0103 ce, al\u0103turi de germani, a invadat \u00een 1941 teritoriul URSS \u00een cadrul Opera\u021biunii
\nBarbarossa \u0219i a provocat pagube. \u00cen acest context, Rom\u00e2nia era obligat\u0103 s\u0103
\npl\u0103teasc\u0103 Uniunii Sovietice desp\u0103gubiri \u00een valoare de 300 de milioane de
\ndolari, e\u0219alonate pe \u0219ase ani. Plata urma s\u0103 se fac\u0103 \u00een bani \u0219i m\u0103rfuri, adic\u0103
\n\u00een petrol, cereale, materiale lemnoase, vase maritime \u0219i fluviale \u0219i multe
\naltele.<\/p>\n

Rom\u00e2nii au
\nfost \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput pu\u0219i s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 mai mult dec\u00e2t at\u00e2t. Inten\u021bionat,
\nsuma a fost calculat\u0103 la valoarea dolarului din 1938. Devalorizarea dolarului
\npe parcursul r\u0103zboiului a f\u0103cut ca suma efectiv\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la 384 de milioane
\nde dolari. \u00cen plus, resursele rom\u00e2ne\u0219ti care trebuiau s\u0103 ajung\u0103 la sovietici au
\nfost subevaluate. Cu alte cuvinte, desp\u0103gubirile reale pe care rom\u00e2nii trebuiau
\ns\u0103 le ofere erau mult mai mari. Nu mai vorbim de faptul c\u0103 pagubele produse de
\nArmata Ro\u0219ie de la 23 august \u0219i p\u00e2n\u0103 la data semn\u0103rii armisti\u021biului nici m\u0103car
\nnu au fost luate \u00een seam\u0103. Tot prin acela\u0219i armisti\u021biu, rom\u00e2nii recuno\u0219teau
\npierderea Basarabiei \u0219i a Bucovinei de Nord. \u00cen plus, ru\u0219ii nu erau obliga\u021bi
\ns\u0103-\u0219i retrag\u0103 trupele de pe teritoriul Rom\u00e2niei. Reprezentan\u021bii SUA \u0219i
\na Marii Britanii au fost total de acord cu prevederile armisti\u021biului. <\/p>\n

\u201eConven\u021bia
\nde armisti\u021biu, semnat\u0103 \u00een noaptea de 12\/13 septembrie 1944, prevedea
\nrecunoa\u015fterea anexiunilor sovietice din 28 iunie 1940, desp\u0103gubiri de 300
\nmilioane de dolari, pl\u0103tibile, \u00een decurs de \u015fase ani \u00een m\u0103rfuri, asigurarea
\nlibert\u0103\u021bii de mi\u015fcare pentru trupele sovietice pe teritoriul Rom\u00e2niei,
\narestarea \u015fi pedepsirea pesoanelor acuzate de crime de r\u0103zboi, nulitatea
\narbitrajului de la Viena \u015fi restituirea c\u0103tre Rom\u00e2nia a Transilvaniei sau a
\ncelei mai mari p\u0103r\u021bi a ei, eliberarea urm\u00e2nd a se face prin lupta comun\u0103 a
\nfor\u021belor armate sovietice \u015fi rom\u00e2ne. \u00cen cursul discu\u021biilor, dou\u0103 situa\u021bii
\nanun\u021bau un viitor \u00eentunecat: refuzul Uniunii Sovietice, sprijinit de
\nambasadorii Marii Britanii \u015fi SUA, de a \u00eenscrie \u00een conven\u021bia de armisti\u021biu
\nretragerea trupelor sovietice de pe teritoriul Rom\u00e2niei la \u00eencheierea p\u0103cii \u015fi
\naprobarea automat\u0103 dat\u0103 de A. Harriman \u015fi Sir Archibald Clark Kerr \u2014 redu\u015fi la
\npenibila situa\u021bie de a fi dou\u0103 marionete manevrate de Molotov \u2014 a tuturor
\npozi\u021biilor sovietice\u201d, preciza Florin Constantiniu \u00een \u201eO istorie sincer\u0103 a
\npoporului rom\u00e2n\u201d.<\/p>\n

A urmat o crunt\u0103 b\u0103taie de joc la adresa Rom\u00e2niei. Hot\u0103r\u00e2rile armisti\u021biului au fost consfin\u021bite prin Tratatul de Pace de la Paris
\ndin 10 februarie 1947. Trupele ruse\u0219ti r\u0103m\u00e2neau pe teritoriul Rom\u00e2niei pentru
\nmen\u021binerea liniilor de comunica\u021bie cu zona de ocupa\u021bie din Austria. Apoi, de\u0219i
\na luptat al\u0103turi de Alia\u021bi p\u00e2n\u0103 la finalul r\u0103zboiului, Rom\u00e2nia nu a primit
\ncalitatea de cobeligerant\u0103. Cu acordul marilor puteri occidentale, Rom\u00e2nia a
\nfost efectiv jefuit\u0103. Pe scurt, a fost pus\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u0219i pentru anii \u00een care
\nnu a participat la r\u0103zboi, adic\u0103 1939 \u0219i 1940, dar \u0219i pentru perioada \u00een care
\ndeja \u00eentorsese armele \u0219i ajunsese \u00een tab\u0103ra Alia\u021bilor.<\/p>\n

\u201eTratatul \u00een
\nredac\u021bia lui definitiv\u0103 cuprinde multe clauze grele \u0219i multe clauze injuste.
\nEste \u00een primul r\u00e2nd injust preambulul Tratatului, care nu acord\u0103 Rom\u00e2niei
\ncalitatea de cobeligerant\u0103(…)De asemenea, Rom\u00e2nia socote\u0219te injuste, \u00een
\ndomeniul obliga\u021biilor pentru restituiri \u0219i repara\u021bii, dispozi\u021biile art. 24,
\ncare prev\u0103d data de 1 septembrie 1939 drept dat\u0103 a \u00eenceperii execut\u0103rii
\nobliga\u021biilor de restituire a drepturilor \u0219i intereselor Na\u021biunilor Unite, c\u00e2nd
\neste cunoscut c\u0103 Romania a intrat \u00een r\u0103zboi numai la 22 iunie 1941. Prin
\nacelea\u0219i dispozi\u021bii, repara\u021biile sunt datorate \u0219i pentru perioada de dup\u0103 23
\naugust 1944, c\u00e2nd pagubele resortisan\u021bilor au fost provocate de armatele
\ngermane \u0219i ungare\u201d, preciza Gheorghe T\u0103t\u0103r\u0103scu \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\t\t\t\u021aara s\u0103r\u0103cit\u0103 de resurse \u0219i pus\u0103 s\u0103 \u00eentre\u021bin\u0103 o armat\u0103 de ocupa\u021bie<\/p>\n

Imediat dup\u0103 ce Rom\u00e2nia a intrat sub controlul comuni\u0219tilor, a \u00eenceput un amplu proces de stalinizare, dublat de un jaf sistematic al resurselor na\u021bionale. \u00cen timp ce statele occidentale beneficiau de Planul Marshall<\/a>, program menit s\u0103 sprijine reconstruc\u021bia Europei dup\u0103 r\u0103zboi, Rom\u00e2nia era obligat\u0103 s\u0103 cotizeze \u00een continuare c\u0103tre Uniunea Sovietic\u0103. De altfel, tuturor statelor ajunse dincolo de Cortina de Fier li s-a impus renun\u021barea la Planul Marshall, considerat de propaganda comunist\u0103 drept o ini\u021biativ\u0103 a \u201eimperiali\u0219tilor\u201d.<\/p>\n

Astfel, \u00een timp ce ajutorul occidental era respins, prezen\u021ba \u0219i preten\u021biile sovietice trebuiau acceptate f\u0103r\u0103 rezerve. O simpl\u0103 analiz\u0103 a resurselor solicitate de URSS prin Conven\u021bia Sovieto-Rom\u00e2n\u0103 din 16 ianuarie 1945 este suficient\u0103 pentru a ilustra amploarea poverii impuse Rom\u00e2niei. Numai \u00een domeniul petrolier, \u00een decurs de doi ani, statul rom\u00e2n era obligat s\u0103 livreze peste 3 milioane de tone de petrol. La acestea se ad\u0103ugau cantit\u0103\u021bi uria\u0219e de produse agricole: peste 277.000 de tone de porumb, la pre\u021bul de 22 de dolari pe ton\u0103, 370.000 de tone de gr\u00e2u, la 24,75 de dolari pe ton\u0103, \u0219i 35.000 de tone de orz, la 21 de dolari pe ton\u0103. \u00cen plus, Rom\u00e2nia trebuia s\u0103 predea sute de mii de animale \u2013 porci, oi, boi \u0219i cai \u2013 al\u0103turi de numeroase alte resurse, toate evaluate la pre\u021buri mult sub valoarea real\u0103. Impactul asupra economiei na\u021bionale a fost devastator.<\/p>\n

Aceste date apar \u00een stenogramele \u0219edin\u021belor Consiliului de Mini\u0219tri din perioada guvern\u0103rii Nicolae R\u0103descu \u0219i au fost publicate ulterior \u00een lucrarea Armata, spionaj \u0219i economie \u00een Rom\u00e2nia (1945\u20131991), semnat\u0103 de istoricul militar Petre Opri\u0219. Pe l\u00e2ng\u0103 aceste livr\u0103ri, Rom\u00e2nia a fost obligat\u0103 s\u0103 suporte cheltuieli considerabile pentru \u00eentre\u021binerea armatei sovietice sta\u021bionate pe teritoriul s\u0103u. Potrivit lui Petre Opri\u0219, aceste costuri au dep\u0103\u0219it chiar valoarea desp\u0103gubirilor de r\u0103zboi stabilite prin armisti\u021biul din septembrie 1944.<\/p>\n

La toate acestea s-au ad\u0103ugat \u0219i a\u0219a-numitele sovromuri, societ\u0103\u021bi mixte rom\u00e2no-sovietice prin intermediul c\u0103rora resursele Rom\u00e2niei erau transferate c\u0103tre Uniunea Sovietic\u0103 la pre\u021buri derizorii. Acordul privind \u00eenfiin\u021barea acestora a fost semnat la Moscova, la 8 mai 1945, scopul oficial fiind recuperarea datoriilor Rom\u00e2niei fa\u021b\u0103 de URSS. \u00cen realitate, sovromurile au reprezentat un instrument eficient de exploatare economic\u0103. Se estimeaz\u0103 c\u0103, prin aceste structuri, Rom\u00e2nia a trimis bunuri c\u0103tre Uniunea Sovietic\u0103 \u00een valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari, o sum\u0103 care dep\u0103\u0219ea cu mult desp\u0103gubirile oficiale impuse.<\/p>\n

Situa\u021bia comercial\u0103 a devenit la r\u00e2ndul ei profund dezechilibrat\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een anul 1952, aproximativ 80% din exporturile rom\u00e2ne\u0219ti erau direc\u021bionate c\u0103tre Uniunea Sovietic\u0103. Academicianul Onisifor Ghibu descria aceast\u0103 realitate \u00eentr-un memoriu adresat prim-ministrului Petru Groza: \u201eSub acest nume benign se duc \u00een Rusia cele mai de seam\u0103 bog\u0103\u021bii de tot felul ale \u021b\u0103rii noastre, la pre\u021buri derizorii, \u00een timp ce pe pie\u021bele noastre lipsesc cele mai necesare articole sau suntem nevoi\u021bi s\u0103 le pl\u0103tim \u00eenzecit mai mult dec\u00e2t pl\u0103tesc pe ele sovietele\u201d.<\/p>\n

Dac\u0103 aceste pierderi ar fi calculate la valoarea actual\u0103 a dolarului, rezultatul ar indica cedarea unor bunuri estimate la aproximativ 30 de miliarde de dolari. Ultimul sovrom a fost desfiin\u021bat \u00een 1956, dup\u0103 moartea lui Stalin. Paradoxal, Uniunea Sovietic\u0103 a solicitat desp\u0103gubiri \u0219i pentru desfiin\u021barea acestor societ\u0103\u021bi, invoc\u00e2nd capitalul investit \u00een ele. Rom\u00e2nia a fost astfel obligat\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 aproximativ 5 miliarde de dolari, sume achitate p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1970.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"La finalul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, Rom\u00e2nia a fost bun\u0103 de plat\u0103, cele mai mari desp\u0103gubiri fiind…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":89448,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[30016,32,33,31,30014,30015,36,37,27,74,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30,62,71,72,73],"class_list":{"0":"post-89447","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-armata-rosie","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-despagubiri-razboi","13":"tag-despagubiri-urss","14":"tag-featured-news","15":"tag-featurednews","16":"tag-headlines","17":"tag-international","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-news","21":"tag-ro","22":"tag-romana","23":"tag-romania","24":"tag-romanian","25":"tag-stiri","26":"tag-titluri","27":"tag-top-stories","28":"tag-topstories","29":"tag-urs","30":"tag-world","31":"tag-world-news","32":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115882076668723635","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89447","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89447"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89447\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/89448"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89447"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89447"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89447"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}