Principalele informa\u021bii din opinia Consiliului Fiscal privind rectificarea bugetar\u0103 propus\u0103 de guvernul Bolojan:<\/li>\n<\/ul>\n\u2981 Cele trei mari agen\u021bii de rating au reconfirmat riscul suveran al Rom\u00e2niei la un nivel imediat deasupra celui de junk (nerecomandat pentru investi\u021bii) pornind de la m\u0103surile \u00eentreprinse de noul guvern. \u00cen prima parte a anului exista riscul unei retrograd\u0103ri a riscului suveran.
\u2981 Dup\u0103 discu\u021bii cu CE, Guvernul Rom\u00e2niei a revizuit \u021binta de deficit cash pentru acest an la 8,4% din PIB. \u00cen 2026, deficitul cash ar trebui s\u0103 fie \u00een jur de 6,5% din PIB. Aceast\u0103 revizuire are \u00een vedere presiunile foarte mari asupra bugetului public \u00een anul 2025.
\u2981 Corec\u021bia bugetar\u0103 antamat\u0103 de noul guvern poate fi punctul de inflexiune \u00een restabilirea \u00eencrederii \u00een finan\u021bele publice din Rom\u00e2nia, dar procesul este anevoios \u0219i va dura mai mul\u021bi ani.
\u2981 O \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire considerabil\u0103 a colect\u0103rii veniturilor fiscale este esen\u021bial\u0103 pentru o consolidare bugetar\u0103 mai ferm\u0103.
\u2981 \u00cen lipsa m\u0103surilor de corec\u021bie din acest an, dup\u0103 cum indic\u0103 execu\u021bia bugetar\u0103 la 8 luni, deficitul bugetar ar ajunge \u00een jur de 9% din PIB.
\u2981 Diverse analize (inclusiv ale agen\u021biilor de rating) subliniaz\u0103 riscuri \u0219i nevoia de consecven\u021b\u0103 \u00een perioada urm\u0103toare, \u00eentruc\u00e2t amploarea necesarului de ajustare este f\u0103r\u0103 precedent pentru un stat membru al UE care nu se confrunt\u0103 cu o criz\u0103 financiar\u0103 ad\u00e2nc\u0103 sau cu un \u0219oc sever precum pandemia.
\u2981 \u00cen Rom\u00e2nia, criza bugetar\u0103 este auto-provocat\u0103. Anii electorali nu pot justifica impruden\u021be mari \u00een gestionarea finan\u021belor publice. Deficitul bugetar din 2024 (8,67% cash \u0219i 9,3% ESA, ambele \u00een PIB) a fost ad\u00e2ncit \u00een special prin cre\u0219teri de cheltuieli permanente.
\u2981 Afirma\u021bia c\u0103 ajustarea deficitului bugetar conduce la o criz\u0103 economic\u0103 omite faptul c\u0103 Rom\u00e2nia nu poate perpetua deficite de 9% din PIB. \u00cen plus, corec\u021bia este gradual\u0103.<\/p>\n
\u2981 \u00cen Rom\u00e2nia nivelul veniturilor fiscale este foarte jos (28,8% din PIB \u00een Rom\u00e2nia, fa\u021b\u0103 de 35% \u00een Cehia, 35% \u00een Ungaria, 37,5% \u00een Polonia \u0219i 40,1% media UE, \u00een anul 2024).
\u2981 \u00cenghe\u021barea salariilor bugetarilor \u0219i non-indexarea pensiilor, m\u0103suri adoptate \u00een decembrie 2024, nu au stopat cre\u0219terea lor medie nominal\u0103 \u00een 2025; la pensii s-a sim\u021bit impactul anualizat al recalcul\u0103rii, la salarii, al cre\u0219terilor ce au fost operate \u00een 2024. De aceea, volumul cheltuielilor cu pensii \u0219i salarii a continuat s\u0103 creasc\u0103 \u00een 2025, chiar dac\u0103 infla\u021bia erodeaz\u0103 din ponderea acestora \u00een PIB.
\u2981 CF a subliniat \u00een documentele sale c\u0103 ajustarea deficitului bugetar nu se poate face exclusiv pe partea de cheltuieli \u0219i aceast\u0103 judecat\u0103 se verific\u0103 \u00een configura\u021bia m\u0103surilor ini\u021biate de noul guvern.
\u2981 Ra\u021bionamentul potrivit c\u0103ruia s-ar putea ob\u021bine o colectare rapid\u0103 mult mai bun\u0103 de taxe \u0219i impozite, care s\u0103 evite schimb\u0103ri \u00een regimul fiscal, este iluzoriu. Schimb\u0103rile \u00een regimul fiscal au fost impuse de realitatea nemiloas\u0103 a unui acces tot mai dificil la finan\u021bare \u0219i refinan\u021bare. Timpul nu mai avea r\u0103bdare cu o \u021bar\u0103 care terminase anul 2024 cu un deficit bugetar record \u00een UE.<\/p>\n
O rectificare ce mut\u0103 \u021binta de deficit bugetar pentru 2025 de la 7,04% (cum era \u00een bugetul aprobat) la 8,4% din PIB ar putea fi considerat\u0103 ca fiind \u201epozitiv\u0103\u201d, dar: o \u021ainta ini\u021bial\u0103 de 7,04% era departe de realitate, supraestim\u00e2nd venituri \u0219i subestim\u00e2nd cheltuieli \u00een mod deliberat \u2013 ceea ce a fost reliefat de documente ale institu\u021biilor interna\u021bionale, ale CE, ale CF, ale unor anali\u0219ti autohtoni.
o \u00cen judecarea corec\u021biei bugetare \u00een curs se cuvine s\u0103 avem \u00een vedere nivelul deficitului bugetar care s-ar \u00eenregistra \u00eentr-un scenariu c\u00e2nd nu s-ar adopta m\u0103suri de ajustare, de\u0219i este clar c\u0103 pie\u021bele ar fi reac\u021bionat virulent la lipsa de m\u0103suri de corec\u021bie bugetar\u0103.
o Reperul ce indic\u0103 natura rectific\u0103rii bugetare din septembrie 2025 este un nivel al deficitului \u00een jur de 9% din PIB (\u00een scenariul no-policy change). Inferen\u021ba este c\u0103 rectificarea bugetar\u0103 este negativ\u0103.<\/p>\n
Impactul m\u0103surilor pentru 2025 ar fi de circa 0,6% din PIB, dac\u0103 nu se au \u00een vedere optimiz\u0103ri \u00een efectuarea de investi\u021bii publice.
Investi\u021biile publice (ce includ \u0219i pe cele finan\u021bate din bani europeni) ar fi, potrivit rectific\u0103rii bugetare, de circa 8% din PIB, ceea ce este de pus \u00een rela\u021bie \u0219i cu faptul c\u0103 \u00een 2026 se termin\u0103 finan\u021barea din PNRR.<\/p>\n
\u2981 Supracontractarea arat\u0103 o programare financiar\u0103\/bugetar\u0103 defectuoas\u0103, precum \u0219i o conlucrare \u00eentre MF \u0219i MIPE ce ar trebui s\u0103 fie mai bun\u0103.
Deficitul bugetar din Rom\u00e2nia este un exemplu flagrant de dominan\u021b\u0103 fiscal\u0103, care nu numai c\u0103 vulnerabilizeaz\u0103 accesul la finan\u021bare \u0219i refinan\u021bare \u00een sine, dar exercit\u0103 \u0219i o presiune mare asupra conduitei politicii monetare. Cererea agregat\u0103 \u00een exces alimenteaz\u0103 infla\u021bia \u0219i oblig\u0103 banca central\u0103 s\u0103 men\u021bin\u0103 ratele de politic\u0103 monetar\u0103 la
\u2981 niveluri \u00eenalte. Trebuie remarcat aici sindromul deficitelor gemene, cu un deficit de cont curent ce a dep\u0103\u0219it 8% din PIB \u00een 2024 \u0219i care s-a finan\u021bat preponderent prin \u00eemprumuturi. Dimensiunea deficitelor gemene singularizeaz\u0103 Rom\u00e2nia \u00een cadrul UE.
\u2981 Corec\u021bia bugetar\u0103 este absolut necesar\u0103 \u0219i pentru a men\u021bine \u00eencrederea \u00een moneda na\u021bional\u0103; corec\u021bia poate preveni o fug\u0103 (un run) de moned\u0103 na\u021bional\u0103.
\u2981 Evolu\u021bia mediului interna\u021bional (r\u0103zboi comercial, \u00eencetinire de activitate economic\u0103 \u00een Europa, fragmentare economic\u0103 \u0219i regionalizare de fluxuri comerciale, nevoia de cre\u0219tere de cheltuieli cu ap\u0103rarea, tensiuni geopolitice, incertitudini ce cresc aversiunea fa\u021b\u0103 de risc, etc.) complic\u0103 enorm inevitabila corec\u021bie bugetar\u0103 din Rom\u00e2nia.
\u2981 Mediul intern \u0219i cel interna\u021bional sunt cu multe incertitudini, ce oblig\u0103 la examinarea cifrelor \u0219i informa\u021biilor cu precau\u021bie.
\u2981 Nu poate fi vorba de aderarea la Zona Euro dac\u0103 nu se va realiza consolidarea bugetar\u0103.
\u2981 Exist\u0103 o povar\u0103 suplimentar\u0103 a cre\u0219terii cheltuielilor militare \u00een anii ce vin. Reducerea evaziunii fiscale ne poate ajuta \u00een aceasta privin\u021b\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere nivelul de colectare al veniturilor fiscale foarte mic.
\u2981 Corec\u021bia este dureroas\u0103 \u0219i pentru a fi realizat\u0103 este nevoie de lini\u0219te social\u0103 \u0219i solidaritate, chiar dac\u0103 aceste deziderate pot suna ca naive.<\/p>\n
\u2981 Principalele evolu\u021bii ale cadrului macroeconomic ce fundamenteaz\u0103 rectificarea bugetar\u0103 pot fi sintetizate astfel: (i) ritmul cre\u0219terii economice prognozate pentru anul \u00een curs se reduce, (ii) infla\u021bia se majoreaz\u0103, (iii) dezechilibrul extern r\u0103m\u00e2ne semnificativ, iar (iv) indicatorii aferen\u021bi pie\u021bei muncii arat\u0103 o tensionare marginal\u0103 suplimentar\u0103 a acesteia.
\u2981 Coroborarea informa\u021biilor \u0219i datelor economice recente cu dinamica variabilelor macroeconomice relevante proiectate (\u00een septembrie a.c.) de CNSP (PIB real, deflator PIB, infla\u021bie, coordonate ale pie\u021bei muncii) conduce la concluzia unei traiectorii posibile a acestor agregate pentru anii 2025 \u0219i 2026, exist\u00e2nd, \u00een plus, marje de siguran\u021b\u0103 la nivelul majorit\u0103\u021bii indicatorilor.
\u2981 Putem remarca c\u0103 proiec\u021bia infla\u021biei \u0219i a deflatorului PIB sunt deosebit de prudente, iar valori mai mari ale acestora ar putea duce, at\u00e2t printr-un efect de numitor (PIB nominal mai mare), c\u00e2t \u0219i prin majorarea nominal\u0103 a majorit\u0103\u021bii veniturilor bugetare, la o influen\u021b\u0103 favorabil\u0103 asupra variabilelor fiscale exprimate ca raport \u00een PIB, cu toate efectele negative asupra cre\u0219terii economice reale.<\/p>\n
Riscurile la adresa proiec\u021biei macroeconomice provin din evolu\u021bia mediului extern (aversiune la risc a pie\u021belor interna\u021bionale, cu efect asupra volumului \u0219i costului de finan\u021bare a datoriei rom\u00e2ne\u0219ti, precum \u0219i dinamica economiei mondiale \u0219i, \u00een special, a celei europene), din dimensiunea \u0219i viteza absorb\u021biei fondurilor europene
\u2981 multianuale \u0219i aferente PNRR, precum \u0219i din aplicarea consecvent\u0103 a planului de ajustare fiscal-bugetar adoptat.
\u2981 Reducerea recent\u0103 a randamentelor pl\u0103tite de Rom\u00e2nia la titlurile de stat emise, coroborat\u0103 cu reconfigurarea de amploare a serviciului datoriei publice \u00een rectificare, dar plasarea lor la un nivel relativ \u00eenalt chiar fa\u021b\u0103 de statele din regiunea CEE ar trebui s\u0103 motiveze autorit\u0103\u021bile fiscale din \u021bara noastr\u0103 \u00een a realiza o prognoz\u0103 prudent\u0103 a cheltuielilor cu dob\u00e2nzile, bazat\u0103 pe un scenariu median din punctul de vedere al probabilit\u0103\u021bii de realizare, fundamentat pe datele istorice pe o perioad\u0103 mai lung\u0103 de timp.
\u2981 \u00cen compara\u021bie cu bugetul ini\u021bial, proiectul de rectificare prevede o majorare a veniturilor bugetare cu aproximativ 6,7 mld. lei \u0219i o cre\u0219tere a cheltuielilor bugetare cu circa 31,8 mld. lei. Exprimat ca procent \u00een PIB, nivelul deficitului cash este de 8,4%, cu 1,36 pp peste \u021binta din bugetul ini\u021bial.
\u2981 \u021ainta de venituri din proiectul de rectificare poate fi considerat\u0103, \u00een ansamblu, ca fiind plauzibil\u0103. Valori relativ optimiste previzionate pentru unele categorii de venituri sunt compensate de proiec\u021bii prudente \u00een cazul altora. Atingerea proiec\u021biilor de venituri, \u00een special \u00een cazul agregatelor de TVA, accize \u0219i contribu\u021bii de asigur\u0103ri, este influen\u021bat\u0103 pozitiv \u0219i condi\u021bionat\u0103 de efectul prezumat al pachetului de m\u0103suri adoptat \u00een iulie 2025.<\/p>\n
\u2981 Analiza revizuirilor propuse pentru principalele categorii de cheltuieli arat\u0103 o ajustare a acestora \u00een raport cu execu\u021bia bugetar\u0103 curent\u0103 (\u00een special la nivelul cheltuielilor cu dob\u00e2nzile, cu asisten\u021ba social\u0103 \u0219i cu bunuri \u0219i servicii), cre\u00e2nd premisele pentru respectarea noilor \u021binte propuse.
\u2981 Pe baza datelor disponibile, CF apreciaz\u0103 c\u0103 noile coordonate ale construc\u021biei bugetare sunt compatibile cu un deficit bugetar cash \u00een jur de 8,4% din PIB \u00een 2025, sub rezerva unor riscuri care au fost eviden\u021biate \u00een cadrul analizei. Este de notat c\u0103 aceast\u0103 nou\u0103 \u021bint\u0103 trebuie judecat\u0103 \u00een raport cu un deficit mai mare (\u00een jur de 9% din PIB), ce se contura \u00een lipsa unor m\u0103suri de ajustare.
\u2981 Pachetul de m\u0103suri fiscal-bugetare adoptat \u00een luna iulie are un impact pozitiv limitat asupra deficitului din 2025, influen\u021b\u00e2nd execu\u021bia bugetar\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu luna septembrie. Efectul de reducere a deficitului bugetar va fi \u00eens\u0103 considerabil mai mare \u00een 2026, conduc\u00e2nd la un deficit \u00een jur de 6,5% din PIB, ceea ce ar reprezenta o ajustare semnificativ\u0103 fa\u021b\u0103 de valorile foarte ridicate din anii anteriori.
\u2981 \u00cen ceea ce prive\u0219te plafonul datoriei publice, conform metodologiei UE, acesta a fost majorat cu ocazia rectific\u0103rii bugetare p\u00e2n\u0103 la nivelul de 59,6% din PIB, fa\u021b\u0103 de 58,5% din PIB \u00een momentul elabor\u0103rii bugetului ini\u021bial.<\/p>\n
Dac\u0103 nu ar fi adoptate m\u0103suri de corec\u021bie bugetar\u0103, \u00eentr-un scenariu de tip no-policy change, ponderea datoriei publice \u00een PIB ar avea o evolu\u021bie exploziv\u0103, cu cre\u0219teri medii anuale de peste 6 pp, ajung\u00e2nd la 83% \u00een 2029 \u0219i dep\u0103\u0219ind pragul de 100% \u00een 2032. Aceast\u0103 traiectorie profund nesustenabil\u0103 a datoriei publice eviden\u021biaz\u0103 urgen\u021ba adopt\u0103rii m\u0103surilor de corec\u021bie bugetar\u0103, de\u0219i acestea sunt dureroase. \u00cen contextul noului cadru de guvernan\u021b\u0103 al UE, sustenabilitatea datoriei publice este asigurat\u0103 prin asumarea \u0219i respectarea traiectoriei de corec\u021bie a deficitului bugetar.<\/p>\n
\u2981 Absorb\u021bia fondurilor europene, resurs\u0103 financiar\u0103 esen\u021bial\u0103 pentru dezvoltarea sustenabil\u0103 a economiei \u0219i men\u021binerea echilibrelor fiscal-bugetare \u0219i financiar-valutare, s-a confruntat cu dificult\u0103\u021bi majore \u0219i \u00eent\u00e2rzieri semnificative legate \u00een principal de slaba capacitate administrativ\u0103. La finele lunii august 2025, potrivit datelor MF, raport\u00e2nd ramburs\u0103rile de la CE \u00een sum\u0103 de 3,2 mld euro la totalul aloc\u0103rilor de 30,7 mld. euro, rata de absorb\u021bie efectiv\u0103 (exclusiv avansuri) a Fondurilor Structurale \u0219i de Coeziune din CFM 2021-2027 era de 10,4%.
\u2981 \u00cen cazul PNRR, la finele lunii august 2026, rata de absorb\u021bie efectiv\u0103 (exclusiv prefinan\u021b\u0103ri) era de 30,7%, cu men\u021biunea c\u0103 prin revizuirea PNRR noua alocare pentru Rom\u00e2nia a fost stabilit\u0103 la nivelul de 21,6 mld. euro.<\/p>\n
Opinia Consiliului Fiscal pe rectificarea bugetar\u0103 octombrie 2025\u00a0<\/a><\/p>\n\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Dimensiune text Mic\u0103 Normal\u0103 Mare Consiliul Fiscal, institu\u021bie independent\u0103 condus\u0103 de Daniel D\u0103ianu, arat\u0103 \u00eentr-un document public c\u0103…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":9042,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[5396,32,33,31,5397,5398,2105,36,37,27,34,35,2880,25,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-9041","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-titluri","8":"tag-arierate","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-consiliul-fiscal","13":"tag-daniel-daianu","14":"tag-deficit-bugetar","15":"tag-featured-news","16":"tag-featurednews","17":"tag-headlines","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-marcel-ciolacu","21":"tag-news","22":"tag-ro","23":"tag-romana","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-stiri","27":"tag-titluri","28":"tag-top-stories","29":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9041","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9041"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9041\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9042"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9041"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9041"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9041"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}