![\"Premierul](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/1768993630_274_index.jpeg\")
<\/p>\nPremierul Canadei, Mark Carney, a lansat mar\u021bi, la Forumul Economic Mondial de la Davos, unul dintre cele mai directe \u0219i incomode diagnostice ale ordinii interna\u021bionale postbelice: sistemul global bazat pe reguli, dominat timp de decenii de Statele Unite, s-a \u00eencheiat. Nu asist\u0103m la o ajustare temporar\u0103, ci la o ruptur\u0103 profund\u0103, a avertizat liderul de la Ottawa, \u00eentr-un discurs cu accente filozofice \u0219i geopolitice rare pentru o scen\u0103 dominat\u0103 de limbaj diplomatic prudent.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Premierul Canadei, Mark Carney\/FOTO:X<\/p>\n
F\u0103r\u0103 a-l men\u021biona explicit pe pre\u0219edintele american Donald Trump, Carney a vorbit despre \u201ehegemonia american\u0103\u201d \u0219i despre felul \u00een care marile puteri folosesc ast\u0103zi integrarea economic\u0103 drept arm\u0103: tarifele devin instrument de presiune, infrastructura financiar\u0103 \u2013 mecanism de constr\u00e2ngere, iar lan\u021burile de aprovizionare \u2013 vulnerabilit\u0103\u021bi exploatabile.<\/p>\n
\u201eCanadienii \u0219tiu c\u0103 vechea noastr\u0103 presupunere confortabil\u0103 \u2013 c\u0103 geografia \u0219i alian\u021bele ne garanteaz\u0103 automat securitatea \u0219i prosperitatea \u2013 nu mai este valabil\u0103\u201d, a spus Carney, \u00eentr-un mesaj care vizeaz\u0103 nu doar publicul intern, ci \u00eentreaga categorie a a\u0219a-numitelor \u201eputeri medii\u201d.<\/p>\n
Discursul a fost rostit pe fondul escalad\u0103rii tensiunilor geopolitice dintre Statele Unite, China \u0219i Rusia, \u00eentr-un moment \u00een care Washingtonul amenin\u021b\u0103 alia\u021bii cu tarife comerciale \u0219i reaprinde dispute sensibile, inclusiv asupra Groenlandei, teritoriu aflat sub suveranitatea Danemarcei, stat membru NATO.<\/p>\n
Carney a construit interven\u021bia sa \u00een jurul unei metafore inspirate din celebrul eseu al disidentului ceh V\u00e1clav Havel, Puterea celor f\u0103r\u0103 de putere. A evocat imaginea negustorului care afi\u0219eaz\u0103 lozinci \u00een care nu crede, doar pentru a evita problemele, simbol al sistemelor care supravie\u021buiesc nu prin adev\u0103r, ci prin conformism. \u201eEste timpul ca statele \u0219i companiile s\u0103-\u0219i dea jos pancartele din vitrin\u0103\u201d, a spus premierul canadian, cer\u00e2nd renun\u021barea la fic\u021biunea unei ordini interna\u021bionale care nu mai func\u021bioneaz\u0103 \u00een realitate.<\/p>\n
\u201eSe pare c\u0103 \u00een fiecare zi ni se aminte\u0219te c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o er\u0103 a rivalit\u0103\u021bii dintre marile puteri – c\u0103 ordinea bazat\u0103 pe reguli se estompeaz\u0103, c\u0103 cei puternici pot face ce pot, iar cei slabi trebuie s\u0103 sufere ce trebuie.<\/p>\n
\u0218i acest aforism al lui Tucidide este prezentat ca inevitabil, ca o reafirmare a logicii naturale a rela\u021biilor interna\u021bionale. \u0218i confruntate cu aceast\u0103 logic\u0103, exist\u0103 o tendin\u021b\u0103 puternic\u0103 a \u021b\u0103rilor s\u0103 mearg\u0103 \u00eenainte a\u0219a, s\u0103 se conformeze, s\u0103 evite problemele \u0219i s\u0103 spere c\u0103 dac\u0103 se conformeaz\u0103 vor avea parte de siguran\u021b\u0103.<\/p>\n
Nu a\u0219a func\u021bioneaz\u0103. Deci, care sunt op\u021biunile noastre?<\/p>\n
\u00cen 1978, disidentul ceh Vaclav Havel, ulterior pre\u0219edinte, a scris un eseu intitulat \u00abPuterea celor f\u0103r\u0103 putere\u00bb, \u00een care punea o \u00eentrebare simpl\u0103: cum s-a sus\u021binut sistemul comunist?<\/p>\n
Iar r\u0103spunsul s\u0103u a \u00eenceput cu o b\u0103c\u0103nie.<\/p>\n
\u00cen fiecare diminea\u021b\u0103, v\u00e2nz\u0103torul \u00ee\u0219i pune un afi\u0219 \u00een vitrina sa, cu textul:\u00a0\u00abMuncitori din \u00eentreaga lume, uni\u021bi-v\u0103\u00bb. El nu crede \u00een asta. Nimeni nu crede. Dar el pune oricum afi\u0219ul acolo pentru a evita problemele, pentru a semnala conformitatea, pentru a se \u00een\u021belege.<\/p>\n
\u0218i pentru c\u0103 fiecare comerciant de pe fiecare strad\u0103 face acela\u0219i lucru, sistemul persist\u0103 – nu doar prin violen\u021b\u0103, ci prin participarea oamenilor obi\u0219nui\u021bi la ritualuri pe care le \u0219tiu \u00een mod privat a fi false.<\/p>\n
Havel a numit acest lucru a tr\u0103i \u00een interiorul minciunii. Puterea sistemului nu vine din adev\u0103rul s\u0103u, ci din dorin\u021ba tuturor de a ac\u021biona ca \u0219i cum ar fi adev\u0103rat. Iar fragilitatea sa provine din aceea\u0219i surs\u0103. Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd o singur\u0103 persoan\u0103 \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai ac\u021bioneze, c\u00e2nd b\u0103canul \u00ee\u0219i \u00eendep\u0103rteaz\u0103 afi\u0219ul, iluzia \u00eencepe s\u0103 se risipeasc\u0103. Prieteni, este timpul ca firmele \u0219i \u021b\u0103rile s\u0103 \u00ee\u0219i dea jos afi\u0219ele.<\/p>\n
Timp de decenii, \u021b\u0103ri precum Canada au prosperat sub ceea ce am numit ordinea interna\u021bional\u0103 bazat\u0103 pe reguli. Ne-am al\u0103turat organiza\u021biilor sale, am l\u0103udat principiile sale, am beneficiat de predictibilitatea sa. \u0218i datorit\u0103 acestui fapt, am putut urm\u0103ri politici externe bazate pe valori sub protec\u021bia sa.<\/p>\n
\u0218tiam c\u0103 povestea ordinii interna\u021bionale bazate pe reguli era par\u021bial fals\u0103, c\u0103 cei mai puternici se scuteau de obliga\u021bii atunci c\u00e2nd le era convenabil, c\u0103 regulile comerciale erau aplicate asimetric \u0219i \u0219tiam c\u0103 dreptul interna\u021bional se aplica cu o rigoare variat\u0103, \u00een func\u021bie de identitatea acuzatului sau a victimei.<\/p>\n
Aceast\u0103 fic\u021biune era util\u0103, iar hegemonia american\u0103, \u00een special, a contribuit la furnizarea de bunuri publice, rute maritime deschise, un sistem financiar stabil, securitate colectiv\u0103 \u0219i sprijin pentru cadre de solu\u021bionare a disputelor.<\/p>\n
A\u0219a c\u0103 am pus afi\u0219ul \u00een vitrin\u0103. Am participat la ritualuri \u0219i am evitat \u00een mare m\u0103sur\u0103 s\u0103 semnal\u0103m decalajele dintre retoric\u0103 \u0219i realitate.<\/p>\n
Aceast\u0103 \u00een\u021belegere nu mai func\u021bioneaz\u0103.<\/p>\n
Permite\u021bi-mi s\u0103 fiu direct. Ne afl\u0103m \u00een mijlocul unei rupturi, nu al unei tranzi\u021bii\u201d, a avertizat premierul Canadei.<\/p>\n
\u00cen viziunea sa, multilateralismul clasic este sub presiune, iar institu\u021bii precum ONU, OMC sau marile arhitecturi de cooperare global\u0103 sunt tot mai fragile. Reac\u021bia instinctiv\u0103 a multor state este retragerea \u00een autonomie strategic\u0103 \u2013 \u00een energie, hran\u0103, ap\u0103rare, finan\u021be. O lume a \u201efort\u0103re\u021belor\u201d, a avertizat Carney, va fi \u00eens\u0103 mai s\u0103rac\u0103, mai instabil\u0103 \u0219i mai pu\u021bin sustenabil\u0103.<\/p>\n
\u201d\u00cen ultimele dou\u0103 decenii, o serie de crize \u00een domeniul financiar, al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, al energiei \u0219i al geopoliticii au scos la iveal\u0103 riscurile unei integr\u0103ri globale extreme. Dar, mai recent, marile puteri au \u00eenceput s\u0103 foloseasc\u0103 integrarea economic\u0103 ca arme, tarifele ca p\u00e2rghie, infrastructura financiar\u0103 ca coerci\u021bie, lan\u021burile de aprovizionare ca vulnerabilit\u0103\u021bi care trebuiau exploatate.<\/p>\n
Nu po\u021bi tr\u0103i \u00een minciuna beneficiului reciproc prin integrare atunci c\u00e2nd integrarea devine sursa subordon\u0103rii tale.<\/p>\n
Organiza\u021biile multilaterale pe care s-au bazat puterile mijlocii – OMC, ONU, COP, \u00eens\u0103\u0219i arhitectura rezolv\u0103rii colective a problemelor – sunt amenin\u021bate. Drept urmare, multe \u021b\u0103ri trag acelea\u0219i concluzii, \u0219i anume c\u0103 trebuie s\u0103 dezvolte o mai mare autonomie strategic\u0103 \u00een domeniul energiei, alimentelor, mineralelor critice, finan\u021belor \u0219i lan\u021burilor de aprovizionare. \u0218i acest impuls este de \u00een\u021beles.<\/p>\n
O \u021bar\u0103 care nu se poate hr\u0103ni singur\u0103, nu se poate alimenta singur\u0103 sau nu se poate ap\u0103ra are pu\u021bine op\u021biuni. C\u00e2nd regulile nu te mai protejeaz\u0103, trebuie s\u0103 te protejezi.<\/p>\n
Dar s\u0103 fim limpezi \u00een privin\u021ba unde duce acest lucru. O lume a fort\u0103re\u021belor va fi mai s\u0103rac\u0103, mai fragil\u0103 \u0219i mai pu\u021bin sustenabil\u0103.<\/p>\n
\u0218i exist\u0103 un alt adev\u0103r: dac\u0103 marile puteri abandoneaz\u0103 chiar \u0219i preten\u021bia regulilor \u0219i valorilor pentru urm\u0103rirea nestingherit\u0103 a puterii \u0219i intereselor lor, c\u00e2\u0219tigurile din tranzac\u021bionalism vor deveni mai greu de reprodus.<\/p>\n
\t\t\tHegemonii nu \u00ee\u0219i pot monetiza continuu rela\u021biile<\/p>\n
Hegemonii nu \u00ee\u0219i pot monetiza continuu rela\u021biile. Alia\u021bii se vor diversifica pentru a se proteja \u00eempotriva incertitudinii. Vor cump\u0103ra asigur\u0103ri, vor cre\u0219te op\u021biunile pentru a reconstrui suveranitatea, o suveranitate care odat\u0103 era ancorat\u0103 \u00een reguli, dar care va fi din ce \u00een ce mai ancorat\u0103 \u00een capacitatea de a rezista presiunii.<\/p>\n
Aceast\u0103 sal\u0103 \u0219tie c\u0103 acesta este managementul clasic al riscului. Managementul riscului are un pre\u021b, dar acel cost al autonomiei strategice, al suveranit\u0103\u021bii, poate fi \u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it. Investi\u021biile colective \u00een rezilien\u021b\u0103 sunt mai ieftine dec\u00e2t construirea de c\u0103tre fiecare a propriilor fort\u0103re\u021be. Standardele comune reduc fragment\u0103rile. Complementarit\u0103\u021bile sunt sume pozitive.<\/p>\n
\u00centrebarea pentru puterile mijlocii precum Canada nu este dac\u0103 s\u0103 se adapteze la noua realitate – trebuie.<\/p>\n
\u00centrebarea este dac\u0103 ne adapt\u0103m pur \u0219i simplu construind ziduri mai \u00eenalte sau dac\u0103 putem face ceva mai ambi\u021bios\u201d, a continuat premierul Canadei.<\/p>\n
\t\t\tP\u0103rerea noastr\u0103 este c\u0103 puterile de mijloc trebuie s\u0103 ac\u021bioneze \u00eempreun\u0103<\/p>\n
Dar a\u0219 spune, de asemenea, c\u0103 marile puteri \u00ee\u0219i pot permite, deocamdat\u0103, s\u0103 mearg\u0103 singure. Au dimensiunea pie\u021bei, capacitatea militar\u0103 \u0219i puterea de a dicta termenii. Puterile mijlocii nu. Dar atunci c\u00e2nd negociem doar bilateral cu un hegemon, negociem din sl\u0103biciune. Accept\u0103m ceea ce ni se ofer\u0103. Concur\u0103m unii cu al\u021bii pentru a fi cei mai adaptabili.<\/p>\n
Aceasta nu este suveranitate. Este exercitarea suveranit\u0103\u021bii \u00een timp ce se accept\u0103 subordonarea.<\/p>\n
\u00centr-o lume a rivalit\u0103\u021bii dintre marile puteri, \u021b\u0103rile intermediare au de ales: s\u0103 concureze \u00eentre ele pentru favoruri sau s\u0103 se combine pentru a crea o a treia cale cu impact. Nu ar trebui s\u0103 permitem ca ascensiunea puterii coerente s\u0103 ne orbeasc\u0103 fa\u021b\u0103 de faptul c\u0103 puterea legitimit\u0103\u021bii, integrit\u0103\u021bii \u0219i regulilor va r\u0103m\u00e2ne puternic\u0103 dac\u0103 alegem s\u0103 o exercit\u0103m \u00eempreun\u0103.<\/p>\n
Ceea ce m\u0103 aduce \u00eenapoi la Havel. Ce \u00eenseamn\u0103 pentru puterile de mijloc s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 adev\u0103rul?<\/p>\n
\u00cen primul r\u00e2nd, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 denumim realitatea. Nu mai invoca\u021bi ordinea interna\u021bional\u0103 bazat\u0103 pe reguli ca \u0219i cum ar func\u021biona \u00eenc\u0103 a\u0219a cum este promovat\u0103. Numi\u021bi-o a\u0219a cum este: un sistem de intensificare a rivalit\u0103\u021bii dintre marile puteri, \u00een care cei mai puternici \u00ee\u0219i urm\u0103resc interesele folosind integrarea economic\u0103 ca \u0219i coerci\u021bie.<\/p>\n
\u00censeamn\u0103 s\u0103 ac\u021bion\u0103m consecvent, aplic\u00e2nd acelea\u0219i standarde alia\u021bilor \u0219i rivalilor. C\u00e2nd puterile de mijloc critic\u0103 intimidarea economic\u0103 dintr-o direc\u021bie, dar tac c\u00e2nd vine din alta, p\u0103str\u0103m semnul la fereastr\u0103\u201d, a subliniat Carney.<\/p>\n
R\u0103spunsul Canadei, spune el, este ceea ce pre\u0219edintele Finlandei a numit \u201erealism bazat pe valori\u201d: o combina\u021bie de principii ferme \u0219i pragmatism rece. Ottawa \u00ee\u0219i consolideaz\u0103 economia intern\u0103, \u00ee\u0219i dubleaz\u0103 cheltuielile de ap\u0103rare, elimin\u0103 barierele comerciale interne \u0219i accelereaz\u0103 investi\u021bii masive \u00een energie, inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 \u0219i minerale critice. \u00cen paralel, Canada \u00ee\u0219i diversific\u0103 agresiv parteneriatele externe, de la Uniunea European\u0103 la Asia \u0219i Orientul Mijlociu.<\/p>\n
Carney a anun\u021bat noi acorduri strategice, negocieri comerciale extinse \u0219i participarea Canadei la coali\u021bii \u201ecu geometrie variabil\u0103\u201d, adaptate fiec\u0103rei crize \u2013 de la sprijinul pentru Ucraina, la securitatea arctic\u0103 \u0219i cooperarea \u00een domeniul inteligen\u021bei artificiale.<\/p>\n
\u201d\u00cen ceea ce prive\u0219te suveranitatea arctic\u0103, sus\u021binem ferm Groenlanda \u0219i Danemarca \u0219i le sus\u021binem pe deplin dreptul unic de a determina viitorul Groenlandei.<\/p>\n
Angajamentul nostru fa\u021b\u0103 de Articolul 5 al NATO este de neclintit, a\u0219a c\u0103 lucr\u0103m cu alia\u021bii no\u0219tri NATO, inclusiv cu cei opt state nordice \u0219i baltice, pentru a securiza \u00een continuare flancurile nordice \u0219i vestice ale alian\u021bei, inclusiv prin investi\u021biile f\u0103r\u0103 precedent ale Canadei \u00een radare ultraterestre, \u00een submarine, \u00een aeronave \u0219i \u00een avioane de lupt\u0103 la sol – avioane de lupt\u0103 pe ghea\u021b\u0103.<\/p>\n
Canada se opune ferm tarifelor vamale asupra Groenlandei \u0219i solicit\u0103 discu\u021bii concentrate pentru a atinge obiectivele noastre comune de securitate \u0219i prosperitate \u00een Arctica.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te comer\u021bul plurilateral, sus\u021binem eforturile de construire a unei pun\u021bi \u00eentre Parteneriatul Transpacific \u0219i Uniunea European\u0103, ceea ce ar crea un nou bloc comercial de 1,5 miliarde de oameni, care se ocup\u0103 de minerale critice.<\/p>\n
Form\u0103m cluburi de cump\u0103r\u0103tori ancorate \u00een G7, astfel \u00eenc\u00e2t lumea s\u0103 se poat\u0103 diversifica, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-se de oferta concentrat\u0103. Iar \u00een ceea ce prive\u0219te inteligen\u021ba artificial\u0103, cooper\u0103m cu democra\u021bii care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc acelea\u0219i idei pentru a ne asigura c\u0103, \u00een cele din urm\u0103, nu vom fi for\u021ba\u021bi s\u0103 alegem \u00eentre hegemoni \u0219i hiperscalatori.<\/p>\n
Acesta nu este multilateralism naiv \u0219i nici nu se bazeaz\u0103 pe institu\u021biile lor. Este vorba despre construirea de coali\u021bii care lucreaz\u0103 problem\u0103 cu problem\u0103 cu parteneri care au suficiente puncte comune pentru a ac\u021biona \u00eempreun\u0103. \u00cen unele cazuri, aceasta va fi marea majoritate a na\u021biunilor. Ceea ce face este s\u0103 creeze o re\u021bea dens\u0103 de conexiuni \u00eentre comer\u021b, investi\u021bii, cultur\u0103, pe care ne putem baza pentru provoc\u0103ri \u0219i oportunit\u0103\u021bi viitoare.<\/p>\n
\t\t\tP\u0103rerea noastr\u0103 este c\u0103 puterile de mijloc trebuie s\u0103 ac\u021bioneze \u00eempreun\u0103, pentru c\u0103, dac\u0103 nu suntem la mas\u0103, suntem \u00een meniu<\/p>\n
\u201d\u0218i pragmatici \u00een recunoa\u0219terea faptului c\u0103 progresul este adesea incremental, c\u0103 interesele diverge, c\u0103 nu to\u021bi partenerii vor \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i toate valorile noastre.<\/p>\n
\u00censeamn\u0103 s\u0103 construim ceea ce pretindem c\u0103 credem, \u00een loc s\u0103 a\u0219tept\u0103m ca vechea ordine s\u0103 fie restabilit\u0103. \u00censeamn\u0103 s\u0103 cre\u0103m institu\u021bii \u0219i acorduri care func\u021bioneaz\u0103 a\u0219a cum este descris \u0219i \u00eenseamn\u0103 s\u0103 reducem efectul de levier care permite coerci\u021bia.<\/p>\n
Asta \u00eenseamn\u0103 construirea unei economii interne puternice. Ar trebui s\u0103 fie prioritatea imediat\u0103 a fiec\u0103rui guvern.<\/p>\n
Iar diversificarea la nivel interna\u021bional nu este doar pruden\u021b\u0103 economic\u0103; este o baz\u0103 material\u0103 pentru o politic\u0103 extern\u0103 onest\u0103, deoarece \u021b\u0103rile \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103 dreptul la pozi\u021bii principiale prin reducerea vulnerabilit\u0103\u021bii lor la represalii.<\/p>\n
Deci, Canada. Canada are ceea ce \u00ee\u0219i dore\u0219te lumea. Suntem o superputere energetic\u0103. De\u021binem rezerve vaste de minerale esen\u021biale. Avem cea mai educat\u0103 popula\u021bie din lume. Fondurile noastre de pensii se num\u0103r\u0103 printre cei mai mari \u0219i mai sofistica\u021bi investitori din lume. Cu alte cuvinte, avem capital talentat. De asemenea, avem un guvern cu o capacitate fiscal\u0103 imens\u0103 de a ac\u021biona decisiv. \u0218i avem valorile la care aspir\u0103 mul\u021bi al\u021bii.<\/p>\n
Canada este o societate pluralist\u0103 care func\u021bioneaz\u0103. Pia\u021ba noastr\u0103 public\u0103 este zgomotoas\u0103, divers\u0103 \u0219i liber\u0103. Canadienii \u00ee\u0219i men\u021bin angajamentul fa\u021b\u0103 de sustenabilitate. Suntem un partener stabil \u0219i de \u00eencredere \u00eentr-o lume care este orice altceva, un partener care construie\u0219te \u0219i valorizeaz\u0103 rela\u021bii pe termen lung.<\/p>\n
\u0218i mai avem ceva: recunoa\u0219tem ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i suntem hot\u0103r\u00e2\u021bi s\u0103 ac\u021bion\u0103m \u00een consecin\u021b\u0103. \u00cen\u021belegem c\u0103 aceast\u0103 ruptur\u0103 necesit\u0103 mai mult dec\u00e2t adaptare. Necesit\u0103 onestitate fa\u021b\u0103 de lumea a\u0219a cum este.\u201d<\/p>\n
\u201d\u0218tim c\u0103 vechea ordine nu se va mai \u00eentoarce. Nu ar trebui s\u0103 o jelim. Nostalgia nu este o strategie, dar credem c\u0103 din aceast\u0103 fractur\u0103 putem construi ceva mai mare, mai bun, mai puternic, mai drept. Aceasta este sarcina puterilor de mijloc, a \u021b\u0103rilor care au cel mai mult de pierdut dintr-o lume a fort\u0103re\u021belor \u0219i cel mai mult de c\u00e2\u0219tigat dintr-o cooperare autentic\u0103.<\/p>\n
Cei puternici au puterea lor. Dar \u0219i noi avem ceva: capacitatea de a nu ne mai preface, de a numi realit\u0103\u021bile, de a ne consolida puterea acas\u0103 \u0219i de a ac\u021biona \u00eempreun\u0103\u201d.<\/p>\n
Mesajul central a fost \u00eens\u0103 unul mai amplu: puterile medii trebuie s\u0103 ac\u021bioneze \u00eempreun\u0103 sau risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 simple obiecte ale jocului marilor puteri. \u201eDac\u0103 nu suntem la mas\u0103, suntem \u00een meniu\u201d, a spus Carney, \u00eentr-o formulare care a st\u00e2rnit reac\u021bii \u00een sal\u0103.<\/p>\n
\u201eVechea ordine nu se mai \u00eentoarce. Nu are sens s\u0103 o jelim. Nostalgia nu este o strategie\u201d, a concluzionat premierul canadian. Din fractura actual\u0103, sus\u021bine el, poate lua na\u0219tere o ordine mai onest\u0103 \u0219i mai echilibrat\u0103 \u2013 dar numai dac\u0103 statele renun\u021b\u0103 la pref\u0103c\u0103torie, \u00ee\u0219i construiesc for\u021ba acas\u0103 \u0219i aleg cooperarea real\u0103 \u00een locul supunerii t\u0103cute.<\/p>\n
Un discurs care, dincolo de retoric\u0103, marcheaz\u0103 o schimbare de ton: nu doar adaptare la o lume mai dur\u0103, ci recunoa\u0219terea deschis\u0103 a faptului c\u0103 regulile jocului s-au schimbat definitiv.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Premierul Canadei, Mark Carney, a lansat mar\u021bi, la Forumul Economic Mondial de la Davos, unul dintre cele mai…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":96291,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[1418,32,33,31,31625,838,36,37,27,74,34,35,25,31626,41,40,38,39,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":{"0":"post-96290","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-avertisment","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-davor","13":"tag-discurs","14":"tag-featured-news","15":"tag-featurednews","16":"tag-headlines","17":"tag-international","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-news","21":"tag-premierul-canadei","22":"tag-ro","23":"tag-romana","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-stiri","27":"tag-titluri","28":"tag-top-stories","29":"tag-topstories","30":"tag-world","31":"tag-world-news","32":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115932774111907978","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/96290","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=96290"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/96290\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/96291"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=96290"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=96290"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=96290"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}