{"id":97095,"date":"2026-01-22T12:07:08","date_gmt":"2026-01-22T12:07:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/97095\/"},"modified":"2026-01-22T12:07:08","modified_gmt":"2026-01-22T12:07:08","slug":"visul-de-un-miliard-de-dolari-al-lui-ceausescu-povestea-construirii-combinatului-siderurgic-de-la-calarasi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/97095\/","title":{"rendered":"Visul de un miliard de dolari al lui Ceau\u0219escu. Povestea construirii combinatului siderurgic de la C\u0103l\u0103ra\u0219i"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen urm\u0103 cu cinci decenii \u00eencepea construc\u021bia combinatului siderurgic din C\u0103l\u0103ra\u0219i, un complex uria\u0219 care avea s\u0103 transforme pentru c\u00e2\u021biva ani o regiune agricol\u0103 \u00eentr-una industrial\u0103. Planurile ambi\u021bioase \u0219i costurile uria\u0219e ale combinatului nu au avut succesul sperat. <\/p>\n<p>\t\t\t<img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/1769083628_184_index.jpeg\" alt=\"Industria siderurgic\u0103 din C\u0103l\u0103ra\u0219i a avut un declin abrupt. Foto: Freepik.com\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"eager\" class=\"svelte-h45upf\"\/><\/p>\n<p>Industria siderurgic\u0103 din C\u0103l\u0103ra\u0219i a avut un declin abrupt. Foto: Freepik.com<\/p>\n<p>\u00cenceput\u0103 \u00een 1976, construc\u021bia combinatului siderurgic C\u0103l\u0103ra\u0219i a reprezentat o investi\u021bie estimat\u0103 la peste un miliard de dolari, care a e\u0219uat \u00eens\u0103 la scurt timp dup\u0103 1990. \u00cen anii func\u021bion\u0103rii sale, colosul industrial era prezentat rom\u00e2nilor drept una dintre marile realiz\u0103ri ale regimului comunist.<\/p>\n<p>\t\t\tRegimul Ceau\u0219escu, \u201eobsedat\u201d de industria grea<\/p>\n<p>La \u00eenceputul anilor \u201970, Rom\u00e2nia avea dou\u0103 mari combinate siderurgice produc\u0103toare de o\u021bel, la Hunedoara \u0219i Gala\u021bi, \u00een care munceau zeci de mii de oameni, al\u0103turi de o mare uzin\u0103 metalurgic\u0103 la Re\u0219i\u021ba \u0219i de alte unit\u0103\u021bi importante la O\u021belu Ro\u0219u \u0219i C\u0103lan.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-interne\/societate\/declinul-combinatelor-siderurgice-din-romania-de-2484509.html\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Industria metalurgic\u0103 era prezent\u0103 \u0219i \u00een alte jude\u021be ale <\/a>\u021b\u0103rii, \u00eens\u0103 fostul pre\u0219edinte comunist Nicolae Ceau\u0219escu \u00ee\u0219i dorea mai mult: noi combinate construite de la zero, cu cheltuieli enorme, menite s\u0103 completeze marile o\u021bel\u0103rii de la Hunedoara \u0219i Gala\u021bi \u0219i s\u0103 sporeasc\u0103 produc\u021bia de o\u021bel, necesar\u0103 aliment\u0103rii industriei esen\u021biale de construc\u021bii de ma\u0219ini.<\/p>\n<p>Produc\u021bia de o\u021bel a Rom\u00e2niei a crescut de la aproximativ 550.000 de tone \u00een 1950 la 1,8 milioane de tone \u00een 1960 \u0219i, odat\u0103 cu deschiderea combinatului siderurgic de la Gala\u021bi, la circa 6,5 milioane de tone \u00een 1970. <\/p>\n<p>La \u00eenceputul anilor \u201970, un nou combinat de o\u021beluri speciale intrase \u00een \u0219antier la T\u00e2rgovi\u0219te, fiind dotat cu tehnologie vest-german\u0103, \u00eens\u0103 planurile regimului Ceau\u0219escu nu s-au oprit aici. C\u0103l\u0103ra\u0219iul, o regiune agricol\u0103 aflat\u0103 printre cele mai slab industrializate zone, a fost propus ca amplasament pentru un nou combinat. Acesta avea s\u0103 rezolve problema locurilor de munc\u0103 pentru mul\u021bi localnici, \u00eens\u0103 costurile sale aveau s\u0103 fie uria\u0219e.\u00a0<\/p>\n<p>\u00cen 1976, anul \u00eenceperii construc\u021biei combinatului din C\u0103l\u0103ra\u0219i, directivele celui de-al XI-lea Congres al partidului indicau acest proiect drept unul care urma s\u0103 permit\u0103 ca produc\u021bia de o\u021bel a \u021b\u0103rii s\u0103 ajung\u0103 la 17\u201318 milioane de tone \u00een 1980.\u00a0<\/p>\n<p>Planurile regimului comunist de a-\u0219i asigura autosuficien\u021ba \u00een produc\u021bia de o\u021bel nu au mai fost \u00eendeplinite, \u00een ciuda cre\u0219terii impresionante a produc\u021biei de o\u021bel din Rom\u00e2nia anilor &#8217;70 \u0219i &#8217;80.\u00a0\u00cen 1985, produc\u021bia de o\u021bel a Rom\u00e2niei ajunsese la 13,8 milioane de tone, iar \u00een 1988 la 14,3 milioane de tone. <\/p>\n<p>De\u0219i la sf\u00e2r\u0219itul anilor &#8217;80, Rom\u00e2nia ajunsese printre primele zece \u021b\u0103ri produc\u0103toare de o\u021bel din lume raportat la popula\u021bie, uzinele sale nu reu\u0219eau s\u0103 s\u0103 acopere cererea, iar calitatea o\u021belului era insuficient\u0103 pentru multe aplica\u021bii din industria construc\u021biilor de ma\u0219ini, ar\u0103tau \u00een 1991, autorii volumului \u201eRom\u00e2nia, un studiu al \u021b\u0103rii\u201d,<br \/>\n editat de Ronald D. Bachman \u0219i publicat de Biblioteca Congresului SUA.<\/p>\n<p>\t\t\tCeau\u0219escu anun\u021ba zece milioane de tone de o\u021bel pe an<\/p>\n<p>Planurile pentru construc\u021bia combinatului siderurgic din C\u0103l\u0103ra\u0219i au \u00eenceput \u00een anii \u201970, iar unii autori afirmau c\u0103 ideea construirii acestuia i-ar fi apar\u021binut lui Nicolae Ceau\u0219escu. \u00cen 1974, la \u00eentoarcerea dintr-o vizit\u0103 la Constan\u021ba, fostul pre\u0219edinte comunist s-ar fi oprit la groapa de gunoi a ora\u0219ului C\u0103l\u0103ra\u0219i \u0219i ar fi indicat ca acolo s\u0103 fie construit un combinat siderurgic. Proiectul a avut \u0219i o motiva\u021bie ideologic\u0103.<\/p>\n<p>\u201eProgramul de dezvoltare a industriei a urm\u0103rit s\u0103 distribuie capacitatea industrial\u0103 \u00een mod uniform pe \u00eentreg teritoriul \u021b\u0103rii. Aceast\u0103 politic\u0103 de dispersare a ap\u0103rut adesea ca fiind contraproductiv\u0103 pentru observatorii occidentali. De exemplu, prin amplasarea unui vast combinat siderurgic la C\u0103l\u0103ra\u0219i, o parte dintre cele mai valoroase terenuri agricole ale \u021b\u0103rii a trebuit s\u0103 fie sacrificat\u0103. \u00cens\u0103 PCR a sus\u021binut c\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea industriei \u00een mediul rural era necesar\u0103 pentru a transforma Rom\u00e2nia dintr-o societate \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 \u00eentr-o societate proletar\u0103, una dintre condi\u021biile prealabile pentru atingerea comunismului\u201d, ar\u0103tau autorii volumului <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-locale\/hunedoara\/colosii-siderurgici-ai-romaniei-ce-s-a-ales-de-1857100.html\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">\u201eRom\u00e2nia, un studiu al \u021b\u0103rii\u201d.<\/a><\/p>\n<p>Decizia construc\u021biei combinatului de pe malul Dun\u0103rii a fost oficializat\u0103 \u00een februarie 1976, c\u00e2nd Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Rom\u00e2nia a aprobat proiectul printr-un decret. C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, a fost deschis \u0219antierul din C\u0103l\u0103ra\u0219i, unde aveau s\u0103 fie mobiliza\u021bi mii de oameni. <\/p>\n<p>La fel ca la T\u00e2rgovi\u0219te, combinatul din C\u0103l\u0103ra\u0219i urma s\u0103 se bazeze pe tehnologie occidental\u0103, dar \u0219i pe materii prime importate din Uniunea Sovietic\u0103 \u0219i din state \u00eendep\u0103rtate ca Australia sau Brazilia.<\/p>\n<p>\u201eNoul combinat va opera transform\u0103ri radicale \u00een peisajul economic \u0219i social al acestor str\u0103vechi meleaguri rom\u00e2ne\u0219ti. La sf\u00e2r\u0219itul actualului cincinal, la acest combinat vor lucra circa 22.000 de muncitori, constructori \u0219i siderurgi\u0219ti, ceea ce reprezint\u0103 aproximativ jum\u0103tate din popula\u021bia actual\u0103 a municipiului\u201d, nota publica\u021bia Sc\u00eenteia, \u00een 1976.<\/p>\n<p>Deschiderea lucr\u0103rilor a fost oficiat\u0103 de fostul pre\u0219edinte comunist la C\u0103l\u0103ra\u0219i, iar ministrul de atunci al industriei metalurgice, Neculai Agachi, \u00eel asigura c\u0103 noul combinat, care urma s\u0103 ocupe aproape 750 de hectare, va fi construit \u00eentr-un ritm accelerat, astfel \u00eenc\u00e2t \u00een anul 1978, la C\u0103l\u0103ra\u0219i, s\u0103 fie dat\u0103 prima \u0219arj\u0103 de o\u021bel.<\/p>\n<p>\u201eO bun\u0103 parte din investi\u021bii vor fi \u00eendreptate spre noul Combinat siderurgic C\u0103l\u0103ra\u0219i, care, \u00een final, urma s\u0103 asigure o produc\u021bie de circa 10 milioane de tone de o\u021bel. Acesta trebuia s\u0103 \u00eenceap\u0103 produc\u021bia \u00eenc\u0103 din 1978, astfel \u00eenc\u00e2t, p\u00e2n\u0103 \u00een 1980, s\u0103 ating\u0103 un nivel de aproximativ dou\u0103 milioane de tone de o\u021bel\u201d, le transmitea Nicolae Ceau\u0219escu localnicilor din C\u0103l\u0103ra\u0219i.<\/p>\n<p>Planurile combinatului, finalizate \u00een 1977, vizau realizarea unei prime capacit\u0103\u021bi de patru milioane de tone de o\u021bel pe an, \u00een dou\u0103 etape. Etapa I prevedea o capacitate de 0,4 milioane de tone de o\u021bel pe an \u0219i cuprindea o\u021bel\u0103ria electric\u0103 cu turnare continu\u0103, laminorul de profiluri mijlocii \u0219i sec\u021bia de construc\u021bii metalice. Prima sec\u021bie a fost deschis\u0103 \u00een 1979.<\/p>\n<p>\u201e\u00cen noaptea de s\u00e2mb\u0103t\u0103 spre duminic\u0103, la jum\u0103tatea distan\u021bei dintre ceasurile 3 \u0219i 4, pe platforma siderurgic\u0103 a C\u0103l\u0103ra\u0219ului, cuptorul electric s-a \u00eenclinat la 42 de grade, f\u0103c\u00e2nd parc\u0103 o reveren\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba salopetelor aflate \u00een preajm\u0103, iar din p\u00e2ntecele lui de 100 de tone a curs, \u00eentr-o oal\u0103 uria\u0219\u0103 manevrat\u0103 din cabina podului rulant, cel dint\u00e2i o\u021bel fabricat \u00een Ialomi\u021ba\u201d, informa publica\u021bia Flac\u0103ra, \u00een noiembrie 1979.<\/p>\n<p>\t\t\tCombinatul, nefinalizat \u00een anii &#8217;90<\/p>\n<p>\u00cen urm\u0103torii ani, construc\u021bia combinatului a continuat, prima etap\u0103 fiind finalizat\u0103 \u00een 1988. \u00cen anii \u201980, combinatul avea peste 6.000 de angaja\u021bi \u0219i producea circa 200.000 de tone de o\u021bel, folosit \u00een principal pentru fabricarea \u0219inelor de cale ferat\u0103.\u00a0<\/p>\n<p>Lucr\u0103rile la combinatul din C\u0103l\u0103ra\u0219i au continuat \u00een anii \u201980, cu costuri \u0219i dificult\u0103\u021bi tot mai mari.<\/p>\n<p>A doua etap\u0103 a construc\u021biei prevedea atingerea unei capacit\u0103\u021bi de 3,6 milioane de tone de o\u021bel pe an \u0219i includea sectorul de furnale, aglomerare \u0219i gospod\u0103rie de materii prime, uzina cocsochimic\u0103 cu dou\u0103 baterii de mare capacitate, o\u021bel\u0103ria cu convertizoare, fabrica de produse refractare, laminorul de profiluri grele, \u0219in\u0103 \u0219i semifabricate, laminorul universal de profiluri mijlocii \u0219i utilit\u0103\u021bile aferente, ar\u0103ta fostul director al combinatului din anii \u201990, Cristian P\u00e2rvan.<\/p>\n<p>Potrivit acestuia, p\u00e2n\u0103 \u00een 1992, fuseser\u0103 proiectate \u0219i executate, \u00eentr-un stadiu de aproximativ 80%, lucr\u0103rile la sec\u021bii cu o capacitate de 1,8 milioane de tone de o\u021bel pe an.<\/p>\n<p>\u201eProgramul de produc\u021bie pentru acest flux de 1,8 milioane de tone pe an prevedea realizarea a 350.000 de tone de \u0219in\u0103 de cale ferat\u0103, 300.000 de tone de profiluri grele, 305.000 de tone de profiluri mijlocii \u0219i cu t\u0103lpi paralele \u0219i 500.000 de tone de \u021bagle rotunde pentru \u021beav\u0103. Din punct de vedere valoric, lucr\u0103rile realizate se ridic\u0103 la aproximativ un miliard de dolari, iar lucr\u0103rile r\u0103mase de executat pentru aceast\u0103 etap\u0103 sunt evaluate la maximum 100 de milioane de dolari\u201d, informa inginerul Cristian P\u00e2rvan, \u00een 1992.<\/p>\n<p>Fostul director ar\u0103ta c\u0103, odat\u0103 finalizat, noul combinat ar fi putut func\u021biona \u00een condi\u021bii profitabile, fie prin punerea \u00een func\u021biune a laminorului de profiluri grele, \u0219in\u0103 \u0219i semifabricate, fie prin realizarea integral\u0103 a fluxului de 1,8 milioane de tone pe an. \u00cen anii \u201990, combinatul, redenumit Siderca, cu mai multe sec\u021bii \u00eenc\u0103 nefinalizate, a intrat \u00een proces de restructurare \u0219i privatizare. Activitatea sa a fost restr\u00e2ns\u0103, investi\u021biile a\u0219teptate nu au mai continuat, iar cele mai multe dintre sec\u021biile sale au fost dezafectate. \u00cen 2002, societatea Siderca a fost v\u00e2ndut\u0103 pentru 20 de milioane de dolari, unei companii italiene, iar \u00een anii urm\u0103tori, doar O\u021bel\u0103ria \u0219i-a mai continuat activitatea.\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u00cen urm\u0103 cu cinci decenii \u00eencepea construc\u021bia combinatului siderurgic din C\u0103l\u0103ra\u0219i, un complex uria\u0219 care avea s\u0103 transforme&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":97096,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[32,33,7312,31,31788,31787,36,37,27,34,35,25,367,41,40,38,39,31789,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-97095","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-calarasi","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-combinate-din-romania","13":"tag-combinatul-din-calarasi","14":"tag-featured-news","15":"tag-featurednews","16":"tag-headlines","17":"tag-latest-news","18":"tag-latestnews","19":"tag-news","20":"tag-nicolae-ceausescu","21":"tag-ro","22":"tag-romana","23":"tag-romania","24":"tag-romanian","25":"tag-siderurgie","26":"tag-stiri","27":"tag-titluri","28":"tag-top-stories","29":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115938672350317617","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/97095","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=97095"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/97095\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/97096"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=97095"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=97095"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=97095"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}