![\"Pre\u0219edin\u021bii](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/1769256668_684_index.jpeg\")
<\/p>\nDeclara\u021biile Maiei Sandu despre unirea Republicii Moldova cu Rom\u00e2nia relanseaz\u0103 o dezbatere care devenise mult timp un subiect tabu. Din mediul academic german, istoricul Svetlana Suveic\u0103 explic\u0103, \u00eentr-un interviu pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d, \u00een ce condi\u021bii am putea avea din nou o mare unire.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Pre\u0219edin\u021bii Maia Sandu \u0219i Nicu\u0219or Dan colaboreaz\u0103 excelent. FOTO: Inquam Photos<\/p>\n
Maia
\nSandu a f\u0103cut joi seara, la Chi\u0219in\u0103u, o nou\u0103 declara\u021bie despre
\nunirea Moldovei cu Rom\u00e2nia. \u201e\u00cemi doresc s\u0103 r\u0103m\u00e2nem parte a
\nlumii libere. Acest lucru poate fi asigurat \u015fi dac\u0103 Republica
\nMoldova ar fi sub protec\u0163ia Rom\u00e2niei\u201d, a spus \u0219efa statului
\nmoldovean. \u0218i pre\u0219edintele Nicu\u0219or Dan a rupt t\u0103cerea \u00een
\nprivin\u021ba unirii cu Repulica Moldova. \u00cen aceea\u0219i sear\u0103, la
\nBruxelles, pre\u0219edintele a fost \u00eentrebat despre posibila unire cu
\nRepublica Moldova \u0219i a r\u0103spuns: \u201e\u00cen momentul \u00een care o
\nmajoritate \u00een Republica Moldova va dori asta. Pentru moment, nu
\nsuntem acolo.\u201d<\/p>\n
Dezbaterea Svetlana Adev\u0103rul: Svetlana Suveic\u0103: Rom\u00e2nia Independen\u021ba \t\t\tCe a vrut s\u0103 transmit\u0103 Maia Sandu<\/p>\n Recent, Pre\u0219edinta \t\t\t Svetlana Suveic\u0103. FOTO: Aurelia Borzin<\/p>\n \t\t\t\u00cen ce condi\u021bii ne-am putea din nou uni<\/p>\n Mul\u021bi Situa\u021bia \u00cen Un \t\t\tCum arat\u0103 viitorul \u021b\u0103rilor \u201eevadate\u201d din fostul lag\u0103r sovietic<\/p>\n Statele Majoritatea V\u0103 Dincolo \t\t\tMarile provoc\u0103ri ale prezentului \u0219i viitorului<\/p>\n Care Ast\u0103zi,
\n<\/a>despre unirea Rom\u00e2niei cu Moldova a revenit \u00een prim-plan dup\u0103 ce
\npre\u0219edinta Maia Sandu a afirmat, zilele trecute, \u00eentr-un interviu,
\nc\u0103 ar vota pentru unirea cu Rom\u00e2nia, dac\u0103 ar exista un referendum
\npentru asta.
\nIstoricul
\nSvetlana Suveic\u0103 explic\u0103, \u00eentr-un interviu pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d,
\ncare ar fi solu\u021biile pentru reunificarea Rom\u00e2niei cu Moldova \u0219i vorbe\u0219te despre destinul<\/a> Chi\u0219in\u0103ului \u0219i al altor \u021b\u0103ri din fostul lag\u0103r sovietic.\u00a0<\/p>\n
\nSuveic\u0103 este profesor doctor cercet\u0103tor la Institutul-Leibniz de Studii Est \u0219i Sudest-Europene
\n(IOS) din Reesburg \u0219i profesor univeristar asociat la Universitatea
\ndin Regensburg.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova au o istorie comun\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103,
\niar discu\u021biile despre un viitor comun au revenit \u00een aten\u021bie, dup\u0103 o perioad\u0103 de t\u0103cere. Ce ne une\u0219te \u0219i
\nce ne dezbin\u0103 \u00een acest moment?<\/p>\n
\n\u0219i Republica Moldova sunt unite prin limb\u0103
\n\u0219i cultur\u0103,
\nfactori care asigur\u0103 o apropiere profund\u0103 la nivel de societate,
\nvizibil\u0103 \u00een via\u021ba de zi cu zi a cet\u0103\u021benilor ambelor \u021b\u0103ri, fie
\nc\u0103 ei locuiesc \u00een \u021b\u0103rile lor de origine, fie peste hotare. Cele
\ndou\u0103 \u021b\u0103ri posed\u0103 un fond istoric comun: Basarabia a fost parte
\ncomponenta a Rom\u00e2niei intre anii 1918-1940, apoi \u00een perioada celui
\nde-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00eentre anii 1941-44. Totodat\u0103,
\ntrecutul istoric explic\u0103 \u0219i ceea ce ne desparte. Dup\u0103 cel de-Al
\nDoilea R\u0103zboi Mondial, Basarabia nu a mai revenit \u00een grani\u021bele
\nRom\u00e2niei, ci a fost anexat\u0103 la URSS ca urmare a pactului dintre
\nHitler\u2013Stalin din 23 august 1989. RSS Moldoveneasc\u0103 a devenit
\nrepublic\u0103 unional\u0103 \u00eentr-o form\u0103 teritorial\u0103 mutilat\u0103: nordul \u0219i
\nsudul acesteia, care asigura ie\u0219irea la Marea Neagr\u0103, fuseser\u0103
\nanexate RSS Ucrainene \u00een 1940. Republica Moldova poart\u0103 \u00eenc\u0103
\namprenta profund\u0103 a perioadei sovietice, care a generat clivaje
\nidentitare \u0219i o rela\u021bie ambivalent\u0103 a societ\u0103\u021bii cu propriul
\ntrecut.<\/p>\n
\nRepublicii Moldova, ob\u021binut\u0103 \u00een 1991, a fost recunoscut\u0103 imediat
\nde Rom\u00e2nia, cele dou\u0103 state construind rela\u021bii privilegiate,
\nbazate pe comunitatea de limb\u0103, istorie \u0219i identitate. Mul\u021bi
\ncet\u0103\u021beni moldoveni au leg\u0103turi familiale, educa\u021bionale \u0219i
\nprofesionale cu Rom\u00e2nia, iar aproape un milion de\u021bin \u0219i cet\u0103\u021benia
\nrom\u00e2n\u0103. Ne une\u0219te, de asemenea, interesul comun pentru stabilitate
\n\u0219i securitate, mai ales \u00een contextul r\u0103zboiului Rusiei \u00eempotriva
\nUcrainei, purtat de aproape patru ani la grani\u021bele ambelor state.
\nRom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova au un interes vital pentru securitatea
\nregiunii M\u0103rii Negre \u0219i pentru stabilitatea frontierelor sale.
\nRepublica Moldova este \u021bar\u0103-candidat\u0103 pentru aderarea la Uniunea
\nEuropean\u0103, iar Rom\u00e2nia \u00eei ofer\u0103 un sprijin esen\u021bial pentru acest
\nparcurs. Deci, avem mai multe argumente
\npentru ce ne une\u0219te dec\u00e2t ce ne desparte.<\/p>\n
\npre\u0219edintele Maia Sandu a redeschis dezbaterea cu privire la o
\nposibil\u0103 unire \u0219i a declarat, de dou\u0103 ori \u00een decurs de o
\ns\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 c\u0103 ar vota, \u00een cazul unui referendum, pentru ca
\nRepublica Moldova \u0219i Rom\u00e2nia s\u0103 redevin\u0103 o singur\u0103 \u021bar\u0103. Ce a
\nvrut, de fapt, s\u0103 transmit\u0103 pre\u0219edintele Republicii Moldova?<\/p>\n
\nMaia Sandu a f\u0103cut aceast\u0103 declara\u021bie \u00eentr-un moment de
\nvulnerabilitate maxim\u0103 pentru Republica Moldova. R\u0103zboiul
\ndin Ucraina continu\u0103, iar agresivitatea \u0219i apetitul imperial al
\nRusiei nu se diminueaz\u0103, ci pare s\u0103 se extind\u0103. \u00cen raioanele
\nsudice ale Republicii Moldova, exploziile bombardamentelor asupra
\nOdesei se aud aproape zilnic. La Chi\u0219in\u0103u, deciziile de politic\u0103
\nextern\u0103, de securitate sau chiar cele privind reformele interne sunt
\nluate sub presiunea faptului c\u0103 Transnistria, controlat\u0103 de
\nfacto de Rusia, se afl\u0103 la mai pu\u021bin
\nde o or\u0103 de capital\u0103. Aceast\u0103 proximitate transform\u0103 geografia
\n\u00eentr-o constr\u00e2ngere strategic\u0103. Rom\u00e2nia, ca stat membru NATO \u0219i
\nUE, beneficiaz\u0103 de un cadru de securitate diferit. Pre\u0219edintele
\nRom\u00e2niei, Nicu\u0219or Dan, con\u0219tien\u021b de riscurile de securitate cu
\ncare se confrunt\u0103 Moldova, a reac\u021bionat la declara\u021bia Pre\u0219edintei
\nSandu, subliniind c\u0103 integrarea european\u0103 r\u0103m\u00e2ne calea care ar
\nputea duce, \u00een timp, la reunificare. Dac\u0103 e s\u0103 analiz\u0103m
\nprcedentul istoric, cunoa\u0219tem c\u0103 unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia din
\naprilie 1918 s-a produs \u00een urma unei decizii politice a Sfatul \u021a\u0103rii
\ncare a purtat negocieri cu elita rom\u00e2neasc\u0103. Basarabenii, care
\naveau viziuni diferite despre viitorul Basarabiei \u2013 stat
\nindependent, provincie autonom\u0103 \u00een cadrul Ucrainei sau a Rom\u00e2niei,
\nprovincie rom\u00e2nasc\u0103 \u2013 erau antibol\u0219evici, acest factor juc\u00e2nd
\nun rol substan\u021bial. Und\u0103 verde pentru unire a fost dat\u0103 atat de
\nPuterile Centrale, c\u00e2t \u0219i de Ananta, \u00een contextul pr\u0103bu\u0219irii
\nImperiului Rus \u0219i al pericolului bol\u0219evic pentru Europa.<\/p>\n![\"Svetlana](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/1769256668_394_index.jpeg\")
<\/p>\n
\nexper\u021bi spun c\u0103 situa\u021bia de acum seam\u0103n\u0103 cu cea dinaintea celui
\nde-Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Dumneavoastr\u0103 vede\u021bi un context
\nasem\u0103n\u0103tor \u00een prezent?<\/p>\n
\ninterna\u021bional\u0103 de atunci prezint\u0103 anumite similitudini cu cea
\nactual\u0103, iar decizia politic\u0103 r\u0103m\u00e2ne un instrument valid \u00een
\nmomente de criz\u0103.<\/p>\n
\nacest context, vede\u021bi posibil\u0103 o nou\u0103 unire cu Rom\u00e2nia?<\/p>\n
\neventual referendum, preg\u0103tit responsabil, ar putea exprima voin\u021ba
\ncet\u0103\u021benilor ambelor state, cu un rol important al Uniunii Europene,
\nav\u00e2nd \u00een vedere statutul Rom\u00e2niei de stat membru \u0219i al Republicii
\nMoldova de \u021bar\u0103-candidat\u0103. Este, totodat\u0103, un semn pozitiv c\u0103 o
\ntem\u0103 mult timp tabu a revenit \u00een dezbaterea public\u0103, cu argumente
\npro \u0219i contra, fire\u0219ti \u00eentr-o societate democratic\u0103.<\/p>\n
\ndin spa\u021biul ex-sovietic au trecut prin schimb\u0103ri importante \u00een cei
\npeste 35 de ani de la c\u0103derea URSS, dar au evoluat totu\u0219i diferit.
\nCare ar fi viitorul acestor \u021b\u0103ri?<\/p>\n
\nstatelor care s-au desprins de URSS \u00een 1991 nu mai accept\u0103 s\u0103 fie
\ncatalogate drept \u201e\u021b\u0103ri ex-sovietice\u201d. Nu este vorba doar de o
\nchestiune semantic\u0103, ci de respingerea unei identit\u0103\u021bi impuse din
\nexterior, pentru c\u0103 aceast\u0103 etichet\u0103 sugereaz\u0103 existen\u021ba unei
\nzone gri de influen\u021b\u0103, a unui spa\u021biu aflat \u00eenc\u0103 sub tutela
\nRusiei. Asta contrazice, chiar diminueaz\u0103
\neforturile acestor state de a se defini drept entit\u0103\u021bi suverane, cu
\nop\u021biuni proprii de politic\u0103 extern\u0103. De\u0219i a existat un trecut
\ncomun \u00een interiorul URSS, odat\u0103 cu desprinderea fostelor republici
\nunionale de centru, aceste state au urmat traiectorii politice,
\nculturale \u0219i strategice distincte. \u021a\u0103rile Baltice se definesc
\nast\u0103zi ca state nordice \u0219i europene, iar Ucraina \u0219i Republica
\nMoldova \u0219i-au exprimat clar dorin\u021ba pentru a se ancora \u00eentr-un
\ncadru de referin\u021b\u0103 european. Depunerea cererii de aderare la
\nUniunea European\u0103 \u0219i ob\u021binerea statutului de \u021b\u0103ri-candidate
\nreprezint\u0103 ie\u0219irea din logica post-imperial\u0103 rus\u0103. Dar Rusia
\ndore\u0219te \u00een continuare s\u0103 dicteze viitorul \u021b\u0103ilor desprinse de
\nUSSR, pun\u00e2ndu-le piedici, dar \u0219i \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 influien\u021beze
\npozi\u021bia membrilor UE \u00een acest sens. Testul viitorului acestor \u021b\u0103ri
\neste \u0219i testul UE, care se confrunt\u0103, astfel, nu doar cu o criz\u0103
\nde securitate, ci \u0219i cu una de rezilien\u021b\u0103 democratic\u0103.<\/p>\n
\n\u00eentrebam de viitorul acesti state din fostul imperiu sovietic, v-a\u0219
\n\u00eentreba acum de ce au evoluat ele at\u00e2t de diferit? Iar c\u00e2nd spun
\ndiferit, m\u0103 refer la faptul c\u0103 unele dintre ele au devenit
\ndemocra\u021bii sau cel pu\u021bin sunt ancorate pe calea spre a deveni
\ndemocra\u021bii, \u00een timp ce altele, iar aici am \u00een vedere \u021b\u0103ri ca
\nRusia \u0219i Belarus, au alunecat \u00eenapoi spre dictaturi.<\/p>\n
\nde experien\u021ba sovietic\u0103, conteaz\u0103 \u0219i mo\u0219tenirea perioadei
\ninterbelice, atunci c\u00e2nd \u021a\u0103rile Baltice au fost state
\nindependente, Ucraina a cunoscut o scurt\u0103 perioad\u0103 de independen\u021b\u0103
\n\u00een anii 1918\u20131920, iar Basarabia a f\u0103cut parte din Rom\u00e2nia Mare,
\nbenficiind de o prim\u0103 experien\u021b\u0103 democratic\u0103. Rusia
\n\u0219i Belarus, \u00een schimb, au avut tradi\u021bii puternice de stat
\ncentralizat \u0219i autoritar de la Primul R\u0103zboi mondial \u00eencoace.
\nTotu\u0219i, cred c\u0103 modul \u00een care s-a produs
\ntranzi\u021bia \u00een anii 1990 a fost decisiv. \u00cen Rusia \u0219i Belarus,
\nelitele provenite din vechiul aparat sovietic au monopolizat rapid
\nputerea \u0219i resursele. Dup\u0103 1991, Belarus a r\u0103mas \u00een sfera de
\ninfluen\u021b\u0103 rus\u0103, iar Vladimir Putin \u0219i Aleksandr Lukashenko au
\neliminat treptat pluralismul politic \u0219i libertatea de opinie \u00een
\ncele dou\u0103 \u021b\u0103ri. \u00cen Republica Moldova, elitele au fost
\nfragmentate, iar competi\u021bia politic\u0103 a existat, totu\u0219i. Totodat\u0103,
\nfactorul extern a fost esen\u021bial pentru modelarea viitorului acestor
\n\u021b\u0103ri. \u021a\u0103rile Baltice au beneficiat de
\nsprijin pentru reforme \u0219i de perspectiva integr\u0103rii europene, care
\ns-a produs \u00een 2004.<\/p>\n
\nsunt marile provoc\u0103ri cu care se confrunt\u0103 tinerele democra\u021bii
\naflate pe drumul spre integrarea european\u0103?<\/p>\n
\n\u00eentr-o ordine interna\u021bional\u0103 dominat\u0103 tot mai mult de interese,
\nnu doar de valori, democra\u021biile tinere, precum \u0219i cele cu
\nexperien\u021b\u0103, se confrunt\u0103 cu noi vulnerabilit\u0103\u021bi, dar riscul
\npentru noile democra\u021bii este mai mare. Prin compara\u021bie, Republica
\nMoldova care nu e membru UE r\u0103m\u00e2ne mult mai fragil\u0103,
\nconfrut\u00e2ndu-se cu presiuni ruse\u0219ti directe, dezinformare masiv\u0103 \u0219i
\ntentative recente de subminare a proceselor electorale, menite s\u0103
\ndestabilizeze statul \u0219i institu\u021biile sale \u0219i s\u0103 blocheze
\nparcursul s\u0103u european.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Declara\u021biile Maiei Sandu despre unirea Republicii Moldova cu Rom\u00e2nia relanseaz\u0103 o dezbatere care devenise mult timp un subiect…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":98272,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[32,33,31,229,36,37,27,230,34,35,25,41,40,38,39,26,32062,28,29,30,8554,32063],"class_list":{"0":"post-98271","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-exclusiv","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-headlines","15":"tag-interviu","16":"tag-latest-news","17":"tag-latestnews","18":"tag-news","19":"tag-ro","20":"tag-romana","21":"tag-romania","22":"tag-romanian","23":"tag-stiri","24":"tag-svetlana-suveica","25":"tag-titluri","26":"tag-top-stories","27":"tag-topstories","28":"tag-unire","29":"tag-unirea-republicii-moldova-cu-romania"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/115950012550286278","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/98271","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=98271"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/98271\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/98272"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=98271"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=98271"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=98271"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}